Posibilitatea evacuarii persoanei tolerate pe calea ordonantei presedintiale

 Posibilitatea evacuarii persoanei tolerate pe calea ordonantei presedintiale. In ceea ce priveste evacuarea locatarului, in practica s-a stabilit ca aceasta masura nu poate fi dispusa, in principiu, pe calea ordonantei, insa s-a statuat ca ea este admisibila pentru a se obtine evacuarea persoanelor care au ocupat o suprafata fara contract de inchiriere sau a persoanelor tolerate in locuinta.
Cheltuieli de judecata. Limitare. Prin aplicarea dispozitiilor art.274 alin.3 Cpc, instanta nu intervine in raportul juridic dintre avocat si clientul sau ( deci contractul de asistenta juridica isi va produce pe deplin efectele intre parti), ci doar se apreciaza in ce masura onorariul stabilit de partea care a avut castig de cauza trebuie suportat de adversarul sau ( fata de complexitatea spetei si efortul concret depus de avocatul partii respective) - restul acestui onorariu ramanand in mod definitiv in sarcina clientului

 Dosar nr. 698/312/2011,  Sentinta civila nr. 443/23.02.2011. Hotarare mentinuta prin respingerea recursului de catre Tribunalul Ialomita prin Decizia civila nr. 237 R/29.03.2011.

La data de 11.02.2011 a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Slobozia sub nr. 698/312/2011 cererea formulata de reclamantii R.E.N si R.G, impotriva paratilor Z.C. si Z.G,  prin care s-a solicitat evacuarea acestora  din imobilul situat in _______
In motivarea actiunii reclamantii au aratat ca sunt  proprietarii imobilului descris mai sus,  paratii  locuind o perioada in acest imobil, cu acordul lor, parata Z.C parasind imobilul in timp ce paratul Z.G refuza sa-l paraseasca. Mai mult, acesta din urma a schimbat yala de la intrare, interzicandu-le reclamantilor accesul in imobilul proprietatea lor.  Arata  de asemenea ca paratii nu detin un titlu de proprietate sau locatiune, acestia ocupand abuziv imobilul in cauza, nefiind incidente dispozitiile art. 578 indice 1 alin.1 cod procedura civila.
In dovedirea cererii reclamantii au solicitat proba cu inscrisuri.
Cererea  a fost motivata in drept pe dispozitiile art. 581 cod procedura civila, art. 480 si urmatoarele cod civil.
La termenul de judecata din  data de 17.02.2011 reclamantii prezenti personal au invederat instantei ca inteleg sa renunte la judecata in ceea ce o priveste pe parata Z.C., avand in vedere ca aceasta a parasit imobilul din  care se solicita evacuarea, iar instanta in baza art. 246 cod procedura civila a luat act de aceasta renuntare, judecata urmand a continua numai in contradictoriu cu paratul Z.G.
Paratul a formulat intampinare prin care .a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata. In motivare a aratat ca  nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 581 cod procedura civila. Precizeaza ca imobilul din care se solicita evacuarea a fost cumparat de el impreuna cu  numita Z.C, cu care s-a casatorit ulterior, pe numele acesteia. Imobilul a fost vandut catre reclamanti la initiativa sotiei sale, numita Z.C. In prezent se afla in proces de divort cu numita Z.C. Arata de asemenea ca in cauza nu este indeplinita conditia urgentei.
In drept si-a intemeiat sustinerile pe dispozitiile art. 115-119 cod procedura civila.
In dovedire a solicitat proba cu inscrisuri.
In baza art. 167 alin.1 cod procedura civila instanta a incuviintat pentru ambele parti proba cu inscrisuri, in cadrul careia au fost depuse de catre reclamanti  urmatoarele acte: contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr__. de catre BNP __..,  contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr__.. de catre BNP ___..,  extras de carte funciara pentru informare,  copie cerere de chemare in judecata ce face obiectul dosarului nr. 133/312/2011  iar de catre parat, dupa incheierea sedintei de judecata, adeverinte ( f. 27-28).
La termenul de judecata din data de 22.02.2011 reclamantii au precizat ca solicita evacuarea  provizorie a paratului pana la solutionarea irevocabila a  cererii de evacuare pe care au formulat-o pe calea dreptului comun si care face obiectul dosarului nr. 133/312/2011.
