plangere contraventionala

"In ceea ce priveste sanctiunea complementara a suspendarii activitatii timp de 3 luni, la aprecierea ei, instanta va avea in vedere prevederile art. 5 alin. 6 din OG nr. 2/ 2001, conform carora sanctiunile complementare se aplica in functie de natura si gravitatea faptei si ale art. 34 alin. 1 din acelasi act normativ, prin care se dispune ca in solutionarea plangerii contraventionale, instanta va hotari si asupra sanctiunii aplicate, fara a se face diferentiere intre sanctiunile principale si cele complementare.
Daca s-ar considera altfel, s-ar ajunge la situatia in care instanta poate inlatura sau reduce o sanctiune principala, fara a putea insa sa dispuna asupra unei sanctiuni complementare, ceea ce nu corespunde scopului legii." (sentinta civila nr.1727/25.02.2009)
Prin plangerea contraventionala inregistrata pe rolul Judecatoriei sectorului 5 cu nr. 9237/302/2008 din 19.09.2008, petenta SC R. Com SRL, prin reprezentant legal, administrator R.I., a solicitat, in contradictoriu cu intimata Garda Financiara -Municipiul Bucuresti anularea procesului verbal de contraventie seria G nr. 0068279/11.09.2008, ca nelegal si netemeinic.
In motivarea plangerii, petenta a aratat ca prin procesul-verbal sus-mentionat a fost sanctionata cu amenda contraventionala in cuantum de 8000 lei, confiscarea sumei de  364,53 lei, fiindu-i suspendata activitatea societatii la punctul de lucru situat in Bucuresti, str. C.M. nr. 3-5, sector 2, pe o perioada de 3 luni,  intrucat la data de 11.09.2008, in urma unui control efectuat, s-a constatat ca societatea nu a emis bonuri fiscale pentru toate bunurile sau serviciile prestate catre populatie - clienti persoane fizice. Intimata a constatat ca pana la ora 10.50 societatea a avut incasari de 367,93 lei, scriptic , conform monetarului casei de marcat fiscala, fiind evidentiata suma de 15,40 lei.
Petenta a mai aratat ca la ora 10.30, cand a sosit organul de control ce a dispus inchiderea casei de marcat si a punctului de lucru, incasarile au fost in cuantum de 15,40 lei. Chiar la momentul controlului a sosit un delegat cu marfa a carei contravaloare in suma de 184,93 lei a fost achitata de administrator cu bani proprii, suma nereprezentand incasari prin livrare de bunuri, cum gresit s-a retinut in procesul-verbal. Diferenta de suma in cuantum de 179,60 lei a ramas in casa punctului de lucru din seara precedenta, pentru a putea efectua operatiunile de remitere a eventualului rest catre clienti, la inceperea activitatii din urmatoarea zi.
Se mai arata ca intimata l-a rugat pe administrator sa semneze procesul-verbal de contraventie si anexa 13 fara sa ii aduca la cunostinta continutul acestuia sau dreptul de a formula obiectiuni, abia dupa aceea comunicandu-i verbal sanctiunile aplicate.
In drept, plangerea a fost intemeiata pe dispozitiile O.G. nr. 2/2001, O.U.G nr. 195/2004.
Plangerea  a fost scutita de taxa judiciara de timbru conform art. 36 din O.G. nr. 2/2001.
In sustinere au fost atasate, in fotocopii, inscrisuri (filele 6-9).
In sedinta publica din data de 09.10.2008, intimata a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea plangerii ca nefondata si mentinerea dispozitiilor procesului-verbal de contraventie ca fiind legale si temeinice.
Intimata a aratat ca potrivit O.U.G nr. 28/1999, toate sumele care reprezinta intrari de numerar in punctul de lucru al societatii trebuie inregistrate pe casa de marcat din dotarea subunitatii. Petenta nu a prezentat la momentul controlului si nici ulterior vreun document sau o explicatie valabila privind alta provenienta a diferentei neinregistrata in casa de marcat, decat acea incasare de la clienti, in cursul zilei neinregistrate pe casa de marcat electronica cu memorie fiscala. Sanctiunile au fost aplicate tinand cont de starea contravenientului, amenda fiind aplicata la minimul prevazut de actul normativ, fiind confiscata suma ilicita si aplicata sanctiunea complementara a suspendarii activitatii pe termen de 3 luni.
