partaj judiciar

R O M A N I A

JUDECATORIA ORADEA
SECTIA CIVILA

SENTINTA CIVILA  Nr. 3616/2014
Sedinta publica de la 26 Martie 2014
Completul compus din:
PRESEDINTE __
Grefier __.

Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant _.. si pe parat _., avand ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal facut in cauza, nu se prezinta nimeni.
          Procedura este completa.
          S-a facut referatul cauzei, dupa care :
Dezbaterile in fond au avut loc in sedinta publica  din data de 19.03.2014, fiind consemnate in acea incheiere, care face parte integranta din prezenta, cand instanta, avand nevoie de timp pentru a delibera si pentru a da posibilitate partilor sa depuna concluzii scrise, a amanat pronuntarea pentru data de 26.03.2014, cand in aceeasi compunere si pentru aceleasi motive a hotarat urmatoarele:
INSTANTA

Constata ca prin cererea de chemare in judecata, inregistrata pe rolul instantei sub nr de dosar 18755/271/2011, legal timbrata, astfel cum a fost precizata, reclamantii __. au solicitat in contradictoriu cu paratii __ ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna sistarea starii de indiviziune asupra imobilului de la adresa din ___.., in sensul atribuirii cu sulta catre reclamanti a terenului aflat in proprietatea Statului Roman identificat cu nr. top. _. in suprafata de 17 mp, nr. top. __ in suprafata de 61 mp, nr. top. __ in suprafata de 178 mp, inscris in CF _; sa se dispuna intabularea asupra terenului in favoarea lor, in coala de carte funciara; sa se constate ca au uzucapat terenul si apartamentul aflat in domeniul privat al Statului Roman identificat cu nr. top. . in suprafata de 17 mp, nr. top. .., in suprafata de 61 mp, nr. top. .. in suprafata de 178 mp, inscris in CF __ Oradea; sa se dispuna anularea documentatiilor cadastrale si a tuturor actelor ulterioare precum si a intabularilor de carte funciara aferente nr. cad. __.; sa se stabileasca limita de granituire cu nr. cad. __. avand in vedere ca la data intocmirii documentatiei cadastrale s-a trasat limita dintre proprietati sub forma unei linii drepte, omitandu-se ca astfel reclamantii au fost privati de o suprafata din terenul lor, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii de lor, reclamantii au aratat ca din 1996 detin o parte din imobilul din litigiu cu titlu de intretinere, inscris in CF _.. nr. top. _. _. si mai apoi din 2001 au mai mostenit o parte din imobil, inscris in CF .., nr. top. _...
Conform Planului de situatie intocmit de topograf autorizat _,  rezulta ca este posibila partajarea in natura a imobilului amintit, deoarece ___ si parintii acestuia au front stradal la imobilul proprietatea lor, iar daca li se atribuie lor terenul proprietatea Statului Roman si ei vor avea acces indestulator la locuinta proprietatea lor situata in spatele curtii.
Mentioneaza ca terenul proprietatea Statului Roman a fost si este folosit si in prezent de reclamanti pe deplin si in netulburata posesie.
Inca din 1975 si pana in prezent au folosit neintrerupt atat ei cat si antecesorii lor terenul la care au facut referire in petit ca si drum de acces si gradina la apartamentele lor situate in spatele curtii.
Cat priveste documentatiile cadastrale intocmite pentru nr. cad. _..acestea au fost realizate fara a li se cere acceptul pentru vecinatati si fara a respecta situatia de fapt din teren. Precizeaza ca pe suprafata de teren aferenta nr. cad. 10326 sunt situate caminele de apa ale intregului imobil, inclusiv cele ale apartamentelor detinute de reclamanti.
Este adevarat ca sunt mai multe numere topografice si mai multe coli ce carte funciara, dar ca si mod de amplasare este o curte comuna cu mai multe apartamente, care prin modul in care sunt folosite aceste apartamente in prezent, se pot individualiza in separarea lor in doua proprietati distincte, una a reclamantilor si alta a familiei _.
Precizeaza ca nr. cad. 1_..0 apartine tot lui __.
De altfel de la momentul cand noi au promovat prezentul litigiu, in scop sicanator, paratul a promovat mai multe litigii prin care solicita acces la proprietatea sa. Daca ar fi o reala sistare de indiviziune in acea curte nu ar mai fi necesar un asemenea demers.
Dar dupa cum rezulta si din schita intocmita de topograf, au o intrare comuna si o curte comuna.  In aceste conditii, evident se foloseste in indiviziune o suprafata de teren, respectiv nr. top __ astfel ca solicitarea lor de sistare a sarii de indiviziune este pertinenta si necesara, deoarece astfel s-ar ajuta la stingerea unei stari conflictuale intre parti. Fiecare ar folosi  ceea ce ii revine de drept.
