Legea 10/2001

DOSAR NR. 29091/3/2007
ROMANIA
TRIBUNALUL BUCURESTI - SECTIA A V A CIVILA
I N C H E I E R E
SEDINTA  PUBLICA DE LA 18.06.2010
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN :
PRESEDINTE: FLORESCU GABRIELA
GREFIER: MICU MARIA MANUELA

       Pe rol urmeaza solutionarea cererii de chemare in judecata formulata de reclamantul S.P.in contradictoriu cu paratii Primaria Municipiului Bucuresti prin Primar General si Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice, avand ca obiect Legea 10/2010.
       La apelul nominal facut in sedinta publica se prezinta reclamantul prin aparator, lipsa fiind paratii.
       Procedura de citare este legal indeplinita.
      S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care,
       Nemaifiind cereri de formulat, exceptii de invocat ori probe de administrat, instanta constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul la dezbateri pe fond.
      Reclamantul prin aparator solicita admiterea actiunii astfel cum a fost formulata avand in vedere decizia de casare, precum si faptul ca Ministerul Finantelor Publice are calitate procesuala pasiva.
      
TRIBUNALUL

      Avand nevoie de timp pentru a delibera, in conformitate cu dispozitiile art. 260 Cod procedura civila,
   DISPUNE
      
      Amana pronuntarea la data de 23.06.2010.
       Pronuntata  in  sedinta   publica, azi 18.06.2010.
       
     PRESEDINTE                                                                 GREFIER
  Florescu Gabriela                                                  Micu Maria Manuela              
                   
DOSAR NR. 29091/3/2007
ROMANIA
TRIBUNALUL BUCURESTI - SECTIA A V A CIVILA
SENTINTA CIVILA NR. 905
SEDINTA  PUBLICA DE LA 23.06.2010
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN :
PRESEDINTE: FLORESCU GABRIELA
GREFIER: MICU MARIA MANUELA

       Pe rol urmeaza solutionarea cererii de chemare in judecata formulata de reclamantul S.P.in contradictoriu cu paratii Primaria Municipiului Bucuresti prin Primar General si Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice, avand ca obiect Legea 10/2010.
         Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 18.06.2010, sustinerile partilor fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, care este parte integranta din prezenta hotarare.
   TRIBUNALUL

       Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
       Prin cererea formulata la data de 28.07.2006, reclamantul S.P.a chemat in judecata pe parata Primaria Municipiului Bucuresti prin Primar, solicitand obligarea acesteia de a emite o dispozitie motivata in sensul de acorda masuri reparatorii in echivalent banesc pentru terenul situat in str. Cercului, __...
       In motivarea cererii reclamantul a aratat ca prin notificarea nr. 71/2001, a solicitat masuri reparatorii pentru imobilul respectiv, insa pana in prezent nu a primit nici un raspuns desi a anexat la notificare toate documentele care dovedesc calitatea sa de proprietar.
       Reclamantul a mai aratat ca a devenit proprietarul imobilului compus din teren si constructie in baza contractului de vanzare cumparare nr. 4162/1971, constructia fiind demolata, iar pe teren s-a construit un bloc de locuinte, astfel incat este imposibila restituirea in natura.
       Intrucat pentru constructie a primit despagubiri, solicita sa se acorde masuri reparatorii numai pentru teren, insa solicita ca acestea sa fie acordate in echivalent banesc, respectiv contravaloarea imobilului la momentul actual.
       In drept cererea a fost intemeiata pe dispozitiile Legii nr. 10/2001, art. 1 din Protocolul 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
In sustinerea actiunii reclamantul a depus la dosar in copie contractul de vanzare-cumparare, autentificat sub nr. 4162/05.05.1971 declaratie din 1977, adresa nr. 901042/ 08.02.2002, adresa nr. 386/956/20.03.1979.
       Parata a depus intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii, deoarece termenul de 60 de zile pentru a raspunde notificarii este un termen de recomandare, norma legala avand caracter dispozitiv, iar nu imperativ.
       La data de 25.09.2006 reclamantul a depus la dosar o cerere precizatoare a cererii de chemare in judecata prin care solicita introducerea in cauza a Statului Roman, reprezentat de Ministerul Finantelor Publice pentru plata despagubirilor banesti solicitate prin actiunea introductiva si mai arata ca suprafata de teren mentionata in cerere de 370 mp este mai mica, insa urmeaza sa fie determinata exact cu ocazia efectuarii expertizei.
       Prin sentinta civila nr. 1518/14.11.2006 pronuntata in dosarul nr. 26491/3/2006, Tribunalul Bucuresti Sectia a III-a Civila a admis cererea formulata de Solzaru Petre, in contradictoriu cu Primaria Municipiului Bucuresti prin Primarul General si a obligat parata sa emita dispozitie motivata cu privire la imobilul situat in . str. Cercului __ conform dispozitiilor art. 11 alin. 4 din Legea nr. 10/2001.
       Pentru a hotari astfel, tribunalul a retinut ca reclamantul a dobandit terenul solicitat a fi restituit prin notificarea nr. 71 din 16 mai 2001, impreuna cu constructia aflata pe acesta, in baza contractului de vanzare - cumparare autentificat sub nr. 4162 din 5 mai 1971, fiind expropriat in baza Decretului nr. 74/1980.
       Fata de dispozitiile art. 2 lit. n din Legea nr. 10/2001, potrivit carora decretul prin care a fost preluat imobilul in litigiu constituie titlu nevalabil al statului, reclamantul are calitatea de persoana indreptatita la masuri reparatorii, insa in echivalent, conform dispozitiilor art. 3 lit. a din Legea nr. 10/2001, avand in vedere ca in prezent terenul nu este liber, ci este ocupat de un bloc de locuinte.
       Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a IV a civila, prin decizia civila nr. 359 pronuntata la data de 23 mai 2007, a admis apelul declarat de reclamantul S.P., a casat decizia recurata si a trimis cauza spre rejudecare la aceeasi instanta.
       In motivarea deciziei de apel s-a retinut, cu trimitere la art. 297 cod procedura civila, ca instanta de fond a incalcat principiul disponibilitatii ce guverneaza procesul civil, pronuntandu-se pe altceva decat a cerut partea, in sensul ca, desi reclamantul a investit instanta cu o contestatie formulata impotriva refuzului paratei de acordare a masurilor reparatorii, instanta a calificat actiunea ca o obligatie de a face si a dispus obligarea paratei sa emita dispozitie de solutionare a notificarii, in loc sa se pronunte pe fondul acesteia.
       In rejudecare, Tribunalul Bucuresti, Sectia a V a civila, prin sentinta civila nr. 1648 din 31 octombrie 2008, a respins exceptia admisibilitatii, a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Statului Roman, respingand actiunea formulata in contradictoriu cu acest parat, a admis actiunea formulata in contradictoriu cu parata Primaria municipiului Bucuresti prin Primarul General, stabilind calitatea reclamantului de persoana indreptatita la restituirea prin echivalent a terenului in suprafata de 311,89 mp situat in Bucuresti, ___... Prin aceeasi sentinta, s-a constatat ca valoarea de circulatie a imobilului este de 322.494 Euro, conform raportului de expertiza nr. 8739/16.10.2008 efectuat de expert E. M., despagubirile urmand a fi acordate in conditiile legii speciale.
