Conditii de admisibilitate ale cererii de ordonanta presedintiala in cazul obligatiilor de a face.

Desi, in principiu, o obligatie de a face nu poate fi dispusa prin ordonanta presedintiala, o asemenea cerere este admisibila  atunci cand masura se impune pentru inlaturarea efectelor unor actiuni la care paratul nu era indreptatit, avand in vedere si natura bunurilor in legatura cu care se solicita luarea masurii vremelnice.
           Reclamantul G.P. a chemat in judecata pe paratul P.M. , solicitand instantei ca, prin procedura ordonantei presedintiale, sa il obliga pe parat sa ridice garajul amplasat cu nerespectarea dimensiunilor si pozitionarii lotului nr 17 in raport cu prevederile documentatiei cadastrale intocmita pentru respectivul corp de proprietate. Reclamantul a precizat ca paratul a amplasat un garaj tip Calarasi fara a respecta coordonatele stabilite de experti, astfel ca distanta dintre garajul acesta si cel al reclamantului s-a micsorat cu mai mult de 1 m. Reclamantul sustine ca nu mai este posibil a folosi autoturismul sau, care se afla in garaj, intrucat spatiul mic nu mai permite efectuarea virajelor.
           Prin ordonanta nr.3659 din data de 16 decembrie 2008 pronuntata de Judecatoria Slobozia s-a admis cererea si paratul a fost obligat sa ridice garajul amplasat cu nerespectarea dimensiunilor lotului 17 situat in Slobozia,  judetul Ialomita.
            Instanta a retinut ca paratul nu a respectat liniile de amplasament, astfel cum au fost stabilite initial si a restrans , fara a fi fost autorizat in vreun fel, spatiul destinat folosintei garajului reclamantului. A apreciat ca numitul Gropescu Alexandru beneficiaza de aparenta in drept , iar actiunea paratului, de a-si stabili in mod unilateral, un alt amplasament, fara a lua in considerare raporturile de vecinatate si dreptul de proprietate al altor persoane, dobandeste un caracter abuziv.
              In ceea ce priveste urgenta masurii s-a avut in vedere ca, prin natura bunurilor in legatura cu care se poarta prezentul, litigiu (garaj, autoturism), acestea sunt destinate unei utilizari permanente; de altfel, din probele administrate in cauza a reiesit imprejurarea ca reclamantul a apelat la alte modalitati de transport decat acela cu autoturismul personal. Instanta a  apreciat ca urgenta este determinata de necesitatea pastrarii unui drept ce s-ar pagubi prin intarziere(potrivit art 581 alineat 1 cod procedura civila), reclamantul fiind impiedicat in exercitarea atributului de folosinta asupra bunului sau.
              Cu referire la vremelnicia masurii, s-a retinut ca nu este absolut necesar a exista concomitent, sau a se promova ulterior o alta actiune de drept comun si nici nu este determinant a se stabili in timp durata masurii ordonate, atat timp cat masura se impune pentru inlaturarea efectelor unor actiuni la care paratul nu era indreptatit. De remarcat si imprejurarea ca garajul paratului este un bun care poate fi manipulat in mod distinct, iar ridicarea acestuia nu semnifica distrugerea lui. Mai mult, de indata ce problema amplasamentului garajului va fi solutionata, acest bun va putea fi din nou instalat.
               Prin decizia civila nr. 184  R din data de 26.02.2009 Tribunalul Ialomita a respins recursul formulat , apreciind ca solutia primei instante a fost legala si temeinica