Cat priveste proprietatea statului roman, asa cum am aratat, acesta nu a folosit niciodata nici terenul nici apartamentul in litigiu. Mai mult  dupa cum au dovedit cu chitantele sunt cei care au platit impozit pe acel apartament, astfel ca tacit li s-a recunoscut de institutiile statului calitate de proprietari. Nici in prezent Consiliul Local, prin institutiile abilitate, nu a intreprins nici un demers in vederea intrarii in posesia acelui spatiu, deoarece este constienta ca in conditiile date acest spatiu este impropriu folosirii.
Paratii au depus la dosar intampinari prin care au solicitat respingerea cererii de chemare in judecata.
In cauza au fost incuviitate si administrate probele cu inscrisurile de la dosar si cu un raport de expertiza topo intocmit de exp. ing. __ ( f. 152 - 158), cu interogatoriul partilor ( f. 104 - 106), cu martorii __
Instanta analizand actele si lucrarile dosarului retine urmatoarele:
In fapt, dupa cum rezulta din extrasele de carte funciara de la dosar, imobilul situat in _.. judetul Bihor, se compune din 4 apartamente, respectiv: apartamentul nr. 1 este proprietatea paratului _, apartamentul nr. 2 apartine Statului Roman, iar apartamentele nr. 3 si 4 apartin reclamantilor __
Totodata, instanta va mai retine ca accesul la cele 4 apartamente se face pe o poarta comuna si pe un drum care este in coproprietatea si folosinta comuna a tuturor coproprietarilor din imobil, proportional cu cota-parte a fiecaruia, astfel cum este inscrisa in cartea funciara.
In ceea ce priveste capatul principal de cerere ( desi nu este primul petit in ordinea stabilita prin cererea de chemare in judecata), prin care se solicita sa se constate ca au uzucapat terenul si apartamentul aflat in domeniul privat al Statului Roman identificat cu nr. top. __., in suprafata de 17 mp, nr. top. _. in suprafata de 61 mp, nr. top. .. in suprafata de 178 mp, inscris in CF _.., instanta va retine urmatoarele.
Astfel, dupa cum rezulta din inscrierile de carte funciara, imobilul in litigiu este proprietatea Statului Roman.
Instanta retine ca problema uzucapiunii in sistemul cartilor funciare, poate fi rezolvata numai avand in vedere succesiunea legilor in timp pe aceste teritorii. In ce priveste Transilvania, doua momente prezinta importanta deosebita :
- 22 iunie 1943, cand prin Legea nr. 389 a fost extinsa, printre altele, aplicarea Codului civil si peste Carpati, fiind scoase din vigoare Codul civil austriac si legile maghiare.
- 12 iulie 1947, data la care, prin Legea nr. 241/1947, a fost pusa in aplicare Legea nr. 115/1938 pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartile funciare, fiind scoase din vigoare reglementarile locale in materie.
Pana la cele doua legi de extindere a legislatiei civile romanesti in Transilvania, uzucapiunea a fost reglementata prin legile maghiare si Codul civil austriac. In teritoriile unde se aplicau legile locale maghiare, uzucapiunea era de 32 de ani in cazurile obisnuite, de 40 de ani fata de biserica si de 100 de ani fata de stat. Iar in tinuturile unde se aplica Codul civil austriac, uzucapiunea opera printr-o posesie exercitata timp de 30 de ani in cazurile obisnuite, fata de biserica si de stat termenul prev. de lege pentru a uzucapa era de 40 de ani.
Prin Legea nr. 389/1943 si Legea nr. 260/1945 s-a mentinut, pe de o parte, vechea reglementare a cartilor funciare si, pe de alta parte, s-a prevazut ca uzucapiunile incepute inainte de extinderea legislatiei romane vor fi carmuite, in ce priveste natura, durata si efectele lor, de dispozitiile legilor sub care au inceput, adica de legile maghiare sau Codul civil austriac.
Uzucapiunile incepute intre momentul extinderii legislatiei civile romane in Transilvanie si data intrarii in vigoare a Legii nr. 115/1938, prin Legea nr. 241/1947, li s-au aplicat si li se aplica reglementarile din cartea a III-a, titlul XX a Codului civil roman.
Legea nr. 115/1938, intrata in vigoare la 12 iulie 1947, reglementeaza uzucapiunea diferit fata de reglementarile anterioare din Transilvania. Aceasta reglementare se aplica uzucapiunilor incepute sub imperiul ei.
In sinteza, prescriptiile implinite sau incepute inainte de extinderea Codului civil roman sunt si raman reglementate de legile maghiare sau, dupa caz, de Codul civil austriac. Prescriptiile incepute intre datele de extindere a legilor civile romane si momentul punerii in aplicare a Legii nr. 115/1938 sunt guvernate de Codul civil roman. Dupa 12 iulie 1947, uzucapiunea poate incepe si isi produce efectele  numai in cazurile si conditiile prevazute de Legea nr. 115/1938.
In consecinta, incepand cu anul 1947, in Transilvania nu se aplica dispozitiile Codului civil, ci cele cuprinse in D.L. nr. 115/1938.
In acest sens prin decizia nr. 86/2007, admitand recursul in interesul legii, I.C.C.J. a  s-a stabilit ca in situatia prescriptiilor achizitive incepute sub imperiul Decretului - Lege nr. 115/1938 si implinite dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 7/1996, actiunile in constatarea dobandirii dreptului de proprietate prin uzucapiune in regim de carte funciara sunt guvernate de dispozitiile legii vechi, respectiv cele ale Decretului - Lege nr. 115/1938.
