Furt

ROMANIA
JUDECATORIA MOINESTI
JUDETUL BACAU
SENTINTA PENALA NR. 586 03 Decembrie 2010
Deliberand asupra cauzei penale de fata constata urmatoarele:
Prin rechizitoriul din data de 13.05.2010, al Parchetului de pe langa Judecatoria M. din dosarul nr. 189/P/2010, s-a dispus trimiterea in judecata, in stare de liberate a inculpatului T. I. , pentru savarsirea infractiunilor de violare de domiciliu si furt calificat, prevazute si pedepsite de art. 192 alin 2 C.pen si art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. g C.pen cu aplicarea art. 33 lit a C.pen si art. 37 lit a C.pen.
in cuprinsul actului de sesizare al instantei, s-a retinut urmatoarea stare de fapt:
in noaptea de 19/20.01.2010, invinuitul T. I. a patruns pe poarta deschisa a curtii locuintei partii vatamate S. L, fara a forta sistemul de inchidere al acesteia si s-a deplasat in spatele casei de unde a sustras un bidon de 60 litri, plin in proportie de 75% cu motorina, pe care ulterior a valorificat-o numutului N. M. , fara a aduce la cunostinta acestuia provenienta bunului, pe care partea vatamata 1-a recuperat ulterior de la acesta.
Situatia de fapt a fost retinuta pe baza urmatoarelor mijloace de proba: declaratie parte vatamata, f. 7-8, declaratie martor Nistorean Niculaua Marius Neculai, f. 10, dovada de ridicare si predare-primire a
-  2  -
bunului sustras, f. 11, declaratie martor Lovin Gheorghe, f. 13, fisa cazier judiciar inculpat, f. 14, declaratie invinuit, f. 19.
Pe parcursul cercetarii judecatoresti au fost administrate urmatoarele mijloace de proba: cazier judiciar inculpat, f. 10, declaratie parte civila, f. 31, declaratie inculpat, f. 32, declaratie parte vatamata, f. 33, declaratie martor N. M., f. 34, declaratie martor L. Ghe., f. 35, acte medicale depuse in xerocopie de catre inculpat, f. 39-64, declaratie martor P. E., f. 65.
La cererea inculpatului, Serviciul de Medicina legala Judeteana B. a expertizat psihiatric inculpatul, concluziile fiind cuprinse in raportul de expertiza medico-legala psihiatrica nr. 3150 din 20.10.2010, aflat la fila 70 dosarul cauzei.
Analizand materialul probator administrat in cauza, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
La data de 20.01.2010, partea vatamata Sova Ioan a formulat plangere penala prin aducea la cunostinta organelor de cercetare penala ca in data de 19.01.2010, in jurul orei 20,00 i-a fost sustras din spatele casei un bidon de 60 1 cu motorina, partea vatamata indicand ca autor al furtului pe inculpatul din prezenta cauza.
Din declaratiile partii vatamate S. L, date atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul cercetarii judecatoresti, rezulta ca in seara zilei de 19.01.2010, in jurul orei 20,00, a fost sunat pe telefonul mobil de catre vecina sa care i-a comunicat ca in gradina casei sale se afla o persoana care
2 a aruncat peste gard un obiect voluminos. Partea vatamata s-a deplasat in gradina din spatele casei si, mergand pe urmele lasate de faptuitor pe zapada, a ajuns in centrul satului de unde nu a mai putut identifica urmele. intrucat vecina ii spusese ca persoana pe care a vazut-o la el in curte se numeste T. I., s-a deplasat la locuinta acestuia, insa nu 1-a gasit acasa, apoi s-a deplasat la carcima din sat unde s-a intalnit cu A. FI. care i-a comunicat ca 1-a vazut pe inculpat in autoturismului apartinand lui N. N.
