Pretentii

R O M A N I A
                                         
JUDECATORIA MOTRU
Pretentii 

Art.1372 Cod civil - Raspunderea parintilor pentru fapta minorului este o raspundere obiectiva si se bazeaza pe o culpa personala provenind din lipsa de supraveghere si din lipsa de educatie.
Parintii obligati la supraveghere sunt exonerati de raspundere numai daca dovedesc ca nu au putut impiedica fapta prejudiciabila

Prin cererea adresata Judecatoriei Motru la data de 29.06.2012 si inregistrata pe rolul acestei instante sub nr__/263/2012, reclamantul S.  I.  a chemat in judecata pe paratul N.  L. , solicitand instantei ca prin sentinta ce va pronunta sa dispuna obligarea acestuia la plata sumei de  50.000 lei reprezentand   echivalentul  prejudiciului  ce  i-a  fost  cauzat  de  copilul sau  minor. .
In motivarea cererii  arata reclamantul ca  copilul  minor  a  lui    N.  L.  i-a   produs  leziuni  fiului  sau  S.  N.  D.  la  data de 16.01.2012  in  timp  ce  se   afla  in pauza    din  timpul  cursurilor  scolare.
Ca,  in  timpul  pauzei   scolare   numitul  N.  R.  I.  a   venit   prin  spatele fiului  sau   si  l-a  strangulat, timp  de  cateva  secunde  cu un  fular, iar in  acel  moment   fiul  sau  a  cazut  si  nu  a  mai  stiut nimic  de  el.
Ca, dupa  ceva  timp,  s-a  trezit   din  starea  de  inconstienta in  care  era  si  a  simtit   o  durere puternica  la  piciorul  stang.
Ca,  ulterior   dupa  ce  a ajuns  la  spital   s-a  constatat   de  cadrele  medicale  ca  are  dubla  factura   la  piciorul  stang.
A mai aratat reclamantul ca  prin   aceasta  fapta , i-a provocat  leziuni  pentru  a  caror  vindecare  a   avut nevoie  de  ingrijiri   medicale   de  65-70  de  zile.
In continuare, reclamantul a aratat ca  a  solicitat  reprezentantului  legal  N.  L.   plata  sumei  de   3.000 lei   cheltuieli  efectuate  cu   spitalizarea   si  deplasarile la  spital,  3.500  lei   reprezentand  indemnizatia   pe  care  D.I. ar  fi  castigat-o   daca  ar fi lucrat  in zilele    de  16, 17, 18, 19, 20, 23, 24, 25, 26, 27  ianuarie   timp in  care  a  fost  in  concediu  si  3.500 cheltuieli  de  judecata   si    suma  de  40.000 lei   daune  morale  .
In drept, reclamantul  si-a intemeiat cererea pe dispozitiile  art. 1372 Noul  cod  civil.
Legal citat, paratul  s-a prezentat in instanta dar  nu  a formulat intampinare.
In dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosarul cauzei inscrisuri - certificat    medico  legal,  scrisori  medicale, carte identitate .
In cauza  a  fost  administrata  proba   testimoniala   si  au  fost  audiati  in cauza  martorii  B. A. F.,  D. C.,  D. M., D.  E.,   G. A. I.,   N.   R.  I.- fiul lui  N. L.,  R.A.M., S. N. DRAGOS - fiul lui  S. I. si   S. A..
La  data  de   09.07.2012   a  fosta  atasat  la  dosarul cauzei   dosarul   nr.  __../P/2012  al  Parchetului  de  pe  langa  Judecatoria  Motru.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Potrivit disp. art. 1357 Cod civil cel care cauzeaza altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicita, savarsita cu vinovatie este obligat sa-l repare, iar potrivit art. 1372 Cod civil cel care in temeiul legii este obligat sa supravegheze un minor raspunde pentru prejudiciul cauzat de catre minor altor persoane.
In cazul prejudiciilor cauzate de minori raspunderea pe temeiul art. 1372 alin. 1 Cod civil revine parintilor care au obligatia de supraveghere a minorului, obligatie instituita de art. 261 Cod civil potrivit caruia " parintii sunt cei care au in primul rand, indatorirea de crestere si educare a copiilor lor minori."
Asadar, raspunderea celui care are obligatia sa supravegheze minorul presupune indeplinirea, in primul rand a conditiilor necesare a angajarii raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie si se analizeaza in persoana minorului intrucat acesta este autorul propriu zis al faptei pentru care parintii sunt chemati sa raspunda.
In cazul raspunderii prevazuta la art. 1372 alin. 1 Cod civil exista o particularitate, si anume ca raspunderea subzista chiar in cazul in care faptuitorul, fiind lipsit de discernamant, nu raspunde pentru fapta proprie (art. 1372 alin. 2 Cod civil).
