Gradul de pericol social ridicat, individualizarea sanctiunii aplicate, primirea persoanelor la munca fara contract

JUDECATORIA INEU, JUDETUL ARAD                                     SENTINTA CIVILA NR.1147/2013
Sedinta publica din data de 07 octombrie 2013 S-a luat in pronuntare cauza civila avand ca obiect plangerea contraventionala formulata de petentul L.G. impotriva intimatei Inspectoratul Teritorial de Munca Arad, pentru anulare procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor.
La apelul nominal nu se prezinta nimeni.
Procedura de citare legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta dupa care se constata ca dezbaterea in fond a cauzei a avut la termenul din 30 septembrie 2013, cand s-a amanat pronuntarea la termenul de azi, cunoscut de parti, in vederea depunerii de concluzii scrise.
Se constata ca la data de 03 octombrie 2013 s-au depus la dosar concluzii scrise d4e catre petent prin avocat S.A.
Plangerea este scutita de plata taxei judiciare de timbru prin raportare la disp.art.15 lit. o din Legea nr.146/197 prin raportare la prevederile art. 55 din OUG nr. 80/2013.
J U D E C A T A,

Constata ca prin plangerea inregistrata la aceasta instanta la data de 01 iulie 2013, scutita de plata taxei judiciare de timbru prin raportare la disp.art.15 lit. o din Legea nr.146/197 prin raportare la prevederile art.55 din OUG nr.80/2013, petentul L.G., a solicitat in contradictoriu cu Inspectoratul Teritorial de Munca Arad cu sediul in municipiul Arad, strada Episcopiei, nr.11-13, judetul Arad, ca prin sentinta ce se va pronunta sa se constate nulitatea absoluta a procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor, intocmit de Inspectoratul Teritorial de Munca Arad, iar pe cale de consecinta, anularea sanctiunii contraventionale principale a amenzii in suma de _ lei, prevazute de dispozitiile art.260 alin.1 lit.e din Legea nr. 53/2003,republicata si modificata, si exonerarea de la plata acestei amenzi contraventionale.
In subsidiar, petentul a solicitat schimbarea sanctiunii contraventionale principale stabilite in avertisment, cu consecinta exonerarii de la plata amenzii contraventionale in suma de ... lei.
Fara cheltuieli de judecata.
In fapt, petentul arata ca la data de 04.06.2013, inspectorii de munca din cadrul ITM Arad, au efectuat un control la locul de munca din localitatea _, judetul Arad, apartinand SC "L.P." SRL, unde se construieste in prezent de catre SC M_ SRL Timisoara si de catre SC _ SRL o hala de fabricare a produselor lactate.
Cu aceasta ocazie, la locul mentionat au fost gasite un numar de 5 (cinci) persoane care asteptau sa descarce un autocamion TIR cu panouri de polistiren expandat (panouri sandwich) expediate cu avizele de insotire a marfii nr. _ si nr_ de catre SC _ SRL Timisoara pentru SC M... SRL Timisoara, persoane care au declarat in fata inspectorilor de munca ca au fost rugate de petent sa efectueze descarcarea autocamionului, inspectorii de munca incheind fise de identificare a celor cinci persoane, in care acestia au mentionat ca aceste persoane au lucrat pentru petent, fara ca aceasta sa le fi incheiat contracte individuale de munca.
Ulterior, mai precis la data de 05.06.2013, petentul s-a prezentat la sediul ITM Arad, unde a dat o nota explicativa in care a mentionat conditiile in care cele cinci persoane urmau sa efectueze operatiunea de descarcare a autocamionului TIR, respectiv 3 (trei) persoane, B.M., Z.N. si L.I., in calitate de persoane particulare pe care le-a rugat sa il ajute, iar 2 (doua) persoane T.A. si T.I. in calitate de antreprenori ai lucrarilor de constructie a halei de fabricare a produselor lactate si in nici un caz in calitate de angajati ai petentului.
In acest context, petentul arata ca autocamionul TIR trebuia descarcat rapid si intrucat in acel loc nu se afla nimeni, petentul l-a anuntat pe T.A., in calitatea sa de administrator al SC V_ SRL (societatea care este antreprenor in baza contractului de antrepriza incheiat cu SC M_ SRL al constructiei acestei hale) sa se prezinte pentru a descarca autocamionul si totodata i-a rugat pe vecinii sai Z.N. si L.I. sa il ajute la aceasta operatiune.
In ceea ce il priveste pe numitul B.M. petentul arata ca acesta este o persoana handicapata psihic, fiind  ingrijit de familia petentului, locuind impreuna cu petentul si familia acestuia de foarte mult timp, iar numitul T.I. a fost rugat sa il ajute la operatiunea de descarcare de fiul sau, numitul T.A.