Analizand probatoriul,  instanta   retine urmatoarea situatie de fapt:
Din contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr_.. de catre BNP ___ si din extrasul de carte funciara pentru informare, rezulta ca reclamantii sunt proprietarii imobilului situat in____.. din care se solicita evacuarea.
Rezulta de asemenea din actele depuse de catre reclamanti la dosar ca pe rolul Judecatoriei Slobozia se afla inregistrat dosarul nr. 133/312/2011,  ce are ca obiect actiune in   evacuare pe calea dreptului comun in care reclamanti sunt R.E.N si R.G. iar parati Z.G. si Z.C.
Rezulta de asemenea ca numita Z.C. este mama reclamantei R.E. N iar paratul Z.G. este sotul acesteia, cei din urma aflandu-se in proces de divort,  ce face obiectul dosarului nr. 5642/312/2010.
Raportand aceasta situatie de fapt la dispozitiile art. 581 cod procedura civila, instanta constasta intemeiata cererea reclamantilor si urmeaza a o admite, avand in vedere urmatoarele considerente:
Potnivit dispozitiilor art.581 alin.1 C.proc.civ., instanta va putea sa ordone masuri vremelnice in cazuri grabnice, pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari.
 Reglementand prin dispozitiile art. 581—582 C.proc.civ. procedura sumara a ordonantei presedintiale, legiuitorul a stabilit conditiile de admisibilitate ce trebuie intrunite cumulativ pentru a justifica recurgerea la aceasta cale rapida de solutionare a unei cereri.
Astfel, stabilind ca ,,instanta va putea sa ordone masuri vremelnice in cazuri grabnice", art.581 C.proc.civ. fixeaza doua din conditile de admisibilitate ale ordonantei: urgenta si caracterul vremelnic al masurii care se cere a se lua pe aceasta cale. Din aceasta ultima conditie decurge si o a treia cerinta, si anume ca prin masura luata sa nu se prejudece fondul.
         In ceea ce priveste prima conditie impusa de lege pentru admisibilitatea cererii de ordonanta presedintiala, constand in caracterul vremelnic al masurii ce se solicita a fi dispusa, instanta retine ca prin actiunea formulata si precizata ulterior, reclamantii au solicitat instantei sa dispuna evacuarea paratului din imobilul situat in__.. pana la solutionarea in mod irevocabil a actiunii in evacuare formulata pe dreptul comun, ce face obiectul dosarului nr. 133/312/2011 al Judecatoriei Slobozia.
Or, cata vreme masura evacuarii se solicita a fi dispusa pana la solutionarea actiunii introdusa pe dreptul comun, ce formeaza obiectul dosarului nr. 133/312/2011 al Judecatoriei Slobozia,  instanta apreciaza ca este indeplinita in speta conditia vremelniciei, intrucat nu este vorba de o masura definitiva, prin care se transeaza pe fond litigiul dintre parti, ci de o masura a carei aplicare este limitata in timp pana Ia solutionarea definitiva si irevocabila a dosarului de fond.
 Cat priveste urgenta masurii, instanta constata ca si aceasta cerinta este indeplinita, tinand cont de circumstantele concrete ale cauzei.
Instanta are in vedere aici in primul rand imprejurarea ca, asa cum insusi paratul recunoaste,  acesta a inlocuit yala de la imobil, astfel incat in prezent reclamantilor le este imposibil accesul in imobil.
In al doilea rand instanta retine ca  paratul ocupa imobilul ca simplu tolerat,  fara a putea opune reclamantilor vreun titlu, act de proprietate, contract de inchiriere si fara a le  plati acestora vreo suma de bani, situatie pagubitoare pentru reclamanti. Asa cum sustin acestia, paratul a fost tolerat in locuinta ca urmare a imprejurarii ca era casatorit cu mama reclamantei, insa in prezent cei doi se afla in proces de divort si, mai mult decat atat, numita Z.C., mama reclamantei, a fost alungata de catre parat din acest imobil. Astfel, reclamantii au inteles sa-l tolereze pe parat in imobil in considerarea calitatii sale de sot al mamei reclamantei, insa in prezent au intervenit modificari din acest punct de vedere, in sensul ca mama reclamantei a parasit respectivul imobil, fiind chiar alungata de catre parat, potrivit sustinerilor reclamantilor, motiv pentru care reclamantii nu mai inteleg sa-l tolereze in prezent pe parat.