Asadar, victima prejudiciului trebuie sa faca dovada cu privire la existenta prejudiciului, existenta faptei ilicite a minorului si raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu.
In ceea ce priveste raspunderea parintilor pentru fapta minorului,daca victima a facut dovada celor trei conditii care se apreciaza in persoana minorului, ea va beneficia de trei prezumtii, care de data aceasta ii vizeaza pe parinti: prezumtia ca in exercitarea obligatiei de crestere si educare au existat abateri, care urmeaza privite ca adevarate actiuni sau inactiuni ilicite, prezumtia existentei vinovatiei parintilor de regula sub forma neglijentei in privinta acestor abateri si prezumtia existentei raportului de cauzalitate intre aceste abateri si fapta prejudiciabila savarsita de minor, in sensul ca neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiei de crestere si educare a facut posibila savarsirea faptei respective de catre minor.
In cauza de fata, din probele administrate, instanta retine ca in data de 16.01.2012 in timp ce se aflau in incinta Scolii Generale S., in sala de clasa, in pauza dintre ore, in urma unui incident produs intre minorul N. R. I. si victima, S.N. D. in urma caruia victima a suferit leziuni traumatice, respectiv si-a fracturat tibia si peroneul partea stanga ce au necesitat ingrijiri medicale pentru vindecare de 60-70 de zile (certificat medico-legal nr__../03.02.2012- fila 6).
Cu privire la fapta ilicita a minorului N. R. I., din depozitiile martorilor audiati in cauza, retine instanta ca in ziua respectiva , in pauza de dupa ora de matematica, cei doi se jucau cu fularul pe care victima S. D. il avea la gat si care innodat in partea din fata.
Se mai retine ca , minorul N. R. I., in timp ce se afla pozitionat in spatele victimei S. D. a tras de fular, moment in care victima s-a dezechilibrat si a cazut.
Se mai retine ca la momentul caderii piciorul victimei s-a prins de o bara metalica ce unea picioarele bancii in care se afla.
Ca, minorul N. R. I. a incercat sa sprijine victima, insa din cauza diferentei de statura nu a reusit sa impiedice caderea.
Ca, urmare a caderii victima S.D. a inceput sa tipe, iar ulterior a fost transportat la spital unde s-a constatat ca a suferit o fractura de tibie si peroneu la piciorul stang ce a necesitat ingrijiri medicale, interventii chirurgicale si internari .
Fata de acestea, instanta retine existenta unei fapte ilicite savarsita de minorul  N.R.I., avand in vedere manifestarea culpabila a acestuia ce a constat in tragerea de fularul aflat la gatul victimei S. D., actiune in urma careia aceasta din urma s-a dezechilibrat si si-a rupt piciorul prin cadere.
De mentionat ca depozitiile martorilor se coroboreaza cu consemnarile din Certificatul medico-legal nr. __./03.02.2012 prin care s-a constatat ca victima prezenta pe fata laterala a gatului, in stanga o echimoza galbui-verzuie de 4/3 cm. ce putea data din 16.01.2012.
In privinta legaturii de cauzalitate intre fapta ilicita a minorului N. R. I. si prejudiciul suferit de minorul S.N.D., instanta retine ca in analiza acestui raport se impune sa se porneasca de la premisa ca acesta are un caracter obiectiv, fiind deci necesar sa se faca abstractie de latura subiectiva, adica de reprezentarea mentala de catre autorul faptei ilicite, a conduitei sale si a consecintelor acesteia si sa se identifice faptele umane anterioare prejudiciului care au determinat producerea acestuia.
In cauza de fata,  fapta minorului N. R. I. ce a constat in tragerea de fularul aflat la gatul victimei reprezinta este cauza unica a leziunilor traumatice suferite  de victima S. D. si care i-au produs acestuia un prejudiciu  astfel ca,  se constata existenta legaturii de cauzalitate intre fapta ilicita a minorului N. R. I.si prejudiciul suferit de minorul S. D..
In ce priveste vinovatia  minorului N. R. I. fata de fapta savarsita, instanta constata ca acesta nu a urmarit si nu a prevazut rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa il prevada, prin urmare se face vinovat de savarsirea faptei din culpa in forma neglijentei , atitudine subiectiva ce atrage raspundere civila delictuala conform disp. art. 1357 alin. 2 cod civil.
Fata de acestea, instanta constata ca  in cauza se face dovada intrunirii conditiilor atragerii raspunderii civile delictuale in persoana minorului .