Astfel, la momentul efectuarii controlului, nici una dintre cele cinci persoane care urma sa descarce autocamionul TIR cu panouri sandwich din polistiren expandat nu se afla acolo in calitate de angajat ai petentului, iar activitatea lucrativa  a fost desfasurata in baza unei vechi traditii a satului romanesc, denumita popular "claca" ,derivata din dorinta de intrajutorare a consatenilor intre ei si nicidecum vointa de a incheia intre ei o conventie avand ca obiect prestarea unei munci pentru si sub autoritatea unui angajator persoana fizica, in schimbul unei renumeratii denumite salariu, asa cum prevad dispozitiile art.10 din Legea nr.53/2003 republicata si modificata, cu referire la conditiile in care se impune incheierea unui contract individual de munca intre parti.
Petentul mai arata ca la momentul luarii declaratiilor de catre intimata, nici unul din cei prezenti nu au fost lasati sa expuna acest lucru, aspecte pe care petentul le-a explicat de altfel inspectorilor ITM Arad, insa acestia le-au ignorat.
Prin urmare, petentul considera ca nu a savarsit nici o fapta contraventionala asa cum este definita de art.1 teza II-a din OG nr. 2/2001 modificata deoarece din descrierea absolut insuficienta a faptei care i se imputa, nu rezulta ca in cauza ar fi fost o imprejurare prevazute de disp.art.10 din Legea nr.53/2003 republicata si modificata, respectiv ca cele cinci persoane identificate de inspectorii   ITM Arad, urmau sa descarce autotirul in baza vreunei conventii (chiar verbale) incheiate cu petentul, ori ca activitatea de descarcare s-ar fi efectuat pentru petent si sub autoritatea sa (in conditiile in care panourile sandwich descarcate nu erau ale acestuia, iar petentul nici nu se afla la locul descarcarii in momentul efectuarii controlului), ca aceste persoane ar fi urmat sa primeasca de la petent vreo contraprestatie pecuniara sau de alta natura(in afara de cateva beri dupa ce ar fi descarcat panourile) si nici ca ar fi urmat sa presteze cu o anumita periodicitate aceasta activitate ( ci doar ocazional si strict pentru descarcarea autotirului de aceste panouri) .
Pe cale de consecinta, nefiind obligat la incheierea unui contract de munca individual cu nici una dintre cele cinci persoane aflate la locul efectuarii controlului intimatei, nu a incalcat disp.art.16 alin.1 si nici pe cele ale art.260 alin.1 din Legea nr.53/2003 republicata si modificata, procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor fiind nelegal si netemeinic.
Petentul mai solicita a se observa si incidenta jurisprudentei CEDO, cazul Anghel vs Romania, agentii constatatori, prin cele inserate in mod superficial si lipsit de orice suport real in procesul-verbal atacat, nu au inlaturat prezumtia sa de nevinovatie, motiv pentru care masurile dispuse de acestia in acest proces-verbal se impun a fi invaliditate de catre instanta de judeca ca fiind nefondate.
Cu privire la criticile de netemeinicie invocate in subsidiar, petentul arata ca organul constatator, in situatia si imprejurarile date, putea sa aplice si sanctiunea avertismentului, avandu-se in vedere in acest sens, prevederile art.7 din OG nr.2/2001 modificata, organele de constatare pot decide daca este cazul ori nu sa substituie avertismentul sanctiunii amenzii, tinand cont de persoana contravenientului, de comportarea anterioara, de atitudinea acestuia fata de fapta, de angajamentul ca pe viitor nu o va mai repeta, de imprejurarile in care a fost comisa contraventia si de ce nu de urmarile ei.
In acest sens, petentul solicita a se observa ca este o persoana serioasa, fara nici un antecedent de natura contraventionala, pentru incalcarea disciplinei muncii ori in alta materie, nu a angajat nici o data pentru o munca periodica cu caracter permanent nici persoanele aflate la locul efectuarii controlului si nici alte persoane, ci doar le-a rugat ocazional si pentru foarte scurt timp sa ajute la descarcarea unor panouri, potrivit traditiei populare "claca", iar pe viitor nu va comite nici o fapta prohibita de dispozitiile legale in aceasta materie.
Totodata, considera ca in situatia data, se impune aplicarea avertismentului, avand in vedere ca orice sanctiune juridica, inclusiv cea contraventionala, nu reprezinta un scop in sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, iar pentru aceasta nu este nevoie ca in toate cazurile sa se aplice sanctiunea amenzii; sanctiunile juridice, in spiritul lor, sunt de prevenire a savarsirii faptelor ilicite, avand un rol oarecum educativ si nu pot constitui un mijloc de razbunare a societatii impotriva celor care din culpa aduc usoare atingeri prohibitiilor stabilite de lege.