       Pentru a hotari astfel, instanta a retinut, in ce priveste respingerea exceptiei inadmisibilitatii ca, prin decizia nr. 359 din 23 mai 200" a Curtii de Apel Bucuresti s-a stabilit in mod irevocabil ca actiunea este admisibila, iar, pe de alta parte, solutia se impune fata de Decizia nr. XX/19.03.2007 a inaltei Curti de Casatie si Justitie, potrivit careia instanta de judecata este obligata sa solutioneze pe fond actiunea persoanei indreptatite in cazul refuzului nejustificat al entitatii detinatoare de a raspunde la notificare.
       In motivarea solutiei de admitere a exceptiei privind lipsa calitatii procesuale pasive a Statului Roman s-au retinut dispozitiile Titlului IX din Legea nr. 247/2005, care nu prevad Statul Roman ca titular de plata a despagubirilor.
       Pe fondul cauzei, tribunalul a constatat ca imobilul in litigiu, compus din constructie si teren in suprafata de 270 mp a fost dobandit de reclamant in baza contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 4162/05.05.1971, fiind trecut in proprietatea starului in baza Decretului nr. 74/13.03.1980.
       Potrivit notei de reconstituire a amplasamentului imobilului, intocmita de  Primaria municipiului Bucuresti, s-a constatat ca terenul fostului imobil avea o suprafata de 315 mp si in prezent este afectat de elemente de sistematizare, aspecte constatate prin    raportul de expertiza intocmit in cauza.
       Fata de aceste imprejurari si avand in vedere dispozitiile Legii nr. 10/2001, tribunalul a apreciat ca reclamantul a facut dovada ca i detine calitatea de persoana indreptatita la restituirea prin i echivalent a terenului in suprafata de 311,89 mp. In ce priveste despagubirile, s-a stabilit cuantumul acestora ca fiind de 322.494Euro, potrivit raportului de expertiza efectuat in cauza, ce urmeaza a fi acordate in conditiile legii speciale, fata de dispozitiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 care prevad regimul stabilirii si platii despagubirilor aferente imobilelor preluate abuziv.
       Prin decizia civila nr. 219 A din 7 aprilie 2009, Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a III a civila si pentru cauze cu minori si de familie a respins ca nefondate apelurile declarate de reclamantul S.P.si de parata Primaria municipiului Bucuresti.
        In considerentele acestei decizii s-a retinut, cu privire la apelul formulat de parata, ca sunt nefondate criticile vizand stabilirea de catre prima instanta a valorii masurilor reparatorii cuvenite reclamantului, avand in vedere plenitudinea de jurisdictie si dreptul de acces la justitie si la un proces echitabil, garantate de art. 6 alin. 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, cu atat mai mult cu cat aceasta masura nu aduce atingere prevederilor art. 16 din Legea nr. 10/2001.
       Cu referire la apelul formulat de reclamant, s-a retinut ca in mod corect prima instanta a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Statul Roman, avand in vedere ca cererea de chemare in judecata este intemeiata in drept pe dispozitiile Legii nr. 10/2001, care nu confera calitate procesuala Statului Roman, ci entitatii investite cu solutionarea notificarii.
       Dispozitiile art. 1 din Primul Protocol Aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului vin in sprijinul masurii primei instante de a determina cuantumul masurilor reparatorii la valoarea de piata a terenului, insa nu pot constitui prin ele insele temei pentru legitimarea procesuala pasiva a Statului Roman.
       Impotriva deciziei Curtii de Apel a declarat recurs reclamantul care, invocand motivele de nelegalitate prevazute de art. 304 pct. 9 cod procedura civila, arata ca in mod gresit a retinut instanta de apel lipsa calitatii procesuale pasive a Statului Roman prin Ministerul Finantelor Publice, incalcand astfel dispozitiile art. 20 din Constitutia Romaniei si cele ale art. 1 din Protocolul aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
In procedura de aplicare a Legii nr. 10/2001, in absenta unor prevederi de natura a asigura aplicarea efectiva si concreta a masurilor reparatorii, poate aparea conflictul cu dispozitiile art. 1 alin. 1 din Primul Protocol aditional la conventie, ceea ce impune, conform art. 20 alin. 2 din Constitutia Romaniei, prioritatea normei din Conventie, ratificata prin Legea nr. 30/1994.
       Solicita admiterea recursului si modificarea in parte a deciziei recurate in sensul respingerii exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a Statului Roman prin Ministerul Finantelor Publice si obligarea acestui parat la plata despagubirilor stabilite conform raportului de expertiza E. M..
       Prin decizia civila nr. 10243/18.12.2009 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie- Sectia Civila si de Proprietate Intelectuala, a fost admis recursul declarat de reclamant, a fost casata in parte decizia recurata, in sensul ca a fost admis apelul declarat de reclamant impotriva sentintei civile nr. 1648/31.10.2008a Tribunalului Bucuresti- Sectis a V-a civila, s-a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Statului Roman prin Ministerul Finantelor Publice, s-a desfiintat in parte sentinta mentionata, si a fost trimisa cauza spre rejudecare in ceea ce priveste cererea reclamantului formulata in contradictoriu cu acest parat.