Audiat, atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul cercetarii judecatoresti, inculpatul a recunoscut savarsirea faptei, aratand ca in seara zilei 19.01.2010, in jurul orelor 22,00-23,00, a patruns in curtea locuintei partii vatamate S.I., pe poarta, fara a forta sistemul de inchidere, apoi s-a deplasat in spatele curtii si din sura, a carei usa era deschisa, a sustras un bidon de 45 1 cu motorina, despre existenta caruia stia intrucat lucra la partea vatamata. Inculpatul mai declara ca bidonul sustras i 1-a dat martorului N.M., care 1-a asteptat cu masina in drum.
Audiat atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul cercetarii judecatoresti, martorul N.M. a declarat ca in seara respectiva inculpatul a venit la barul sau si 1-a intrebat daca nu doreste 60 1 de motorina in contul datoriei pe care o are la el. intrucat a fost de acord, s-a deplasat cu masina proprietatea sa spre locuinta despre care martorul credea ca este a inculpatului, asteptandu-1 pe acesta la capatui unei ulite sa se intoarca cu bidonul de motorina. intrucat inculpatul a revenit la masina cu bidonul cu motorina, a luat bidonul, a carui provenienta nu o cunostea si a plecat.
Audiat atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul cercetarii judecatoresti, martorul L. Ghe. a declarat ca a fost prezent cand
inculpatul a dat declaratie in fata organelor de politie, recunoscand savarsirea faptelor.
in data de 20.01.2010, bidonul cu motorina apartinand partii vatamate a fost recuperat de la martorul N.M. si predat partii vatamate, conform dovezii de la fila 11 dos. urm.pen.
Instanta retine astfel ca declaratiile inculpatului, prin care a recunoscut savarsirea faptelor, se coroboreaza cu declaratiile partii vatamate si a martorului N. M., intregul material probator administrat in cauza cofirmand savarsirea de catre inculpat a faptelor.
in drept, fapta inculpatului T. I. de a patrunde, fara drept curtea si in sura partii vatamate S.I., fara consimtamantul acestuia, pe timp de noapte intruneste elementele constitutive ale infractiunii de violare de domiciliu, prevazuta de art. 192 alin. 2 Cod penal.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infractiunii consta in actiunea de patrundere efectiva in curtea si in sura partii vatamate. Urmarea imediata este reprezentata de incalcarea libertatii partii vatamate de a-si desfasura viata privata intr-un loc ales liber fara vreun amestec abuziv si nedorit din partea tertilor, iar legatura de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu este dovedita prin probatoriul administrat.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a savarsit infractiunea cu intentie directa, in acceptiunea art. 19 pct. 1 lit a Cod penal. Inculpatul a avut reprezentarea faptelor lor si a consecintelor pagubitoare asupra inviolabilitatii domiciliului partii vatamate si a urmarit acest rezultat, care apare ca inevitabil din momentul patrunderii acestuia in curtea locuintei si apoi in sura fara acordul partii vatamate.
Fapta inculpatului T. I., care in seara zilei de 19.01.2010, in jurul orei 22,00, dupa ce a patruns in sura partii vatamate de unde a sustras fara consimtamantul partii vatamate, cu scopul insusirii pe nedrept, un bidon de
3 60     1     cu     motorina,      intruneste elementele           constitutive           ale
infractiunii de furt calificat prevazuta de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 Ut. g Cod penal.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infractiunii consta in actiunea de luare a bidonului cu motorina din posesia partii vatamate, fara consimtamantul acesteia.
Urmarea imediata consta in producerea unui prejudiciu in patrimoniul partii vatamate. intre actiunea de luare si producerea prejudiciului exista legatura de cauzalitate, actiunea de luare a bunului avand ca si consecinta producerea prejudiciului in patrimoniul partii vatamate.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a actionat cu forma de vinovatie a intentiei directe, prevazute de art. 19 al.l lit.a C.pen. Astfel, acesta a prevazut ca prin actiunea sa produce o paguba in patrimoniului partii vatamate si a urmarit producerea acestui rezultat. Savarsirea faptei cu intentie directa, rezulta in cauza si din existenta si realizarea scopului special constand in insusirea bunurilor pe nedrept.