In drept petentul a indicat disp.art.31 alin.1, art.32, art.36 alin.1, art.1 alin.1 teza a II-a si art.7 alin.3 din OG nr.2/2001 modificata, art.260 alin.3, art.10 si art.1 alin.1 din Legea nr.53/2003 republicata si modificata, art.20 din Constitutia Romaniei, republicata si ale celor dispuse prin hotararea pronuntata de CEDO in cazul Anghel vs Romania.
Prin intampinarea depusa la fila 22-30 dosar, potrivit prevederilor art.205 c.pr.civila, intimata Inspectoratul Teritorial de Munca Arad, a solicitat respingerea ca neintemeiata a plangerii petentului impotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor.
In aparare, arata ca agentii intimatei au efectuat un control tematic in perioada 04.06.2013 - 10.06.2013 in localitatea _ pentru a se verifica modul in care se respecta prevederile legislatiei in vigoare in domeniul relatiilor de munca .
La data de 04.06.2013, ora _ au fost identificate cinci persoane care prestau activitati la hala pentru fabricare produse lactate (in constructie) apartinand SC L_ SRL, fiind invitat reprezentantul legal al SC L_ SRL, in vederea prezentarii documentelor solicitate in invitatia de control, la sediul ITM Arad pentru data de 05.06.2013, ora 11 cand s-a prezentat L.G. (tatal administratorului S.C. L_ S.R.L.) care  a declarat inspectorilor de munca ca cele cinci persoane au fost chemate la lucru de catre el, fara acordul SC L_ SRL.
Astfel, rezultatele controlului s-au consemnat in procesul verbal de control nr. 41589/10.06.2013 prin inserarea abaterilor constatate si a masurilor legale cu termenele de realizare a acestora, fiind semnat fara obiectiuni de catre petent.
Urmare celor constatate, s-a intocmit procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor, prin care s-a aplicat petentului amenda de ... lei, pentru incalcarea prevederilor art. 16 alin. 1 coroborat art. 260 alin. 1, lit. e din Legea nr.53/2003 republicata, respectiv pentru ca a primit la munca, cinci persoane fara a incheia in forma scrisa contracte individuale de munca. Persoanele in cauza sunt: B.M., T.I., T.A., Z.N. si L.I.
Cu privire la nulitatea procesului verbal de contraventie pentru inexistenta faptului contraventional, intimata face trimitere la prevederile art.260 al.1 lit e, art.10, art. 14 alin.1 si art.16 din Legea nr.53/2003 modificata,.
Sustinerile petentului cu privire la activitatea desfasurata de persoanele mentionate, implica existenta contractului individual de munca intocmit in forma scrisa anterior inceperii activitatii, fapt nerealizat de catre petent, asa cum rezulta din fisele de identificare completate de catre cele cinci persoane precum si din notele explicative ale petentului L.G. si Lascau Raul Mircea administrator al SC Lascau Prodlact SRL.
Intimata mai arata ca prevederile codului muncii sunt imperative si nu prevad nici o exceptie, prestarea muncii putandu-se realiza doar in baza unui contract individual de munca incheiat anterior inceperii activitatii, invocarea de catre petent a faptului ca munca prestata de catre cele 5 persoane s-a realizat in baza unei vechi traditii a satului romanesc, denumita popular ’’claca" este nereala, intrucat prestarea activitatii trebuia sa aiba loc intr-un spatiu apartinand acestuia sau produsele descarcate sa fie utilizate de acesta (descarcare produse agricole, lemne de foc, materiale de constructii, efectuare munci agricole, renovarea casei de locuit, construirea de anexe gospodaresti), dar in cazul petentului materialele ce au fost descarcate nu ii apartineau.
Totodata, din declaratiile numitilor B.M. si T.I. rezulta clar ca au fost remunerati de petent, astfel ca sustinerile petentului nu sunt reale, iar pe  alta parte, nici una dintre persoanele gasite la munca nu au declarat inspectorilor ca il ajuta pe petent,  ci din contra acestia au sustinut ca lucreaza la SC L_ SRL.
Intimata mai arata, referitor la incidenta jurisprudentei CEDO, respectiv cauzele Anghel c. Romaniei, Garyfallou Aebe c. Greciei, Lauko c.a Slovaciei, Kadubec c. Slovaciei citata de petent, ca este inaplicabila spetei, deoarece tot Curtea a stabilit ca in fiecare sistem de drept sunt operante prezumtii de drept sau de fapt, iar Conventia nu le interzice in principiu, atat timp cat statele respecta anumite limite si nu incalca drepturile apararii.
Din aceasta perspectiva, in materie contraventionala, petentului  ii revine obligatia de a propune probe si aduce probe care sa dovedeasca contrariul celor retinute in procesul verbal de constatare a contraventiei, citand jurisprudenta rezultata in cauzele Salabiaku impotriva Frantei, Janosevic impotriva Suediei, Ioan Pop contra Romaniei, Nicoleta Gheorghe impotriva Romaniei (hotarare pronuntata in 03.04.2012)  si Blum impotriva Austriei.
