Chemare in judecata

                                                                                                       
       Prin actiunea civila  inregistrata sub nr.1785/313/2010 reclamantii R.G. ,  M.I. si M.M. au chemat in judecata pe paratul G.M.  si au solicitat  constatarea  nulitatii absolute a certificatului de mostenitor nr. 372 din dosarul notarial nr. 357/1989 emis de Notariatul de Stat Strehaia, sa se constate ca dupa defunctul M.I.  calitate de mostenitor are R.G. si G.A., in prezent decedata iar dupa acesta, paratul G.M.. De asemenea au solicitat sa se dispuna intocmirea unui nou certificat de mostenitor dupa defunctul M.I. ,  sa se constate ca  dupa defunctul M.M. , calitate de mostenitori au reclamanta  R.G. si paratul, sa se stabileasca masa succesorala dupa  defunctul M.M., sa se dispuna modificarea t.p. nr. 81739/12.05.2009, sa se constate ca toti mostenitorii au acceptat mostenirea dupa M.M.  si sa se dispuna intocmirea unui certificat de mostenitor  dupa acesta . Cu cheltuieli de judecata.
        In motivarea actiunii, reclamantii au aratat ca , atat ei cat si paratul sunt mostenitori ai defunctului  M.M.. Au aratat ca  M.M. a avut doi fii , pe M.I. si M.C. , in prezent ambii decedati, iar la randul lor,  M.I. a avut doua fiice : pe R.G. si G.A., decedata cu mostenitor G.M. , iar  M.C.  a avut  si el doi copii , si anume reclamantii M.I. si M.M..
       Au sustinut reclamantii ca, M.I.  nu a avut in proprietate nici un  imobil toate au apartinut lui M.M. , si deci certificatul de mostenitor eliberat dupa decesul acestuia este nul intrucat masa succesorala  nu ii apartine acestuia ci lui M.M., iar semnatura de pe declaratia de renuntare la succesiune si de pe incheierea finala nu este a reclamantei R.G..
       S-a mai aratat ca reclamantii M.I. si M.M. nu au calitatea de mostenitori ai lui M.I., insa solicita anularea certificatului de mostenitor, intrucat masa succesorala inscrisa in acest act nu apartine lui M.I., ci antecesorului lor M.M..
       In drept cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art.998, 659,669,689,728, si urm.., 736 C. civ.
       La data de 05.10.2010, paratul G.M. a depus intampinare, la care a atasat in copie  incheiere din dos. nr.793/313/2010 al Judecatoriei Strehaia,  procura speciala  aut. sub nr. 209/25.02.2010, t.p. nr. 81739/12.05.2009, fila RA . A sustinut ca  pe rolul Judecatoriei Strehaia  se mai afla o cauza avand aceleasi parti si acelasi obiect , cauza ce poarta nr. 793/313/2010, astfel aflandu-ne  sub incidenta art.163 c.p.civ. A solicitat conexarea prezentei cauze la dosarul cu nr. 793/313/2010.
       La solicitarea instantei, reclamanta R.G. a depus in copie: acte de filiatie, certificat fiscal,  chitante impozit, certificat de mostenitor nr.372/1989, titlu de proprietate  si taxa timbru.
       Prin incheierea de sedinta din data de  29.10.2010 , in baza art.165 C.p.c s-a disjuns capatul de cerere avand ca obiect modificare titlu de proprietate, s-a constatat nelegala compunere a completului de judecata si a fost inaintat la completul de judecata imediat urmator in materie de fond funciar. De asemenea, a fost disjuns capatul de cerere avand ca obiect partaj si in baza art.244 alin.1 pct.1 c.p.c. s-a dispune suspendarea acestuia pana la solutionarea definitiva si irevocabila a actiunilor avand ca obiect modificare titlu de proprietate si anulare certificat mostenitor.
       In sedinta publica din 19.11.2010,  reclamanta R.G. prin aparator a precizat ca intelege sa se inscrie in fals cu privire la declaratia  de renuntare la succesiune a numitei R.G. si cu privire la  incheierea din data de 21.08.1989, inscrisuri aflate  in dosarul notarial.