In drept, intimata a invocat dispozitiile O.G. nr. 2/2001 si O.U.G. nr. 28/19999 modificata de O.G. nr. 47/2007 si a art. 115, 116 C.pr.civ..
La termenul de judecata din 09.10.2008, intimata a invocat exceptia necompetentei teritoriale a Judecatoriei sectorului 2, tinand cont de faptul ca punctul de lucru la care s-a savarsit fapta si s-a incheiat procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor se afla in sectorul 2.
Prin sentinta civila nr. 7492/16.10.2008, Judecatoria sectorului 5 Bucuresti a admis exceptia necompetentei teritoriale si a declinat solutionarea cauzei catre Judecatoria sectorului 2 Bucuresti, unde a fost inregistrata sub nr.13146/300/2008.
In cauza, instanta a administrat proba cu inscrisuri si proba testimoniala, fiind audiat martorul T.M. A..
Analizand probele administrate in cauza, instanta retine urmatoarele :
Prin procesul verbal seria G nr. 0068279/11.09.2008 petenta SC R.Com SRL a fost sanctionata cu amenda in cuantum de 8000 lei, i-a fost aplicata sanctiunea complementara a confiscarii sumei de 364,53 lei si i-a fost suspendata activitatea punctului de lucru -terasa - magazin - din str. C.M. nr. 3-5, sector 2 pe o perioada de 3 luni.
Agentul constatator a retinut ca in urma controlului efectuat la data de 11.09.2008 la punctul de lucrul situat la adresa sus-mentionata, s-a constatat ca societatea nu a emis la magazin bouri fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate catre populatie -clienti persoane fizice. In urma notei explicative a administratorului si a monetarului intocmit, s-a constatat ca suma de 364,53 lei nu poate fi justificata cu bonuri fiscale.
In conformitate cu art. 10 lit. b din O.U.G. nr. 28/1999 constituie contraventie neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate iar art. 11 alin. 1 lit. b prevede ca aceasta fapta se sanctioneaza cu amenda de la 8.000 la 40.000 lei, care se aplica agentilor economici.
De asemenea, art. 11 alin. 3 din acest act normativ prevede ca sumele gasite la punctele de vanzare a bunurilor apartinand agentilor economici, care nu pot fi justificate prin datele inscrise in documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, in registrul special, ori prin facturi fiscale, dupa caz, sunt considerate fara provenienta si se confisca, facandu-se venit la bugetul de stat, iar art. 14 alin. 2 dispune ca nerespectarea de catre agentii economici a prevederilor referitoare la neemiterea bonurilor fiscale pentru toate bunurile livrate, atrage si suspendarea activitatii unitatii pe o perioada de 3 luni.
Analizand procesul verbal din punct de vedere al legalitatii, instanta constata ca acesta respecta conditiile prevazute sub sanctiunea nulitatii de art. 17 din OG 2/ 2001.
Sub aspectul temeiniciei, instanta constata ca din probele administrate in cauza, nu a rezultat o alta situatie de fapt decat cea retinuta in cuprinsul procesului verbal mentionat, de natura a inlatura prezumtia de legalitate si temeinicie a acestuia.
In acest sens, din examinarea procesului-verbal de constatare ( fila 21 dosar 9237/302/2008), a monetarului efectuat  a rezultat ca petenta a incasat din vanzari si prestari servicii suma totala de 364,50 lei, neprezentand nici un document justificativ la momentul controlului. In lipsa documentelor doveditoare a acestei diferente, instanta va acorda valoare probatorie prezumtiei instituite de art. 11 alin. 3 din OUG nr. 28/ 1999, care prevede ca sumele gasite la punctele de vanzare a bunurilor apartinand agentilor economici, care nu pot fi justificate prin datele inscrise in documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, in registrul special, ori prin facturi fiscale, dupa caz, sunt considerate fara provenienta.
Instanta apreciaza ca declaratia data de martorului T.M.A. in faza de judecata, conform careia administratorul petentei, cu putin timp inainte de control, a achitat furnizorii cu bani din portofelul sau, nu este de natura sa rastoarne situatia de fapt retinuta prin procesul-verbal, neputandu-se stabili cuantumul sumei astfel achitate si nici al sumelor incasate de catre petenta, fara a emite bonuri fiscale.
Totodata, instanta retine ca administratorul petentei a recunoscut prin nota explicativa faptul ca suma de 364,53 lei provine din vanzari pentru care nu a  emis bonuri fiscale.