                 In fine, intimata mai arata ca solicitarea petentului de a se inlocui sanctiunea amenzii contraventionale cu avertismentul nu poate fi acceptata, primirea la munca fara incheierea unui contract individual de munca, neputand fi considerata  fapta cu un grad de pericol social redus, scopul urmarit de catre petent fiind evident (venituri salariale neevidentiate, neachitarea obligatiilor la fondul de asigurari sociale de stat si la fondul ajutorului de somaj), ce contravine dreptului constitutional al salariatilor la protectia sociala iar pe de alta parte prin raportare la prevederile H.G. nr.1024/2010 privind aprobarea strategiei nationale privind combaterea muncii nedeclarate, unde se arata ca aceasta fapta este de o gravitate deosebita deoarece munca nedeclarata are efecte negative, pe termen scurt, dar mai ales pe termen lung, atat pentru individ, cat si pentru societate, precum si pentru bugetul de stat, existand o relatie interdependenta intre plata contributiilor si impozitelor si accesul la drepturile de asigurari sociale si alte masuri de protectie sociala.
Mai arata intimata ca, avand in vedere amploarea fenomenului de "munca la negru", amenda respecta exigenta de proportionalitate impusa de art.21 alin.(3) din OG.2/2001, intrucat sanctiunea este aplicata la minimul ei special, fiind deci corelata cu gradul de pericol social concret al faptei, iar avertismentul nu se justifica fata de pericolul social sporit care vizeaza protectia si siguranta sociala a muncii.
In probatiune, instanta a incuviintat petentului proba cu inscrisuri, sens in care s-au depus la dosar urmatoarele :imputernicire avocatiala f.9, copie proces-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor f.10-11, copie proces-verbal de control f.12, inscris petent f.18,  32, intampinare intimata f.22-30, copie instiintare f.31, copie anexa de constatare f.33, copie fisa de identificare f.34-38, copie nota explicativa petent f.39, copie raport privind desfasurarea controlului la petent 04.06.2013 - 10.06.2013 f.40, nota explicativa L.R. f.41-42, raspuns la intampinare f.48-54, copie contract de subantrepriza f.55-57, copie act aditional nr.1 la contractul de subantrepriza nr.7/01.11.2011 f.58, copie act aditional nr.2 la contractul de subantrepriza nr.7/01.11.2011 f.59, copie act aditional nr.3 la contract de subantrepriza nr.7/01.11.2011 f.60, note scrise intimat ITM Arad f.64-67, 74, copie certificat de incadrare in grad de handicap emis de Consiliul Judetean Arad f.71, raspuns la notele scrise f.77-83,  si au fost depus concluzii scrise petent f.85-89 dosar.
               Examinand legalitatea si temeinicia procesului verbal de contraventie ca face obiectul plangerii petentului, fata de sustinerile de fapt, a dispozitiilor legale aplicabile, precum si din coroborarea probelor de la dosar instanta retine urmatoarele:
            In fapt, prin procesul-verbal de contraventie, intocmit de intimata Inspectoratul Teritorial de Munca Arad,  fila 10-11 dosar, petentul L.G. a fost sanctionat contraventional cu amenda contraventionala in cuantum de ... lei, pentru comiterea contraventiei prevederile de art.260 alin.1 lit.e din Legea nr.53/2003 republicata si modificata.
S-a retinut  in acest sens ca la data de 04 iunie 2013, s-a efectuat o verificare la locul de munca din _, obiectivul Hala fabricare produse lactate (in constructie) apartinand SC L_ SRL , ocazie cu care au completat fise de identificare in prezenta inspectorilor de munca si a doi jandarmi din cadru IJJ  Arad, numitii B.M., T.I., T.A., Z.N. si L.I., acestia mentionand activitatea prestata in fisa de identificare. In data de 05.06.2013 la sediul ITM Arad  s-a prezentat petentul L.G. care a dat o nota explicativa, in care sustine ca cele cinci persoane mentionate mai sus au fost chemate la lucru de catre petent, in nume personal pentru a descarca materiale de constructii (panouri sandwich). In data de 10.06.2013 s-a prezentat la sediul ITM Arad, administratorul SC L_ SRL , L.R., care sustine in nota explicativa data in fata inspectorilor de munca, ca SC L_ SRL si L.R. nu au nici o legatura cu activitatea prestata de cele cinci persoane, respectiv nu stie pentru cine lucrau, cine i-a chemat la lucru si in ce calitate, cine ii plateste si in ce conditii au avut acces in hala, ca nu exista o relatie contractuala intre societatea pe care o reprezinta si petent.