       In baza art.167 alin. 1 c.p.civ. instanta a incuviintat probele cu inscrisuri solicitate de parti in cadrul carora a dispus emiterea unei adrese catre Primaria  Motru si  catre Primaria Bicles  pentru a inainta  in original inscrisuri  care s-ar afla in evidentele primariei si care poarta semnatura reclamantei R.G. si catre  Scoala Generala  Smadovita pentru a preciza daca  R.G. a fost inscrisa in clasele primare.
       In solutionarea cauzei, instanta a luat un interogatoriu reclamantei R.G..
       La data de 10.12.2010, in baza art.183 c.p.civ., instanta a suspendat judecata pricinii  si a inaintat  Parchetului de pe langa  Curtea de Apel Craiova   inscrisurile  impotriva  carora reclamanta s-a inscris in fals impreuna cu incheierea de sedinta.
       Cauza a fost repusa pe rol la data de 22.03.2012, cand  Parchetul de  pe langa Curtea de apel Craiova a  inaintat  solutia pronuntata ca urmare a sesizarii  dispusa prin incheierea de sedinta din data de  10.12.2010.
       Dupa repunerea cauzei pe rol, la cererea partilor au fost incuviintate si administrate in cauza proba testimoniala cu martorii  P.F. si P.G., pentru reclamanti si  proba testimoniala cu martorii  C. C., D. M. pentru parat.
       De asemenea, instanta a incuviintat si administrat in cauza, la cererea reclamantei R.G. prin aparator, efectuarea unei expertize grafice, expertiza care a fost efectuata de catre  expert I. I. din cadrul  Laboratorului Interjudetean de Expertize Criminalistice Bucuresti  si depusa  la dosar la data de 16.02.2012.
       In baza rolului activ,  instanta a dispus suplimentarea probatoriului  cu interogatoriul  reclamantilor M.I. si  M.I., care insa nu s-au prezentat in instanta, precum si cu inca un martor pentru fiecare parte. In acest sens au fost audiati martorii  P.G.  si D.V..
        In sedinta publica din data de 27.04.2012, instanta din oficiu a invocat  exceptia lipsei de interes a reclamantei R.G. cu privire la capatul de cerere avand ca obiect  constatarea nulitatii certificatului de mostenitor nr. 372/1989 pentru motivul includerii la masa succesorala a unor bunuri ce nu ii apartineau defunctului M.I., formulat de R.G. in contradictoriu cu  paratul G.M..
       Analizand ansamblul materialului probator administrat in cauza, instanta retine urmatoarele:
       Prin certificatul de mostenitor nr.372/21.08.1989, emis de fostul Notariat de Stat Judetul Mehedinti (fila 39) s-a constatat masa succesorala ramasa in urma defunctului M.I., s-a stabilit calitatea de mostenitoare a numitei G.A., in calitate de fiica, cu cota de 1/1 si s-a stabilit ca au renuntat la succesiune numitele M.S. si R.G..
       Din continutul actiunii introductive rezulta ca reclamanta R.G. a solicitat constatarea nulitatii absolute a certificatului de mostenitor nr.372/1989 invocand doua motive: falsul semnaturii reclamantei R.G. si intocmirea unei mase succesorale care nu ii apartinea defunctului M.I..
        In ceea ce priveste primul motiv invocat, instanta considera ca este vorba intr-adevar de un motiv de nulitate absoluta pentru frauda la lege, care urmeaza a fi analizat in cele ce urmeaza:
       Instanta retine ca reclamanta R.G. s-a inscris in fals cu privire la declaratia sa de renuntare la succesiune, precum si cu privire la incheierea finala din 21.08.1989, inscrisuri in baza carora a fost intocmit certificatul de mostenitor nr.372/1989 si care se afla la dosarul notarial, aratand ca autori ai falsului sunt notarul care a eliberat certificatul de mostenitor si sora sa G.A..
       Prin rezolutia nr. 1/P/2011 a Parchetului de pe langa Curtea de Apel Craiova din 14.02.2011 (filele 91-92) s-a dispus neinceperea urmaririi penale fata de notarul public P. C. si fata de numita G.A., avand in vedere intervenirea prescriptiei raspunderii penale, astfel incat analiza existentei sau nu a falsului cu privire la cele doua acte se poate face doar in conditiile art. 184 din Codul de procedura civila potrivit caruia "cand nu este caz de judecata penala sau daca actiunea publica s-a stins sau s-a prescris, falsul se va cerceta de instanta civila, prin orice mijloace de dovada".