Astfel,  aparenta dreptului apartine reclamantilor iar urgenta este  justificata prin insasi incalcarea acestui drept, prin lezarea reclamantilor in exercitarea folosintei, posesiei si dispozitiei asupra bunului. In acesta situatie, reclamantii nu-si pot exercita atributele dreptului de proprietate asupra imobilului in care locuieste paratul, in mod concret acest aspect aducand prejudicii de ordin material reclamantilor care nu se pot folosi de bun, inclusiv neputind obtine venituri de pe urma acestuia (ex. inchiriere). Cauza grabnica este data  si de faptul ca reclamantii nu au siguranta ca paratul achita toate utilitatile la zi ale imobilului si ca apartamentul este utilizat de catre parat conform destinatiei sale, daca in prezent se afla in stare de folosinta corespunzatoare, avand in vedere ca paratul a inlocuit si yala de la imobil,   iar reclamantii nu mai au acces la acesta.
     Neprejudecarea fondului reprezinta ultima conditie de admisibilitate a ordonantei presedintiale, si semnifica faptul ca, in solutionarea cererii intemeiate pe dispozitiile art.581 C.proc.civ., instanta nu are de cercetat fondul dreptului discutat intre parti, insa va cerceta aparenta acestui drept pentru ca solutia pronuntata sa nu fie arhitrara.
         In acest sens, instanta retine ca reclamantii sunt proprietarii imobilului situat in___. in baza contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr___. de catre BNP__...  Totodata,  retine instanta ca,  pentru a face opozabil dreptul lor de proprietate tertilor, intre care si paratul,  reclamantii au procedat la efectuarea formalitatior de publicitate imobiliara. dispunandu-se intabularea dreptului lor de  proprietate asupra imobilului mentionat in cartea funciara nr___
Este adevarat ca ordonanta presedintiala nu are ca scop stabilirea definitiva a drepturilor partilor, masurile luate pe aceasta cale fiind limitate in timp, pana la rezolvarea in fond a litigiului.
In ceea ce priveste evacuarea locatarului, in practica s-a stabilit ca aceasta masura nu poate fi dispusa, in principiu, pe calea ordonantei, insa s-a statuat ca ea este admisibila pentru a se obtine evacuarea persoanelor care au ocupat o suprafata fara contract de inchiriere sau a persoanelor tolerate in locuinta.
In urma analizei sumare specifice acestei proceduri, instanta constata ca aparenta de drept opereaza in favoarea reclamantilor,  carora paratul nu le opune niciun alt titlu.
In cauza de fata paratul are calitatea de tolerat in imobilul respectiv, ori aceasta ingaduinta nu genereaza vreun drept propriu de folosinta a locuintei pentru parat,  iar atitudinea acestuia este de natura sa indreptateasa reclamantii sa solicite evacuarea sa din imobil. Titularul suprafetei de locuit poate pune oricand capat folosintei spatiului ocupat de catre tolerat, fara nicio obligatie din partea sa ori a unui organ de stat de a-i pune la dispozitie o alta suprafata locativa.
In ceea ce priveste  dispozitiile art. 578 indice 1 cod procedura civila, instanta observa ca aceste dispozitii legale privesc faza de punere in executare a unui titlu executoriu, sentinta judecatoreasca, pe baza executarii silite,  iar nu imposibilitatea instantei de a admite o actiune  in evacuare in perioada indicata de textul de lege.
Cercetand aparenta dreptului, vremelnicia si urgenta, conditii necesare pentru admisibilitatea cererii de ordonanta presedintiala, instanta urmeaza a constata, in temeiul art. 581 Cod procedura civila ca aceste conditii sunt indeplinite, astfel urmeaza a admite prezenta cerere de ordonanta presedintiala si va dispune evacuarea provizorie a  paratului  din  imobilul situat in___.  pana la solutionarea definitiva si irevocabila a dosarului civil nr. 133/312/2011 al Judecatoriei Slobozia  avand ca obiect evacuarea paratului.
