Despagubiri pentru afectarea imobilului casa de locuit de activitati minime: aplicabilitatea dispozitiilor OUG 195/2005 si art.998-999 din Codul civil din 1864 respectiv dispozitiile art.1385 alin.1 Cod civil

R O M A N I A

JUDECATORIA MOTRU Pretentii

Despagubiri pentru afectarea imobilului casa  de locuit de activitati minime: aplicabilitatea dispozitiilor OUG 195/2005 si  art.998-999 din Codul civil din 1864 respectiv dispozitiile art.1385 alin.1 Cod civil Prin cererea disjunsa din dosarul _../263/2010* , reclamantul  T. C. R. a solicitat in contradictoriu cu parata SC C. E. T. SA,  sa  fie obligata parata  la plata c/val  reparatiilor  pentru degradarile existente  la casa de locuit si anexa gospodareasca in valoare de 27395 respectiv 272 lei, a unui gard din lemn de 630 lei si  a cheltuielilor de judecata.
Cauza a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Motru , dupa disjungere , sub nr. __/263/2012.
In dovedirea cererii , reclamantul a depus la dosarul cauzei inscrisuri ( filele 10-66) ,  rapoarte de expertiza tehnica intocmite in dosarul nr. __../263/2010.
In drept  cererea nu a fost motivata.
Legal citata, parata nu a formulat intampinare.
La termenul de judecata din 26.03.2012 reclamantul si-a precizat cererea  aratand ca solicita obligarea paratei la plata sumei de 27395 lei reprezentand contravaloarea reparatiile degradarilor, 136 lei reprezentand contravaloarea reparatiilor unui cotet si 315 lei reprezentand contravaloarea reparatiilor gardului.
Analizand actele si lucrarile dosarului , instanta retine urmatoarele:
Din cuprinsul raportului de expertiza in constructii efectuat in cauza in primul ciclu procesual , raport intocmit de domnul expert D. I. ,  rezulta ca imobilul casa de locuit proprietatea reclamantului, imobil al caror dimensiuni sunt mentionate in cuprinsul raportului de expertiza, prezinta fisuri si crapaturi  in tencuielile interioare si fundatii, cladirea suportand mici deplasari.  
In acelasi raport de expertiza se calculeaza  contravaloarea lucrarilor de reparatii  la imobilul casa de locuit si la anexe, de 27397 lei, respectiv 348 lei si 630 lei (filele 47-48).
Raportul de expertiza tehnica geologica, intocmit de expert O. A.,  stabileste ca  excavatiile miniere efectuate in zona a crescut potentialul de instabilitate al rocilor  creand  conditii propice  pentru  destabilizari in valuri  spre aval cu refulare inapoi la casa reclamantului.
S-a mai retinut in raportul de expertiza ca, lucrarile miniere din zona prin excavatiile masive  a actionat determinant  asupra  stratificatiei terenului initial, rupand rezistenta in versant  si schimband esential modul de actiune a factorilor naturali  ceea ce a afectat  echilibrul natural preexistent( fila 24).
A mai retinut acelasi expert ca, odata cu avansarea frontului de excavare, terenul de fundare  de sub constructii, deja afectat, va suferi modificari ample de structura (fila 30).
Concluziile rapoartelor de expertiza in constructii si  geologice  sunt confirmate si de expertiza tehnica agricola (filele 61-66), expertiza care retine  faptul ca  in zona exista alunecari de teren.
Dezlegarea pricinii de fata, prin raportare la situatia de fapt expusa mai sus presupune si stabilirea normelor legale aplicabile.
In acest sens, instanta apreciaza ca trebuie sa se aiba in vedere dispozitiile art.  103  din Legea 71/2011, text de lege potrivit caruia raspunderea pentru faptele ilicite cauzatoare de prejudicii, raspunderea civila delictuala, este guvernata de legea in vigoare la momentul savarsirii faptei ilicite, insa modurile de stingere a obligatiilor nascute din raspunderea civila delictuala sunt supuse dispozitiilor Codului civil, asa cum stabileste art. 118 din Legea 71/2011.
In aceste conditii instanta are a verifica aplicabilitatea in cauza a dispozitiilor art. 998 - 999 din Codul civil din 1864 dar si a dispozitiilor art. 1349 si urmatoarele din Codul civil.