        Pentru a pronunta aceasat decizie, Inalta Curte de Casatie si Justitie a retinut urmatoarele:
       Reclamantul a invocat ca temei juridic al actiunii incalcarea prevederilor art. 1 Protocolul 1 din Conventia Europeana a Drepturilor si Libertatilor Fundamentale ale Omului, care garanteaza dreptul de proprietate al unui cetatean din statele semnatare, garantie care inseamna nu doar dreptul la restituirea unui bun preluat abuziv de autoritatile statale dupa semnarea conventiei, ci garanteaza si orice valoare patrimoniala, inclusiv creante la care reclamantul poate pretinde o speranta legitima de a obtine exercitiul efectiv a unui drept de proprietate de multa vreme imposibil de exercitat.
       Potrivit dispozitiilor art. 20 alin. 2 din Constitutie, in masura in care legile interne ii defavorizeaza pe cetatenii romani in comparatie cu tratatele si conventiile internationale la care Romania este parte, se aplica cu prioritate acestea din urma si, cum in speta este vorba despre un drept fundamental - dreptul de proprietate, in cauza sunt aplicabile dispozitiile art. 1 Protocolul 1 din CEDO prioritar fata de Legea 10/2001 si Legea 247/2005, cu modificarile ulterioare.
       In jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului s-a stabilit ca, in situatia in care principiul restituirii proprietatilor a fost deja adoptat de catre un stat, incertitudinea in ceea ce priveste aplicarea acestui principiu, fie ca este de sorginte legislativa, administrativa, fie ca tine de punerea in aplicare de catre autoritati, este de natura sa dea nastere, daca persista in timp si in absenta unei reactii coerente si rapide a statului, unei situatii echivalente cu neindeplinirea obligatiei statului de a asigura exercitarea efectiva a dreptului de proprietate garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1 (Broniovski impotriva Poloniei, Paduraru impotriva Romaniei, Strain si altii impotriva Romaniei; Porteanu impotriva Romaniei; Radu impotriva Romaniei).
       In plus, nici Legea nr. 10/2001, nici Legea nr. 247/2005 care o modifica, nu iau in calcul prejudiciul suferit din cauza unei lipse prelungite a despagubirii persoanelor care au fost private de bunurile lor (Tudor impotriva Romaniei).
       Cu alte cuvinte, desi Legea nr. 10/2001 ofera partilor interesate atat accesul la o procedura administrativa, cat si la o procedura contencioasa ulterioara, daca este cazul, acest acces ramane teoretic si iluzoriu, nefiind in prezent in masura sa asigure, intr-un termen rezonabil, plata unei despagubiri in favoarea persoanelor carora nu li se pot restitui imobilele in natura.
       Chiar daca potrivit Legii nr 10/2001 Ministerul Finantelor Publice ca reprezentant al Statului Roman, nu are calitatea de a acorda despagubiri, fata de jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, in sensul ca statul trebuie sa garanteze realizarea efectiva si rapida a dreptului la restituire, fie ca este vorba de o restituire in natura, fie ca este vorba de acordarea de despagubiri, conformandu-se principiului preeminentei dreptului si legalitatii protectiei drepturilor patrimoniale enuntate in art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventie, tinandu-se cont si de principiile afirmate de jurisprudenta Curtii in materia acordarii de despagubiri, se constata ca Statul Roman, prin Ministerul Finantelor Publice, are calitate procesuala pasiva in prezenta cauza, pentru capatul de cerere prin care se solicita plata despagubirilor.
       In acest sens, HG nr. 34/2009, norma cadru ce reglementeaza functionarea acestei institutii, prevede in art. 3 pct. 81 ca   Ministerul Finantelor Publice reprezinta Statul Roman ca subiect de drepturi si obligatii in fata instantelor, iar in art. 3 prevede, printre atributiile Ministerului Finantelor, si pe cele privind coordonarea si administrarea veniturilor statului, precum si a datoriei publice.
       Pe de alta parte, inclusiv fondurile puse la dispozitia Comisiei Centrale de Stabilire a Despagubirilor prin Fondul Proprietatea, se constituie sub forma unei societati de investitii detinuta in intregime de Statul Roman si administrata de    Ministerul Finantelor, pana la transmiterea actiunilor catre persoanele fizice indreptatite, conform dispozitiilor art. 7 din Legea nr. 247/2005, modificat prin O.U.G. nr. 81/2007.                                                
       Curtea   Europeana a Drepturilor Omului a condamnat repetat Romania, acordand despagubiri fostilor proprietari, acestei sume fond achitate de Ministerul Finantelor ca reprezentant al Statului Roman, condamnat de Curte.                                            
       Pentru considerentele expuse, inalta Curte constata ca instantele au facut o gresita aplicare a normelor de drept substantial din legea speciala, astfel ca va admite recursul declarat de reclamant, va casa in parte decizia recurata, in sensul admiterii apelului reclamantului, va respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Statului Roman prin Ministerul Finantelor Publice, va desfiinta in parte sentinta tribunalului si va trimite cauza spre rejudecare in ceea ce priveste cererea reclamantului formulata in contradictoriu cu acest parat, mentinand celelalte dispozitii ale deciziei si sentintei atacate.