Avand in vedere ca, in cauza de fata nu se face dovada existentei unor cauze exoneratoare de raspundere a parintilor minorului N. R.I.,  in conditiile art. 1372 alin.3 Cod civil, instanta apreciaza ca  reclamantul S. I. beneficiaza de prezumtiile ce ii vizeaza pe parintii minorului N. R. I.dezvoltate anterior si anume : prezumtia ca in exercitarea obligatiei de crestere si educare au existat abateri, prezumtia existentei vinovatiei parintilor de regula sub forma neglijentei in privinta acestor abateri si prezumtia existentei raportului de cauzalitate intre aceste abateri si fapta prejudiciabila savarsita de minor.
Prin urmare, instanta apreciaza ca sunt intrunite conditiile raspunderii paratului - N. L. in calitate de parinte al  minorului N. R. I. pentru prejudiciul cauzat de acesta victimei S.  N. D.- fiul reclamantului S. I..
In privinta intinderii prejudiciului suferit, instanta constata ca reclamantul a solicitat obligarea paratului la plata sumei de 6.500 lei daune materiale , 3.500 lei cheltuieli de judecata si 40.000 lei daune morale.
Pentru ca prejudiciul sa existe acesta trebuie sa fie cert si sa nu fu fost reparat inca.
Caracterul cert al prejudiciului presupune ca acesta sa fie sigur atat in privinta existentei, cat si in privinta posibilitatii de evaluare, iar pentru a fi indeplinita aceasta conditie  a raspunderii civile delictuale trebuie analizat daca reclamantul a suferit un prejudiciu actual prin diminuarea patrimoniului .
Din probele administrate in cauza, se constata ca desi a solicitat suma de 6.500 lei daune materiale , reclamantul nu a depus la dosar inscrisuri care sa faca dovada efectuarii pretinselor cheltuieli mentionate.
Aspectul ca tatal victimei a vandut trei bovine, iar suma incasata a fost cheltuita pentru recuperarea minorului nu poate fi retinut ca o dovada a prejudiciului material din moment ce nu rezulta din nicio proba din care sa rezulte ca aceste sume au fost cheltuite in scopul tratarii si recuperarii victimei.
In privinta daunelor materiale ce reprezinta diferenta dintre venitul lunar realizat de tatal victimei, in conditiile prezentei la serviciu si venitul realizat de acesta in perioada in care a beneficiat de zile libere platite si concediul de odihna solicitate pentru a insoti victima la spital, instanta constata ca reclamantul nu a facut dovada acestui prejudiciu, inscrisul depus la fila 66 nefiind suficient pentru a aprecia in consecinta.
Cu privire la daunele morale solicitate de reclamant,  cuantumul se stabileste de instanta  prin apreciere, urmare a aplicarii  criteriilor subiective  referitoare la consecintele negative  suferite de cel in cauza in plan psihic si fizic, importanta valorilor lezate si masura lezarii lor,  intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii,  masura afectarii, precum si masura in care  victimei i-a fost afectata  situatia sociala.
Se apreciaza ca, suferintele   fizice si psihice  au pus victima S. N. D. intr-o stare care a impiedicat-o sa-si manifeste personalitatea in deplinatatea sa si  au dislocat-o de la   activitatile sociale si scolare curente, aspect ce a produs efecte negative asupra psihicului acesteia ce nu mai pot fi inlaturate .
Ca, victima a suferit si un prejudiciul de agrement reprezentat de restrangerea posibilitatilor  de a se bucura de viata, de satisfactiile ei materiale si spirituale.
 Un om care a suferit leziuni corporale de o asemenea intensitate este , in mod evident , este lipsit temporar de posibilitatea de a se deplasa, de a face sport, de a se plimba  de a-si vizita prietenii iar, pe plan afectiv, aceste restrangeri au ca efect aparitia unui sentiment de deznadejde
si suferinta care insotesc victima   de fiecare data cand si-ar dori sa faca asemenea lucruri simple si firesti.
Pentru aceste considerente, constatand ca sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale a paratului N. L. pentru fapta ilicita savarsita de fiul sau minorul N. R. I.,  instanta va admite in parte  cererea reclamantului S. I. sub acest aspect, si va obliga paratul la plata sumei de  5.000 lei ce reprezinta daune morale, suma  care  este apreciata ca fiind suficienta pentru a  realiza o  reparare justa si integrala a  suferintelor fizice si psihice  indurate de fiul sau si pentru a-i da posibilitatea redobandeasca valentele vietii sale familiale si sociale  in dimensiunile   pe care le avea anterior producerii faptei ilicite.
In baza art.274 C.proc.civ. va fi obligat paratul la plata catre reclamant a sumei de 800 lei cheltuieli de judecata ce prezinta onorariu avocat dovedite cu chitanta nr. __./11.02.2013 (fila 78).