Raspunderea civila delictuala pentru fapta proprie este instituita prin dispozitiile art. 998 si 999 din Codul civil din 1864 care constituie temeiul de drept comun pentru stabilirea conditiilor generale ale raspunderii civile delictuale.
Din cuprinsul celor doua articole rezulta ca ,pentru angajarea raspunderii civile delictuale, se cer a fi intrunite cumulativ urmatoarele conditii: existenta unui prejudiciu, existenta unei fapte ilicite, existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu si existenta vinovatiei celui care a cauzat prejudiciu constand in intentie, neglijenta ori imprudenta.
Pentru dezlegarea pricinii de fata se impune analiza existentei celor patru conditii generale ale raspunderii, conditii cumulative.
Din probatoriul administrat in prezenta cauza, rezulta fara putinta de tagada existenta unui prejudiciu, constand in efectul negativ suferit de reclamant ca urmare a faptelor paratelor. Acest prejudiciu nu a fost reparat inca.
Cu privire la intinderea prejudiciului instanta retine ca, potrivit dispozitiilor 1385 alin. 1 Cod civil, prejudiciul se repara integral daca prin lege nu se prevede altfel. In masura in care este posibila si prezinta interes pentru cel prejudiciat, repararea in natura a prejudiciului, prin restabilirea situatiei anterioare are prioritate fata de repararea prin echivalent , in cauza insa  instanta va avea in vedere si disp. art. 129 alin. 6 , asa incat va fi analizata cererea pentru acordare de despagubiri .
Intotdeauna prejudiciul se repara in integralitatea sa indiferent de forma de vinovatie in cauza neputandu-se retine o culpa concurenta a paratului, culpa care sa afecteze intinderea despagubirilor.
Fata de acelasi probatoriu administrat instanta apreciaza ca se poate retine in sarcina paratei o fapta ilicita in sensul dispozitiilor art. 998 C.civ. din 1864, activitatea desfasurata de acestea incalcand dreptul subiectiv al reclamantului.
Activitatile miniere desfasurate de parata, manifestari exterioare a acestor persoane juridice au introdus in contextul relatiilor sociale un factor nepermis prin care s-a incalcat norma dreptului obiectiv si s-au adus prejudicii unui drept subiectiv.
De asemenea, in mod evident exista un raport de cauzalitate intre fapta si prejudiciu in sensul ca activitatea miniera desfasurata de parata a provocat prejudiciul mentionat mai sus si care consta in imposibilitatea reclamantului de a folosi potrivit destinatiei imobilul casa de locuit ce-i apartine.
In ceea ce priveste existenta vinovatiei se apreciaza de instanta ca actiunile paratei  sunt imputabile acesteia .
Referitor la aceasta conditie a raspunderii civile delictuale se mai retine de instanta aplicabilitatea dispozitiilor OUG 195/2005 care completeaza in materie dispozitiile art. 998 - 999 C.civ. din 1864.
Astfel, potrivit dispozitiilor art. 95 din aceasta lege raspunderea pentru prejudiciu adus mediului are caracter obiectiv, independent de culpa, iar prevenirea si repararea prejudiciului adus mediului trebuie sa fie suportata de poluator potrivit principiului "poluatorul plateste".
Art. 68 din acelasi act normativ stabileste in sarcina persoanelor fizice sau juridice ce desfasoara activitati pe terenuri obligatia de a evita, de a preveni si de a repara deteriorarile aduse calitatii mediului geologic.
Fata de cele aratate mai sus si tinand cont de dispozitiile art. 1385 alin. 1 Cod civil instanta apreciaza ca repararea prejudiciului creat reclamantului se poate realiza prin plata contravalorii  reparatiilor necesare folosirii imobilului conform destinatiei , contravaloare stabilita  in raportul de expertiza tehnica in constructii .
Asa fiind, instanta va admite cererea formulata de reclamant si va obliga parata  sa plateasca reclamantului  suma de 27846 lei, contravaloare reparatii imobil casa de locuit, anexa si gard imprejmuitor, valoare solicitata de reclamant.