In ceea ce priveste solicitarea reclamantilor privind obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata, instanta o considera intemeiata numai in parte, avand in vedere urmatoarele considerente: Potrivit art. 274  alin. 3 cod procedura civila,  judecatorii au dreptul sa mareasca sau sa micsoreze onorariile avocatilor, potrivit cu cele prevazute in tabloul onorariilor minimale, ori de cate ori vor constata motivat ca sunt nepotrivit de mici sau de mari, fata de valoarea pricinii sau de munca indeplinita de avocat. Instanta retine ca art.274 alin.3 Cod procedura civila a fost supus cenzurii Curtii Constitutionale, iar din considerentele deciziei nr.401/2005 rezulta ca acest articol este constitutional, astfel incat instanta poate micsora onorariile aparatorilor. Prin aplicarea dispozitiilor art.274 alin.3 Cpc, instanta nu intervine in raportul juridic dintre avocat si clientul sau ( deci contractul de asistenta juridica isi va produce pe deplin efectele intre parti), ci doar se apreciaza in ce masura onorariul stabilit de partea care a avut castig de cauza trebuie suportat de adversarul sau ( fata de complexitatea spetei si efortul concret depus de avocatul partii respective) - restul acestui onorariu ramanand in mod definitiv in sarcina clientului. In acest sens este si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, care fiind investita cu solutionarea pretentiilor la rambursarea cheltuielilor de judecata, in care sunt cuprinse si onorariile avocatiale, a statuat ca acestea urmeaza a fi recuperate numai in masura in care constituie cheltuieli necesare care au fost in mod real facute in limita unui cuantum rezonabil. Fata de complexitatea redusa a prezentei cauze avand ca obiect ordonanta presedintiala-evacuare, instanta apreciaza ca un onorariu avocatial in cuantum de 900 lei  este  disproportionat.  Instanta are in vedere ca in prezenta  cauza apararile  si concluziile aparatorului reclamantilor  au fost succinte, si mai mult decat atat,   cauza a fost solutionata numai pe baza inscrisurilor,  la al doilea termen de judecata, in decurs de numai o saptamana,  partile nefiind implicate intr-un probatoriu complex. Fata de considerentele expuse,  instanta apreciaza ca in cazul concret un onorariu avocatial in cuantum de 500 lei corespunde gradului de complexitate a cauzei precum si eforturilor depuse de catre avocatul reclamantilor pentru reprezentarea clientilor sai si solutionarea acestei cauze. 
Avand in vedere aceste considerente, instanta in temeiul   art.274 alin. 3  cod procedura civila, va dispune micsorarea onorariului  de avocat  de la suma de 900 lei, la suma de 500 lei si va  obliga paratul  sa plateasca reclamantilor suma de 510,3  lei, cu titlu de cheltuieli de judecata,  din care 500 lei reprezinta onorariu de avocat iar 10, 3 lei taxa de timbru si timbru judiciar. Nulitate absoluta testament. Calitate procesuala pasiva. Interes. Chiar si in situatia admiterii actiunii si anularii testamentului si pe cale de consecinta a certificatului de mostenitor,  reclamantul nu ar putea sa o mosteneasca pe defuncta N.R, neavand calitatea de sot supravietuitor al acesteia, relatia dintre el si defuncta fiind una de concubinaj, acesta neputand capata in niciun caz - ca urmare a anularii testamentului paratei - calitatea de succesor de pe urma defunctei, deoarece concubinajul, indiferent de durata, nu confera vocatie succesorala legala concubinului supravietuitor.

Dosar nr. 2778/312/2009, Sentinta civila nr. 2675/26.10.2010. Hotarare mentinuta prin respingerea recursului de catre Tribunalul Ialomita prin Decizia civila nr. 393 R/19.05.2011.   Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante sub nr. 2778/312/2009 din 13.05.2009, reclamantul P.A., a solicitat in contradictoriu cu paratii V.A. si V.E., in principal, sa se  constate nulitatea absoluta, pentru cauza imorala, a testamentului autentificat sub nr___ de catre Notariatul de Stat Judetean I, testament prin care N.R., cu care a trait in concubinaj timp de 26 de ani (incepand cu anul 1980), lasa, pentru cauza de moarte, intreaga ei avere mobila si imobila surorii sale, V.E.,  iar in subsidiar,  anularea acestui testament, considerand ca este lovit de nulitate relativa, avand o cauza (cauza remota) falsa.