Cu ocazia finalizarii controlului in data de 10.06.2013, din documentele mentionate a rezultat faptul ca cele cinci persoane individualizate mai sus, prestau activitati fara a avea incheiate in forma scrisa contracte individuale de munca in folosul petentului L.G.  (persoana fizica neautorizata).
In data de 10.06.2013, orele _  s-a constatat incalcarea de catre petentul L.G. a prevederilor art.16 alin.1 din Legea nr.53/2003, republicata, primind la munca cinci persoane, in fapt pe B.M.  care declara ca lucreaza din data de 27.05.2013, T.I. care declara ca lucreaza din data de 03.06.2013, T.A. care declara ca lucreaza din 04.06.2013, Z.N. ca lucreaza din data de 28.05.2013 si L.I. care declara ca lucreaza din data de 03.06.2013, fara incheierea unui contract de munca, potrivit prevederilor legale anterior mentionate.
Impotriva acestui proces verbal, petentul a formulat plangere, pentru considerente de nelegalitate si netemeinice expuse punctual mai sus.
Astfel, cu privire la existenta contraventiei retinute in sarcina petentului instanta are in vedere prevederile art.260 al.1 lit e, din Legea nr.53/2003 republicata, care arata ca ,,constituie contraventie primirea la munca a pana la 5 persoane fara incheierea unui contract individual de munca, potrivit art.16 alin. 1, si se sanctioneaza cu amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoana identificata’’.
              Art. 14 alin.1 din acelasi act normativ defineste notiunea de ,,angajator,,ca :  persoana fizica sau juridica ce poate, potrivit legii, sa angajeze forta de munca pe baza de contract individual de munca, iar la alin.3 din acelasi articol se arata ca: persoana fizica dobandeste capacitatea de a incheia contracte individuale de munca in calitate de angajator, din momentul dobandirii capacitatii depline de exercitiu.
Din cuprinsul art.2 din Legea nr.53/2003 modificata, rezulta ca in toate cazurile, sursa raportului juridic trebuie sa fie contractul individual de munca, care se incheie anterior prestarii activitatii.
Totodata art.2 lit.f din Codul muncii prevede ca acest act normativ se aplica angajatorilor, persoane fizice si juridice.
Art.16 al.1 din acelasi act normativ prescrie ca : obligatia de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa revine angajatorului. forma scrisa este obligatorie pentru incheierea valabila a contractului.
In fine, art.10 din Legea nr.53/2003 modificata, defineste ,,contractul individual de munca,, :contractul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remuneratii denumita salariu.
               Doctrina de specialitate defineste contractul individual de munca, drept ,,intelegerea incheiata in scris, prin care o parte - salariatul - se obliga la prestarea in timp a unei munci in folosul si in subordinea celeilalte parti - angajatorul - iar aceasta ii asigura, la randul sau, plata salariului si conditii adecvate de munca.,,
               Asa cum rezulta din inscrisurile depuse la dosar, mai precis procesul verbal de control nr.41589 din 10.06.2013, fila 32, fisele de identificare filele 34-38, respectiv nota explicativa a petentului fila 39 si nota explicativa a numitului L.R. filele 41-42 dosar, instanta retine ca intimata - prin inspectorii de munca, a efectuat in perioada 04.06.2013 - 10.06.2013 un control la locul de munca in localitatea _ pentru a se verifica modul in care se respecta prevederile legislatiei in vigoare in domeniul relatiilor de munca, ocazie cu care la data de 04.06.2013, ora 10,45 la Hala pentru fabricare produse lactate (in constructie) apartinand SC L_ SRL au fost identificati numitii : B.M., T.I., T.A., Z.N. si L.I., care prestau activitate fara a  avea incheiat in forma scrisa contract individual de munca.
               Prin nota explicativa din data de 05.06.2013, fila 39 dosar, petentul arata ca a solicitat celor cinci persoane mentionate pentru a-l ajuta la descarcarea a doua transporturi de elemente- panouri, nu a incheiat contracte de munca apreciind ca nu era necesar, respectiv ca nu a avut acceptul SC L_ de a solicita prestarea de munci de catre aceste persoane in folosul societatii.
               Potrivit fiselor de identificare depuse la filele 34-38 dosar, rezulta ca numitul B.M. presteaza activitate in functia de descarcator de la data de la SC L_ nu a semnat contract de munca, lucreaza in fiecare zi 2-3 ore si primeste 15 lei/zi; numitul T.I. presteaza activitate in functia de descarcator de la data de 03.06.2013 la SC L_ nu a semnat contract de munca, in data de 03.06.2013 a prestat activitate intre orele 10-14 si primeste 40 lei/zi; numitul T.A. presteaza activitate in functia de descarcator de la data de 04.06.2013 la SC L_ nu a semnat contract de munca si lucreaza 3 ore; numitul Z.N. presteaza activitate in functia de maturator de la data de 28.05.2013 - 7 zile la SC L_ nu a semnat contract de munca si lucreaza 3/zi; numitul L.I. presteaza activitate in functia de descarcator de la data de 03.06.2013 la SC L_ nu a semnat contract de munca, in data de 03.06. a lucrat (4 ore) de la 11-14,30, iar in 04.06.2013 a venit la lucru la ora 10.