Cu toate acestea, in temeiul art. 34 din O.G. nr.2/2001 -care constituie dreptul comun in materie contraventionala (articol care, coroborat cu art. 38 al.3 din acelasi act normativ permite instantei sa aprecieze inclusiv sanctiunea ce se impune a fi aplicata contravenientului, in ipoteza in care prezumtia relativa de valabilitate a procesului-verbal nu a fost rasturnata), instanta considera ca sanctiunea avertismentului este totusi suficienta pentru a i se atrage atentia petentei asupra obligatiilor ce ii revin.
Opinia instantei are la baza pe de o parte dispozitiile art. 5 alin.5 din O.G. nr.2/2001 (potrivit carora sanctiunea trebuie sa fie proportionala cu pericolul social al faptei savarsite), art. 21 al. 3 din acelasi act normativ (conform caruia la aplicarea sanctiunii trebuie sa se tina cont si de “imprejurarile in care in care a fost savarsita fapta, modul si mijloacele de savarsire ale acesteia, scopul urmarit, urmarea produsa si circumstantele personale ale contravenientului"), precum si art. 7 alin.3 (prin care se prevede ca avertismentul se aplica si in cazul in care actul normativ de stabilire si sanctionare a contraventiilor respective nu prevede in mod expres aceasta sanctiune).
Pe de alta parte, instanta are in vedere cuantumul disproportionat al amenzii -suma ce nu a putut fi justificata de catre petenta reprezentand aproximativ a douazecea parte din cuantumul amenzii aplicate - precum si convingerea pe care si-a format-o in sensul ca petenta nu va mai repeta fapta, chiar si fara aplicarea unei amenzi contraventionale.
In ceea ce priveste sanctiunea complementara a suspendarii activitatii timp de 3 luni, la aprecierea ei, instanta va avea in vedere prevederile art. 5 alin. 6 din OG nr. 2/ 2001, conform carora sanctiunile complementare se aplica in functie de natura si gravitatea faptei si ale art. 34 alin. 1 din acelasi act normativ, prin care se dispune ca in solutionarea plangerii contraventionale, instanta va hotari si asupra sanctiunii aplicate, fara a se face diferentiere intre sanctiunile principale si cele complementare.
Tinand cont ca aceasta ultima sanctiune complementara a fost aplicata ca urmare a neemiterii de bonuri fiscale pentru suma de 364,50 lei, instanta apreciaza ca suspendarea activitatii unitatii pe o perioada de 3 luni este o masura excesiva, cu consecinte pecuniare foarte grave, fata de gradul de pericol social concret al faptei savarsite.
Fata de sustinerile intimatei cu ocazia concluziilor pe fond, conform carora sanctiunea complementara se aplica obligatoriu, dispozitiile legale fiind imperative, instanta apreciaza ca aceasta obligatie incumba agentului constatator care intr-adevar, nu poate sa nu aplice o astfel de sanctiune odata cu stabilirea existentei unei contraventii. Cu toate acestea, instanta de judecata are posibilitatea sa aprecieze asupra sanctiunilor aplicate, fie ele principale sau complementare, in functie de natura si gravitatea faptei. Daca s-ar considera altfel, s-ar ajunge la situatia in care instanta poate inlatura sau reduce o sanctiune principala, fara a putea insa sa dispuna asupra unei sanctiuni complementare, ceea ce nu corespunde scopului legii.
Or, in aceste conditii, instanta considera ca masura suspendarii activitatii pe o perioada de 3 luni nu ar mai duce la realizarea scopului preventiv si educativ al sanctiunii contraventionale, ci doar la cel coercitiv, care ar fi excesiv avand in vedere pericolul social concret al faptei.
Cat priveste sanctiunea complementara a confiscarii sumei de 364,50 lei gasita ca fiind fara provenienta, instanta retine ca aplicarea acesteia este legala si intemeiata, tinand cont de dispozitiile art. 11 alin. 3 din O.U.G nr. 28/ 1999.
Fata de aceste considerente, in temeiul art. 34 din OG 2/ 2001 instanta va admite in parte plangerea contraventionala, va modifica procesul-verbal in sensul inlocuirii sanctiunii amenzii aplicate in cuantum de 8000 lei cu sanctiunea avertismentului, va inlatura sanctiunea complementara a suspendarii activitatii pentru 3 luni de zile si va mentine sanctiunea confiscarii sumei de 364,50 lei.