       Cererea a fost inregistrata pe rolul tribunalului Bucuresti-Sectia a V-a civila la data de 13.04.2010, sub nr. 29091/3/2007.
       In cauza nu au fost administrate probe noi.
        La rejudecarea cauzei in fond dupa casare, in contradictoriu cu paratul Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice,  analizand actele si lucrarile dosarului, Tribunalul retine urmatoarele:
        Avand in vedere jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului cu privire la respectarea dreptului la un proces echitabil retinuta de instanta de recurs,  Tribunalul considera ca, in cauza de fata, admiterea cererii reclamantului privind obligarea paratului Statul Roman la plata directa a despagubirilor, este singura modalitate prin care s-ar respecta dreptul sau de acces la o instanta judecatoreasca, in conditiile in care, nici astazi, dupa mai mult de 9 ani de la initierea procedurii administrative, aceasta nu a dus la acordarea niciunei despagubiri in favoarea reclamantului.
       Mai mult decat atat, in paragraful 38 al al cauzei  Flaimbat c. Romania- hotarare publicata la 13.01.2009, CEDO a constat ca reclamantii ar fi putut contesta decizia administrativa emisa, pentru ca instantele sa stabileasca cuantumul reparatiei in cauza. Totusi, concluzioneaza Curtea- ,,o astfel de actiune, pe langa faptul ca ar fi contribuit in mod sigur la prelungirea procedurii, nu ar fi putut fi considerata o cale de atac efectiva in speta, dat fiind faptul ca in final executarea hotararii definitive pronuntate de instante ar depinde tot de Legea nr. 247/2005.
       Referitor la functionarea Fondului Proprietatea, se arata in urmatoarele in considerentele deciziei mentionate mai sus (paragrafele 37-38): "Curtea a stabilit deja ca acest Fond nu functioneaza in prezent intr-un mod susceptibil sa fie considerat ca echivalent cu acordarea efectiva a unei despagubiri (vezi, printre altele, Ruxanda Ionescu impotriva Romaniei, nr. 2.608/02, 12 octombrie 2006, si Matache si altii, citata anterior, § 42). Mai mult, nici Legea nr. 10/2001, nici Legea nr. 247/2005 care o modifica nu iau in considerare prejudiciul suferit din cauza lipsei indelungate de despagubire (vezi, mutatis mutandis, Porteanu impotriva Romaniei, nr. 4.596/03, §§ 34, 16 februarie 2006). Curtea conchide, prin urmare, ca, desi Legea nr. 10/2001 le ofera partilor interesate atat accesul la o procedura administrativa, cat si, ulterior, daca este necesar, la o procedura contencioasa, acest acces ramane teoretic si iluzoriu, nefiind in prezent in masura sa conduca intr-un termen rezonabil la plata unei despagubiri in favoarea persoanelor pentru care restituirea in natura nu mai este posibila."
        Tribunalul considera ca simplul fapt ca in cauza respectiva era vorba de o actiune in constatare si nu de una privind obligarea statului direct la plata despagubirilor, nu schimba cu nimic datele problemei, solutia Curtii Europene a Drepturilor Omului fiind deplin aplicabila in speta, deoarece concluzia rezultata din respectiva hotarare, potrivit careia obligarea fostilor proprietari la parcurgerea procedurii administrative stabilita de Legea nr.10/2001 si de Legea nr.247/2005, incalca articolul 6 al Conventiei, este dincolo de orice indoiala.
        Mai departe, Curtea observa ca partilor interesate nu le-a fost oferita nicio garantie in ceea ce priveste durata sau rezultatul acestei etape a procedurii [Matache si altii impotrivaRomaniei nr. 38.113/02, §§ 17 - 19, 17 iunie 2008].
       Prin urmare, transpunand in cauza de fata aceste aprecieri ale Curtii, obligatorii pentru judecatorul national in virtutea art. 20 din Constitutia Romaniei, Tribunalul  observa ca fondul Proprietatea nu functioneaza in prezent intr-un mod care sa poata fi considerat echivalent cu acordarea afectiva a unei despagubiri.
       Avand in vedere aceste considerente, Tribunalul va admite cererea reclamantului si va obliga paratul Statul Roman prin Ministerul Finantelor  Publice la plata catre reclamant a despagubirii in cuantum de 322.494 euro euro echivalent in lei la data platii, conform raportului de expertiya intocmit in cauza de expert E. M., reprezentand despagubiri pentru imobilul situat in str. Cercului __.

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:


Admite actiunea, formulata de reclamantul S.P.domiciliat in ___.., in contradictoriu cu paratii Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice, cu sediul ales in Bucuresti__., si Primaria Municipiului Bucuresti prin Primar General, cu sediul in Bucuresti, cu sediul ales in Bucuresti, ___.
Obliga paratul Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice la plata catre reclamant a sumei de 322.494 euro, echivalent in lei la data platii- reprezentand despagubiri pentru imobilul situat in str. Cercului ___.
Cu drept de apel in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica azi, 23.06.2010.

PRESEDINTE,                                                   GREFIER,
                 Gabriela Florescu                                                 Maria Manuela Micu Red. F.G.
Dact.B.I. /G.F./4 ex.