 In motivare a aratat ca intre el  si defuncta N.R. a existat o relatie de concubinaj timp de 26 de ani, incepand din anul 1980 si pana la decesul acesteia, survenit la data de 30.05.2006. Relatia dintre ei s-a bazat pe afectiune sincera si incredere, pe sprijin moral - afectiv si ajutor reciproc, convenind cu N.R. sa se bucuram impreuna de toate bunurile  mobile si imobile. Arata ca a  renuntat la apartamentul in care locuia si s-a mutat impreuna cu N.R. in imobilul proprietatea acesteia, compus din casa de locuit si teren aferent in suprafata de 924 m.p., situat in intravilanul mun. S., jud. I. Pe tot timpul relatiei s-au inteles bine, s-au ingrijit unul pe celalalt si au contribuit impreuna la cheltuielile gospodaresti, la intretinerea si imbunatatirea casei si la construirea anexelor. In anul 2003 N.R. s-a imbolnavit grav, reclamantul fiind cel care a ingrijit-o pana la sfarsitul vietii sale, cautand donatori de sange pentru aceasta, insotind-o la spital ori de cate ori era nevoie si cheltuind sume importante de bani pentru asistenta medicala de care avea nevoie permanent. Dupa decesul acesteia tot reclamantul a fost cel care a suportat toate cheltuielile cu inmormantarea si pomenirile ulterioare potrivit obiceiurilor crestinesti.
Precizeaza ca, intrucat intre el si defuncta N.R. existau sentimente profunde, aceasta i-a promis ca dupa moartea ei  va lasa averea sa reclamantului. Cu toate acestea, dupa decesul lui N.R., in luna iulie a anului 2006 a aflat  ca aceasta facuse un testament in favoarea surorii sale, V. E., numind-o legatar universal. Considera insa ca acest testament, autentificat sub nr___. de catre Notariatul de Stat Judetean I., este nul, avand o cauza falsa. Acest testament a fost intocmit de defuncta la scurt timp dupa decesul sotului sau, numitul N.T. La acea data N.R. era foarte tanara si apreciaza ca a intocmit  acest testament influentata fiind de sora sa. Aceasta din urma, profitand de dragostea neconditionata ce i-o purta defuncta si de starea de vulnerabilitate prin care trecea aceasta dupa moartea sotului ei, a convins-o sa intocmeasca acest testament cu scopul de a o impiedica ca pe viitor sa-si instraineze bunurile altor persoane. La acea vreme reclamantul si defuncta  N.R. nu se cunosteam inca, dar acesta este convins ca, daca s-ar fi cunoscut, defuncta nu ar mai fi intocmit acest testament. De altfel, de-a lungul vietii a intentionat sa-si schimbe testamentul in favoarea reclamantului, dar a fost impiedicata de V.E. si sotul acesteia.
Arata ca  in locuinta lui N.R., din fonduri proprii, a adus imbunatatiri, construind   baie cu WC, a montat gresie si faianta, a demolat magaziile existente si a ridicat  3 magazii noi, a achizitionat  mobila, masa de aragaz, televizor color, a instalat telefon si gaze.
Fata de cele expuse, solicita  anularea testamentului si  atribuirea intregii  averi mobile si imobile ce a apartinut defunctei N.R.
In drept si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile art. 966-968 cod civil.
In dovedirea cererii a solicitat proba cu inscrisuri, interogatoriul paratilor si martori.
Paratii, legal citati s-au prezentat in fata instantei, parata V.E. a  invocat exceptia necompetentei teritoriale a Judecatoriei Slobozia avand in vedere domiciliul sau  iar pe fond paratii au solicitat respingerea cererii ca nefondata.
In motivare au aratat ca proprietatea din S., a apartinut parintilor paratei si ai defunctei N.R.,  care i-au transferat-o defunctei cand aceasta  s-a casatorit cu sotul ei, N.T. Intre timp, proprietatea din S., a fost dezvoltata asa cum reiese si din procesul verbal incheiat de Consiliul Popular al Orasului S., din data de 13 iulie 1974, unde este intocmita o schita a casei cu o parte noua din caramida, adaugata la cea de paianta, facuta anterior de sora paratei. Aceasta parte noua din caramida a fost construita de parati.