             Referitor la numitii B.M., Z.N. si L.I., petentul sustine ca sunt persoane particulare pe care le-a rugat sa il ajute, dat fiind ca activitatea de descarcare a autotrenului trebuia rapid rezolvata, B.M. fiind de altfel persoana incadrata in grad de handicap care se afla in ingrijirea familiei petentului, iar numitii T.A. si T.I. au prestat activitatea de descarcare a panourilor de polistiren in calitate de antreprenori ai lucrarilor de constructie a halei de fabricare a produselor lactate si in nici un caz in calitate de angajati ai petentului, aspecte ce au fost explicate agentilor intimatei da care nu au fost luate in considerare.
               Mai mult, activitatea desfasurata de cele cinci persoane a fost una benevola, neremunerata si cu scop de intrajutorare, ce nu intra sub incidenta dispozitiilor sanctionatoare si care sa impuna incheierea unui contract individual de munca intre parti asa cum prevad dispozitiile art.10 din Legea nr.53/2003, republicata si modificata.
               Tot in acest context, petentul solicita a se retine ca activitatea desfasurata de persoanele mentionate anterior, se circumscrie unei vechi traditii a satului romanesc, denumita popular "claca" intemeiata pe dorinta de intrajutorare a consatenilor intre ei si nicidecum vointa de a incheia intre ei o conventie avand ca obiect prestarea unei munci pentru si sub autoritatea unui angajator persoana fizica, in schimbul unei renumeratii denumite salariu.
Din intregul material probator, rezulta insa ca activitatea de descarcare a unor materiale de constructie, mai precis panouri de polistiren efectuate de cele cinci persoane nu s-a realizat in beneficiul petentului, pentru a se putea retine munca benevola ce se circumscrie activitatii denumita popular ’’claca", situatie in care  prestarea activitatii trebuia sa aiba loc intr-un spatiu apartinand acestuia sau produsele descarcate sa fie utilizate de acesta (descarcare produse agricole, lemne de foc, materiale de constructii, efectuare munci agricole, renovarea casei de locuit, construirea de anexe gospodaresti).
Referitor la  faptul ca activitatea desfasurata a avut loc fara existenta unei contraprestatii pecuniare, aceste sustineri sunt infirmate chiar de declaratiile celor identificati la munca, respectiv numitii B.M. si T.I. care au declarat inspectorilor intimatei ca sunt remunerati cu 15 lei si respectiv 40 lei pe zi.
Pe de alta parte, instanta retine ca nici una dintre cele cinci persoane identificate la munca nu au declarat ca il ajuta pe petent, acestia sustinand ca lucreaza la SC ,,Lascau Prodlact SRL,, filele 34-38 dosar.
               In ceea ce ii priveste pe numitii T.A. si T.I., petentul a sustinut ca acestia au desfasurat activitate ca antreprenori ai lucrarilor de constructie a halei de fabricare a produselor lactate, instanta retine ca desi s-au depus contractul de subantrepriza nr.7 din 01.11.2011 intre SC V_ al carei administrator este T.A. si SC M_ Timisoara, si actele aditionale la acesta, la filele 55-60 dosar, chiar in conditiile existentei contractului de subantrepriza avand ca obiect executarea de lucrari pentru obiectivul ,, Construire fabrica de procesare produse lactate si branzeturi din cadrul SC L_ SRL, este necesar ca persoanele ce execute aceste lucrari sa aiba incheiat la randul lor contract individual de munca cu acesti angajatori, sau dupa caz activitatea acestora sa fie evidentiata in Registrul privind zilierii, ceea ce in speta nu s-a dovedit.
               In ipoteza in care activitatea urma sa se desfasoare doar in anumite perioade sau intervale orare, petentul avea posibilitatea si totodata obligatia de a incheia contracte individuale de munca pe perioada determinata si/sau cu timp partial in conformitate cu prevederile art.82 -83 alin.1 si art. 104 din Legea nr.53/2003 republicata.
Astfel, conform art.82 alin.1 si alin.2 din L.53/2003, republicata, prin derogare de la regula prevazuta la art. 12 alin.1, angajatorii au posibilitatea de a angaja, in cazurile si in conditiile prezentului cod, personal salariat cu contract individual de munca pe durata determinata. Contractul individual de munca pe durata determinata se poate incheia numai in forma scrisa, cu precizarea expresa a duratei pentru care se incheie.
In baza art. 104 alin.1 si alin.2 din L.53/2003, republicata, angajatorul poate incadra salariati cu fractiune de norma prin contracte individuale de munca pe durata nedeterminata sau pe durata determinata, denumite contracte individuale de munca cu timp partial. Contractul individual de munca cu timp partial se incheie numai in forma scrisa.