Aspectul de calificare este atras de intrunirea circumstantei agravante prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit.g Cod penal, in modalitatea furtului savarsit pe timp de noapte.
intrucat infractiunile au fost savarsite de acelasi subiect activ inainte de ramanerea definitiva a unei condamnari pentru oricare dintre ele, in cauza sunt intrunite conditiile de existenta ale pluralitatii infractionale sub forma concursului real de infractiuni prevazuta de art. 33 lit.a) Cod penal. in acest sens, instanta constata ca este vorba despre o conexitate etiologica, infractiunea de violare de domiciliu fiind savarsita pentru inlesnirea comiterii infractiunii de furt.
Pe cale de consecinta, apreciind ca in cauza sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 345 alin. 2 Cod procedura penala, in sensul ca faptele savarsite de inculpat exista, constituie infractiuni si au fost savarsite cu forma de vinovatie prevazuta de lege, instanta va dispune condamnarea acestuia.
La individualizarea pedepsei in conformitate cu prevederile art. 72 Cod penal instanta va avea in vedere, gradul de pericol social concret al faptei savarsite, persoana inculpatului, imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala si limitele de pedeapsa stabilite de lege.
Raportat la aceste criterii, in privinta gradului de pericol social concret al faptelor savarsite de inculpat, instanta apreciaza ca gradul de pericol social este specific acestui tip de infractiuni dar nu este unul foarte ridicat, fata de modalitatea de savarsire a faptelor si prejudiciul relativ mic creat in patrimoniul partii vatamate.
Instanta va avea in vedere si circumstantele referitoare la persoana si conduita inculpatului.
Astfel, acesta a recunoscut savarsirea faptei, a colaborat cu organele de cercetare penala si a avut o atitudine sincera de recunoastere si regret a faptelor savarsite. De asemenea, prejudiciul a fost recuperat integral. De asemenea, instanta va avea in vedere si starea de sanatate precara a inculpatului, faptul ca acesta sufera de epilepsie cu tuburari psihice, desi la data savarsirii faptelor avea discernamant, asa cum rezulta din expertiua medico-legala psihiatrica efectuata la cererea inculpatului. Instanta va retine astfel, la dozarea pedepsei, circumstanta atenuanta prevazute de art. 74 lit c C.pen.
Avand in vedere si dispozitiile art. 76 lit c C.pen, instanta va aplica inculpatului pedepsa inchisorii de 1 an si 6 luni inchisoare pentru fiecare din cele doua infractiuni savarsite de acesta.
4
in ceea ce priveste pedepsele accesorii, instanta retine ca, asa cum a stabilit Curtea Europeana a Drepturilor Omului (cauza Sabou si Hrcalab c. Romaniei si Hirst c. Marii Britanii), a carei jurisprudenta este obligatorie, aplicandu-se cu preeminenta fata de dreptul intern, potrivit art. 20 alin. 2 din Constitutie, exercitiul unui drept nu poate fi interzis decat in masura in care exista o nedemnitate.
Instanta retine ca natura faptelor savarsite, reflectand o atitudine de sfidare de catre inculpat a unor valori sociale importante, releva existenta unei nedemnitati in exercitarea drepturilor de natura electorala prevazute de art. 64 lit. a teza a Ii-a si b. Prin urmare, dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice sau de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat vor fi interzise inculpatului pe durata executarii pedepsei.
in ceea ce priveste dreptul de a alege, avand in vedere cauza Hirst c. Marii Britanii, prin care Curtea Europeana a statuat ca interzicerea automata a dreptului de a participa la alegeri, aplicabila tuturor detinutilor condamnati la executarea unei pedepse cu inchisoarea, desi urmareste un scop legitim, nu respecta principiul proportionalitatii, reprezentand, astfel, o
incalcare a art. 3 Protocolul 1 din Conventie, instanta apreciaza ca, in raport de natura infractiunilor savarsite de inculpat acesta nu este nedemn sa exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu ii va interzice exercitiul acestui drept.
Avand in vedere faptul ca infractiunile comise sunt absolut independente de aspectele referitoare la exercitarea functiei si profesiei sau legate de exercitarea autoritatii parintesti, instanta apreciaza ca nu se impune interzicerea pentru inculpat a drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. c, d si e Cod penal.