 In urma decesului sotului ei N.T. in 1976,  N.R. a decis ca proprietatea din S., sa ramana in familie, asadar sa o mosteneasca parata. Reclamantul a avut cunostinta de la inceput de existenta testamentului, de aceea  a insistat in repetate randuri ca defuncta sa isi modifice testamentul, acest lucru fiind constant refuzat de ea si motivat de faptul ca reclamantul nu a contribuit cu nimic la construirea sau mentinerea acelei proprietati. Dupa decesul defunctei  N.R., parata a dezbatut succesiunea acesteia, devenind astfel unic mostenitor al proprietatii din S., dupa care a intocmit  cartea funciara.
In dovedire au solicitat proba cu inscrisuri si martori.
Cererea a fost legal timbrata.
La termenul de judecata din data de 21.09.2010  instanta a respins exceptia necompetentei teritoriale a Judecatoriei Slobozia invocata de catre parata  V.E. avand in vedere ca obiectul prezentei cauze este constatare nulitate absoluta testament fiind incidente dispozitiile art. 14 cod procedura civila referitoare la competenta teritoriala exclusiva.
La termenul de judecata din data de 26.10.2010 instanta a invocat din oficiu exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului V.A. si exceptia lipsei de interes a reclamantului in formularea actiunii, cu privire la care a ramas in pronuntare.
Analizand actele si lucrarile dosarului prin prisma exceptiilor invocate,  instanta retine urmatoarele:
In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului V.A., instanta constata ca aceasta este intemeiata si urmeaza a o admite, pentru urmatoarele considerente:
In conformitate cu prevederile art. 41 alin. 1 din codul de procedura civila: ``Orice persoana care are folosinta drepturilor civile poate sa fie parte in judecata``, iar potrivit dispozitiilor art. 109 alin. 1 din acelasi cod: ``Oricine pretinde un drept impotriva unei alte persoane trebuie sa faca o cerere inaintea instantei competente``.
        Aceste norme leaga notiunile de parte si de exercitiu al dreptului la actiune, de existenta sau pretinderea unui drept subiectiv civil. Or, orice drept subiectiv presupune atat un subiect activ determinat, cat si un subiect pasiv determinat (in cazul drepturilor relative) sau nedeterminat (in cazul drepturilor absolute).
        Prin urmare, o conditie esentiala pentru exercitarea actiunii civile este calitatea procesuala ( legitimatio ad causam ) care contribuie atat la desemnarea titularului dreptului de a actiona, cat si a persoanei impotriva careia se poate exercita actiunea .
          In acest sens, in doctrina s-a apreciat ca spre deosebire de capacitatea procesuala care se apreciaza in general, pentru o anumita categorie de persoane, calitatea procesuala se determina in concret, ``la speta``, in raport de litigiul dedus judecatii. Astfel spus, raportul de drept procesual nu se poate stabili decat intre persoanele care isi disputa dreptul in litigiu.
        Aceasta presupune, pe de o parte, existenta unei identitati intre persoana reclamantului si persoana care este titular al dreptului in raportul juridic dedus judecatii (calitate procesuala activa) si, pe de alta parte, intre persoana paratului si cel obligat in acelasi raport juridic (calitate procesuala pasiva).
Din acest punct de vedere instanta constata ca paratul V.A. nu are calitate procesuala pasiva.
Astfel, obiectul prezentei cauza il reprezinta constatarea nulitatii absolute a testamentului autentificat sub nr___. de catre  Notariatul de Stat Judetean I.
Prin testamentul in discutie, defuncta N.R. a lasat mostenire sorei sale, parata V.E., intreaga sa avere, mobila si imobila, care se va gasi in patrimoniul sau la data mortii.
In baza acestui testament a fost emis de catre BNP_____ certificatul de legatar nr____. in favoarea paratei V.E.
   Avand in vedere aceste aspecte, instanta constata ca paratul V.A, sotul paratei V.E, sora defunctei N.R,  nu are calitatea procesuala pasiva intrucat actul a carui nulitate absoluta se solicita a se constata nu il priveste pe acesta din urma ci numai pe parata V.E., astfel incat, in ceea ce-l priveste actiunea este introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva, motiv pentru care instanta va admite exceptia si va respinge actiunea formulata in contradictoriu cu acesta ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
In ceea ce priveste exceptia lipsei de interes a reclamantului in formularea prezentei actiuni, instanta considera ca este de asemenea intemeiata si urmeaza a fi admisa, avand in vedere urmatoarele considerente:
  Una dintre conditiile necesare pentru exercitarea actiunii civile o reprezinta interesul. Prin interes se intelege folosul practic, imediat, pe care o parte il are pentru a justifica punerea in miscare a procedurii judiciare. Reclamantul trebuie sa justifice in persoana sa interesul de a promova actiunea civila.