Astfel, avand in vedere ca Legea nr.53/2003, republicata, nu limiteaza numarul de ore pe care le poate presta salariatul cu contract de munca cu timp partial, definind salariatul cu fractiune de norma ca fiind salariatul al carui numar de ore normale de lucru, calculate saptamanal sau ca medie lunara, este inferior numarului de ore normale de lucru al unui salariat cu norma intreaga comparabil, petentul putea incheia un contract pe perioada determinata cu timp partial chiar si pentru o ora pe zi sau o ora/saptamana sau luna, cu acordarea salariului corespunzator orelor lucrate, situatie in care prestarea unei activitatii ocazionale, de scurta durata nu poate constitui motiv intemeiat de anulare a procesului verbal de contraventie, asa cum se sustine in speta.
Referitor la situatia numitului B.M., cu privire la care petentul a aratat ca este persoana incadrata in grad de handicap ,,accentuat,, sens in care a depus la fila 71 dosar, Certificatul nr.1311 din 21.02.2013, eliberat de Comisia de Evaluare a persoanelor cu Handicap pentru Adulti Arad, acest aspect ce nu este de natura a inlatura obligatiile legale de incheiere a contractului de munca, in cazul persoanelor cu handicap, legiuitorul prevazand la art.78 din Legea nr.448/2006 republicata, ca acestea pot fi incadrate in munca conform pregatirii lor profesionale si a capacitatii de munca, iar pe de alta parte din cuprinsul certificatului mentionat nu rezulta ca acesta nu ar avea capacitate de munca.
              Prin urmare, asa cum s-a retinut mai sus, activitatea desfasurata de numitii B.M., T.I., T.A., Z.N. si L.I., in beneficiul SC L_ se circumscrie caracteristicilor unui raport tipic de munca, pentru care potrivit art.10 si art.16 alin. 1 din Legea nr.53/2003, exista obligatia de a se incheia contract individual de munca in forma scrisa, respectiv de a se evidentia perioada prestata de fiecare dintre acestia cu remunerarea corespunzatoare a activitatii efectuate.
Ca ultima observatie, legiuitorul a reglementat incheierea contractului individual de munca anterior inceperii activitatii, plecand de la garantie asigurarii sigurantei si a stabilitatii raporturilor de munca, doar printr-un contract fiind stabilite toate elementele necesare pentru cunoasterea conditiilor de desfasurare si de incetare a raportului de munca, drepturile, obligatiile si raspunderile ambelor parti. Existenta contractului previne atat comportamentul abuziv al angajatorului, cat si atitudinea incorecta a salariatului in indeplinirea sarcinilor pentru care s-a angajat.
Cu privire la incidenta jurisprudentei CEDO, mai precis cea statuata in cazul Anghel vs Romania, cu privire la obligativitatea respectarii principiului echitatii procedurii judiciare initiate in vederea contestarii unui proces-verbal de contraventie, respectiv a prezumtiei de nevinovatie anterior stabilirii vinovatiei sale, petentul aratand in acest sens ca agentii constatatori, prin cele inserate in mod superficial si lipsit de orice suport real in procesul-verbal atacat, nu au inlaturat prezumtia sa de nevinovatie, agentii constatatori fiind deci obligati sa faca dovada ca petentul a incalcat intr-adevar dispozitiile art.6 alin.1 si pe cele ale art.260 alin.1 din Legea nr.53/2003 republicata si modificata , instanta are in vedere ca tot Curtea, a stabilit ca aceasta prezumtie nu este absoluta, in fiecare sistem de drept fiind operante prezumtii de drept sau de fapt, iar Conventia nu le interzice in principiu, atat timp cat statele respecta anumite limite si nu incalca drepturile apararii.
Din aceasta perspectiva, in materie contraventionala, petentului ii revine obligatia de a propune probe si de a aduce probe care sa dovedeasca contrariul celor retinute in procesul verbal de constatare a contraventiei, sens in care instanta are in vedere cauza ,,Salabiaku impotriva Frantei,, precum si ,,Janosevic impotriva Suediei,,  in care Curtea a stabilit, sub aspectul sarcinii probei ca art.6 par.2 din Conventie nu interzice existenta unor prezumtii de fapt sau de drept, insa prin reglementarea acestora, statele membre trebuie sa respecte cerinta proportionalitatii intre mijloacele folosite si scopul legitim urmarit.