Deciziile date de ICCJ in solutionarea unui recurs in interesul legii sunt obligatorii pentru instante de la data publicarii lor in M. Of. si nu pot fi indepartate.
Se retine ca Decretul - Lege nr. 115/1938  reglementeaza doua cazuri exceptionale de dobandire a dreptului de proprietate prin uzucapiune in art. 27-28. Un prim caz este acela in care s-au inscris fara cauza legitima, adica pe baza unui titlu nevalabil, drepturi reale ce pot fi dobandite prin uzucapiune, acestea vor ramane valabil dobandite, daca titularul astfel inscris le-a posedat cu buna credinta, potrivit legii, timp de 10 ani.
Al doilea caz este acela in care posesorul unui imobil pe care l-a posedat in conditiile legii, timp de 20 de ani de la moartea proprietarului tabular poate cere intabularea dreptului in favoarea sa in temeiul uzucapiunii.
In speta nu sunt indeplinite conditiile uzucapiunii reglementata de art. 28 din Decretul- Lege nr. 115/1938, intrucat proprietarul de carte funciara este Statul Roman.
Pe de alta parte se retine ca, anterior   consacrarii legale  a  proprietatii private  a  statului, prin dispozitiile  Legii nr. 18/1991   si   ale  Legii nr. 213/1998, bunurile  apartinand  statului  si unitatilor  administrativ  teritoriale  nu puteau  fi  dobandite  prin  uzucapiune, fiind  declarate   imprescriptibile.
Pentru reglementarea  situatiei juridice a ocuparii  imobilului ( apartament cu teren), reclamanta  trebuie sa faca demersurile  la Primaria Mun. _..  in  vederea  concesionarii, inchirierii  sau  cumpararii imobilului proprietatea  Statului Roman.
Pentru considerentele mai sus aratate, instanta va respinge ca neintemeiat capatul de cerere prin care se solicita constatarea dobandirii dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra imobilului in litigiu.
In ceea ce priveste capatul de cerere privind sistarea indiviziunii asupra imobilului de la adresa din __.., in sensul atribuirii cu sulta catre reclamanti a terenului aflat in proprietatea Statului Roman identificat cu nr. top. _.3, in suprafata de 17 mp, nr. top. _, in suprafata de 61 mp, nr. top. __ in suprafata de 178 mp, inscris in CF _.., va fi respins pentru motivele ce urmeaza.
In speta de fata terenul identificat cu nr. top. __3, in suprafata de 17 mp, nr. top. .. in suprafata de 61 mp, nr. top. __..3 in suprafata de 178 mp, inscris in CF _Oradea este practic curtea comuna a imobilului situat in __., compus din 4 apartamente.
Fiind vorba despre o curte comuna, in speta sunt incidente dispozitiile art. 646 referitoare la coproprietatea fortata.
Astfel, potrivit art. 646 coroborat cu art. 649 cod civil, sunt considerate parti comune, printre altele si terenul pe care se afla cladirea, compus atat din suprafata construita, cat si din cea neconstruita necesara, precum si curtea interioara a unui imobil.
In doctrina juridica si practica judiciara anterioare noului cod civil s-a arata ca ar fi admisibila o cerere de sistare a indiviziunii si asupra unui bun aflat in coproprietate fortata, insa doar cu acordul tuturor coproprietarilor, in speta de fata lipsind un astfel de acord.
De asemenea, in conformitate cu prevederile art. 658 NCC, ar fi posibil cu acordul a doua treimi din numarul coproprietarilor sa se hotarasca incetarea destinatiei de folosinta comuna pentru partile comune ale cladirilor, devenind aplicabile dispozitiile privitoare la coproprietatea obisnuita, insa in speta paratii ( ceilalti coproprietari ai imobilului), prin intampinarile formulate, se opun sistarii coproprietatii fortate.
Respingandu-se capetele principale ale cererii, vor fi respinse si cele accesorii privind inscrierea dreptului de proprietate al reclamantilor in cartea funciara si de anulare a documentatiilor cadastrale si a tuturor actelor ulterioare precum si a intabularilor de carte funciara aferente nr. cad. ___.. si de stabilire a liniei de hotar conform noilor cote de proprietate si loturi propuse.
In temeiul art. 274 cod procedura civila, reclamantii fiind in culpa procesuala vor fi obligati la plata cheltuielilor de judecata catre paratul __ in suma de 3000 lei, reprezentand onorariu avocatial.


PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:


Respinge actiunea civila, formulata de reclamantii .., impotriva _
Obliga reclamantii sa achite paratului __. cu titlu de cheltuieli de judecata suma de 3000 lei, reprezentand onorariu avocatial.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica din 26.03.2014.

     PRESEDINTE                                GREFIER                                                              .