Aceasta conditie trebuie sa existe nu numai la declansarea procedurii judiciare ci pe tot parcursul procesului. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca interesul invocat de catre reclamant sunt urmatoarele: sa fie legitim, sa fie nascut si actual, sa fie personal si direct.
Interesul este legitim atunci cand se urmareste realizarea unui drept subiectiv recunoscut de lege, respectiv a unui interes ocrotit de lege si potrivit scopului economic si social pentru care a fost recunoscut.
Conditia ca interesul sa fie nascut si actual presupune ca acesta sa existe in momentul in care se apeleaza la mijlocul procesual din continutul actiunii.
In legatura cu conditia ca interesul sa fie personal si direct instanta va avea in vedere ca aceasta presupune ca folosul practic urmarit prin declansarea procedurii judiciare sa apartina celui care recurge la actiune.
Analizand  conditiile de mai sus  in ceea ce priveste interesul in promovarea prezentei actiuni, instanta constata ca reclamantul nu are un asemenea  interes, deoarece:
Prin formularea actiunii, asupra obiectului careia  acesta a insistat,  reclamantul urmareste anularea testamentului autentificat sub nr___.de catre  Notariatul de Stat Judetean I. prin care defuncta N.R. a lasat mostenire sorei sale, parata V.E., intreaga sa avere, mobila si imobila, care se va gasi in patrimoniul sau la data mortii si in baza caruia a fost emis de catre BNP__.. certificatul de legatar nr___. in favoarea paratei V.E.
In motivare reclamantul sustine in esenta ca testamentul in cauza ar trebui anulat pe considerentul ca el a avut o relatie de concubinaj cu defuncta  N.R. timp de 26 de ani si prin urmare intreaga avere a acesteia i s-ar cuveni lui.
Este adevarat ca nulitatea absoluta poate fi invocata de oricine, insa cu conditia ca persoana respectiva sa justifice un interes propriu. Astfel, se considera ca nulitatea absoluta nu poate fi invocata de o persoana complet straina de actul juridic respectiv, intrucat o astfel de persoana nu ar justific un interes propriu, care sa fie in legatura cu cauza nulitatii absolute a actului juridic respectiv. Cu alte cuvinte persoana care invoca nulitatea absoluta a unui act juridic trebuie sa urmareasca obtinerea unui folos propriu din anularea actului respectiv, altfel actiunea este lipsita de interes.
Instanta constata ca reclamantul a insistat pe tot parcursul derularii procesului in sensul ca obiectul actiunii sale in reprezinta  constatarea nulitatii absolute a testamentului intocmit de catre N.R., imprejurare fata de care instanta apreciaza ca reclamantul nu are un interes, care sa indeplineasca conditiile descrise mai sus, in obtinerea anularii acestui  testament.
   Aceasta deoarece, chiar si in situatia admiterii actiunii si anularii testamentului si pe cale de consecinta a certificatului de mostenitor,  reclamantul nu ar putea sa o mosteneasca pe defuncta N.R, neavand calitatea de sot supravietuitor al acesteia, relatia dintre el si defuncta fiind una de concubinaj, acesta neputand capata in niciun caz - ca urmare a anularii testamentului paratei - calitatea de succesor de pe urma defunctei, deoarece concubinajul, indiferent de durata, nu confera vocatie succesorala legala concubinului supravietuitor.
Reclamantul sustine de asemenea prin multiplele note scrise depuse la dosarul cauzei si imprejurarea ca a adus anumite imbunatatiri imobilelor proprietatea defunctei, insa acestea ar putea face eventual obiectul unei actiuni in pretentii pentru realizarea unui eventual drept de creanta al reclamantului impotriva paratei.
 Pentru toate considerentele expuse anterior, instanta apreciaza ca reclamantul nu justifica un interes personal in promovarea unei actiuni in constatarea nulitatii absolute a testamentului,  in sensul de folos practic, imediat,  legitim,  nascut, actual, astfel incat urmeaza a respinge actiunea ca fiind lipsita de interes.
In temeiul principiului disponibilitatii partilor, instanta urmeaza a lua act ca paratii nu au solicitat cheltuieli de judecata.