De asemenea, relevanta si incidenta cauzei este si jurisprudenta din cauza ,,Pop contra Romaniei ,, in care Curtea a reiterat faptul ca prezumtiile de fapt si de drept sunt comune tuturor sistemelor judiciare, Conventia neinterzicandu-le in principiu, impunand insa din perspectiva paragrafului 2 al art. 6 din Conventie, o anumita proportie intre acestea si prezumtia de nevinovatie instituita in favoarea acuzatului, fiind necesar a se tine cont in analiza proportionalitatii, pe de o parte, de miza concreta a procesului pentru individ si, pe de alta parte, de dreptul sau la aparare (  citate fiind cauzele Salabiaku c. Frantei, 7 octombrie 1988, par. 28; Anghel, par. 60).
In aceasta cauza, Curtea subliniaza importanta ca, in cadrul unui proces avand ca obiect plangere contraventionala, instanta nationala sa ofere petentului cadrul necesar pentru a-si expune cauza in conditii de egalitate cu partea adversa, cazand exclusiv in sarcina partii responsabilitatea modalitatii efective in care a inteles sa uzeze de drepturile sale procedurale. Curtea a constatat ca singurele probe pe baza carora instantele nationale puteau pronunta o hotarare erau cele depuse de agentul constatator iar, in conditiile in care reclamantului i s-a dat posibilitatea pe tot parcursul procesului sa-si dovedeasca afirmatiile, acesta nu a fost plasat intr-o situatie dezavantajoasa, astfel incat nu a fost incalcat art. 6 CEDO.
In jurisprudenta recenta, mai precis in cauza ,,Nicoleta Gheorghe impotriva Romaniei,, (hotarare pronuntata in 03.04.2012) Curtea analizeaza echitatea unei proceduri contraventionale in materia tulburarii ordinii publice, dupa modificarea legislatiei si practicii nationale, pe care anterior le considerase contrare art. 6 CEDO, si a constatat respectarea art.6 din Conventie, reclamanta avand posibilitatea in cadrul procedurii interne sa prezinte probe pentru a rasturna prezumtia relativa de care "beneficia" procesul-verbal contestat, potrivit legislatiei nationale. In opinia Curtii, nici un element din dosarul cauzei nu dovedea faptul ca instantele nationale ar fi avut idei dinainte formate cu privire la vinovatia reclamantei.Prin aceasta hotarare, Curtea a constatat ca statul roman a respectat exigentele art. 6 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, in special sub aspectul respectarii prezumtiei de nevinovatie, specifica materiei penale, dar aplicabila si in domeniul contraventional, in anumite conditii.
Si in cauza ,,Blum impotriva Austriei,, din 03.02.2005, reclamantul a invocat incalcarea prezumtiei de nevinovatie prin inversarea sarcinii probei in fata autoritatii jurisdictionale administrative. Autoritatea administrativa l-a invitat pe petent sa dovedeasca contrariul celor retinute de inspectoratul de munca (petentul fiind sanctionat intrucat la ferma sa lucra ilegal un muncitor strain fara permis de munca si audierea acestuia nu a fost posibila).Curtea a apreciat ca autoritatile austriece au decis in baza probelor administrate de parti in fata lor, actionand in limitele art.6 par.2 din Conventie.
Concluzionand, prezumtia de legalitate de care se bucura in sistemul de drept, procesul verbal de constatare a contraventiilor, nu este contrara dispozitiilor art.6 par.2, fiind necesar a se face de catre instante o analiza de la caz la caz, daca aceasta prezumtie aduce sau nu atingere principiului proportionalitatii intre scopul urmarit si mijloacele utilizate, mai ales in ceea ce priveste dreptul la aparare al petentului care i-a fost acordat pe toata perioada controlului si la incheierea actului sanctionator unde avea posibilitatea legala de a-si formula obiectiunile.
Nu se poate nega forta probatorie a procesului verbal de constatare a unei contraventii, acesta fiind totusi un act intocmit de catre un agent al statului.
In speta, cele constatate de intimata in cuprinsul procesului verbal de contraventie, sunt sustinute de dovezile in baza carora s-a intocmit si care dovedesc savarsirea faptei contraventionale retinute in sarcina petentului, relevante fiind fisele de identificare si notele explicative de la filele 34-42 dosar, in vreme ce petentul, prin probele de care a inteles sa se prevaleze nu a reusit sa dovedeasca o alta stare de fapt care sa duca in final la justificarea pretentiilor sale.
Pe cale de consecinta, in considerarea celor expuse, vazand in drept art. prevederile art.260 alin.3, art.10 si art.16 din Legea nr.53/2003 republicata si modificata, precum si prevederile OG nr.2/2001 modificata, apreciind ca neintemeiata plangerea formulata de petent, urmeaza sa o respinga.
In conformitate cu prevederile art.36 alin.2 din OG nr.2/2001 cu modificari, urmeaza a fi obligat petentul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli la stat, justificate prin cheltuieli cu procedura si purtarea procesului.
Vazand ca nu s-au solicitat si justificat cheltuieli de judecata de catre intimata, conform disp.art.453 c.pr.civila, nu se vor acorda.