Instanta retine ca inculpatul a savarsit ambele infractiuni in stare de recidiva postondamnatorie, in termenul de incercare al suspendarii conditionate a executarii pedepsei de 2 ani inchisoare la care a fost condamnat prin sentinta penala nr. 205 din 7.02.2006 pronuntata in dosar nr. 5375/2005 al Judecatoriei M., ramasa definitiva prin decizia penala nr. 445 din 7.07.2007 a Curtii de Apel B., astfel ca in cauza devin incidente dispozitiile art. 83 Cod penal.
in aplicarea dispozitiilor art. 83 C.pen, instanta va dispune revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei de 2 ani inchisoare, aplicata prin sentinta penala nr. 205/7.02.2006, ramasa definitiva prin decizia penala nr. 445/7.06.2007 a Curtii de Apel B., pe care o va cumula cu pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare aplicata prin prezenta sentinta pentru savarsirea infractiunii de violare de domiciliu prevazuta de art. 192 alin 2 C.pen, rezultand o pedeapsa de executat de 3 ani si 6 luni inchisoare.
De asemenea, in temeiul acelorasi dispozitii legale, va revoca suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 2 ani inchisoare, aplicata prin sentinta penala nr. 205/7.02.2006, ramasa definitiva prin decizia penala nr. 445/7.06.2007 a Curtii de Apel B., pe care o va cumula cu pedeapsa de 1 an si 6 luni inchiosare aplicata prin prezenta sentinta pentru savarsirea infractiunii furt calificat, prevazuta de art. 208 alini-art. 209 alin 1 lit g C.pen, rezultand o pedepasa de executat de 3 ani si 6 luni inchisoare.
in baza art. 33 alin. 1 lit. a Cod penal rap. la art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal, avand in vedere ca cele doua infractiuni se afla in concurs real etiologic, va contopi pedeapsa de de 3 ani si 6 luni aplicata inculpatului pentru savarsirea infractiunii prevazuta si pedepsita de art. 192 alin 2 C.pen cu pedeapsa de 3 ani si 6 luni aplicata inculpatului pentru savarsirea infractiunii de furt calificat, prevazuta si pedepsita de art. 208 alin 1, art.
5 209 alin 1 lit g C.pen, in pedeapsa rezultanta   de    3    ani   si   6   luni inschisoare, la care va condamna inculpatul.
in temeiul dispozitiilor art. 88 C.pen, instanta va deduce din pedeapsa rezultanta de 3 ani si 6 luni inchisoare, perioada de arest preventiv efectuata de inculpat de la data de 12.07.2005 la data de 20.10.2005, asa cum rezulta din fisa de cazier judiciar si din extrasul deciziei penale nr. 445 din 7.06.2007 a Curtii de Apel B.
Instanta retine ca natura faptelor savarsite, reflectand o atitudine de sfidare de catre inculpat a unor valori sociale importante, releva existenta unei nedemnitati in exercitarea drepturilor de natura electorala prevazute de art. 64 lit. a teza a Ii-a si b. Prin urmare, dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice sau de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat vor fi interzise inculpatului pe durata executarii pedepsei.
Instanta apreciaza ca, in raport de natura infractiunilor savarsite de inculpat acesta nu este nedemn sa exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu ii va interzice exercitiul acestui drept.
Avand in vedere faptul ca infractiunile comise sunt absolut independente de aspectele referitoare la exercitarea functiei si profesiei sau legate de exercitarea autoritatii parintesti, instanta apreciaza ca nu se impune interzicerea pentru inculpat a drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. c, d si e Cod penal.
Cu privire la latura civila, instanta constata ca prejudiciul creat partii vatamate a fost recuperat prin restituirea bunului sustras, partea vatamata declarand ca nu intelege sa se constituie parte civila in cauza.
in baza art. 191 alin. 1 Cod procedura penala, instanta va obliga inculpatul la plata sumei de 400 lei, reprezentand chetuieli judiciare catre stat si va lua act ca inculpatul a avut aparator ales.