       Instanta mai retine ca reclamanta R.G., atat in expunerea motivelor de fapt ale cererii de chemare in judecata, cat si cu ocazia interogatoriilor luate din oficiu de catre instanta (filele 80, 162), a sustinut ca nu a renuntat la succesiunea tatalui sau M.I., ca nu a semnat nimic in acest sens si ca nici nu avea cum sa semneze intrucat nu stie sa scrie si sa citeasca. De asemenea, la interogatoriu, reclamanta a declarat ca a urmat cursurile scolii din localitatea Smadovita un singur an.
       Analizand probatoriul administrat in cauza, instanta constata ca sustinerile reclamantei R.G. nu sunt confirmate de niciuna din probele cauzei, ci dimpotriva, ansamblul probator a demonstrat fara putinta de tagada contrariul.
       Astfel, din adresa nr.713/30.11.2010 emisa de Scoala cu clasele I-VIII Bicles (fila 77) reiese ca reclamanta R.  G. (fosta M.), a urmat cursurile invatamantului primar la Scoala Smadovita intre anii 1951 - 1955, contrar celor afirmate de reclamanta care a aratat ca doar un singur an a fost scolarizata. De asemenea, din declaratia  martorului D. M. (fila 135) rezulta ca reclamanta R.G. a urmat cursurile Scolii Generale Smadovita pe parcursul a patru ani.
       Sustinerea reclamantei R.G. in sensul ca nu stie sa scrie si sa citeasca este infirmata si de mentiunea din fila Registrului Agricol pentru M.I. (fila 19), in care la rubrica membrii familiei - stiinta de carte, in dreptul reclamantei M.G., s-a consemnat “scrie, citeste". In acelasi sens este si declaratia martorului C. C. (fila 136) care a declarat ca in urma efectuarii cursurilor scolare reclamanta R.G. a invatat sa scrie si sa citeasca.
       Faptul ca reclamanta R. stie sa se semneze rezulta si din declaratiile celor doi martori propusi de catre aceasta, respectiv din declaratiile martorilor P.F. si P.G.. Astfel, martora P.F. (fila 137) a aratat ca o cunoaste pe reclamanta R.G. si cunoaste faptul ca aceasta stie sa se semneze. De asemenea, martorul P.G. (fila 138), a declarat ca reclamanta Rada nu semna fisele de la CAP intrucat spunea ca se face de ras cu semnatura ei, ceea ce inseamna ca aceasta stia sa se semneze, dar semnatura nu avea un aspect placut.
       Instanta apreciaza ca cea mai edificatoare proba in privinta inexistentei falsului este expertiza grafica efectuata in cauza de catre Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Bucuresti care a concluzionat ca semnaturile de pe actul de casatorie nr.6/30.10.1961, rubrica "sotia", ce reda numele M.G., si semnaturile de pe declaratia autentificata sub nr.3812/21.08.1989 de catre Notariatul de Stat Local Strehaia si incheierea nr.357/21.08.1989 a Notariatului de Stat Judetean Mehedinti, ce redau numele R.G., au fost executate de catre aceeasi persoana.
       La efectuarea expertizei grafice instanta a avut in vedere ca si script de comparatie actul de casatorie al reclamantei nr.6/30.10.1961, care este un inscris autentic, datorita fortei probante a acestui inscris. Astfel, inscrisul autentic se bucura de  prezumtia de autenticitate si validitate, prezumtie care opereaza erga omnes  si in virtutea careia actul este considerat ca provine efectiv de la cei care l-au subsemnat. In plus, mentiunile ce reprezinta constatarile personale ale agentului instrumentator care privesc faptele materiale petrecute in fata sa si constatate cu propriile simturi (quorum notitiam et scientiam habet propriis sensibus visu et auditu), precum: semnaturile partilor; constatarea identitatii partilor, fac dovada inter partes si sunt opozabile tertilor pana la inscrierea in fals.
       De mentionat, in privinta motivului de nulitate mai sus analizat, mai este si faptul ca insasi reclamanta R.G., cu ocazia interogatoriul luat de instanta la data de 10.12.2010 (fila 80), a recunoscut ca in anul 1989 a fost prezenta la Notariatul de Stat din localitatea Strehaia impreuna cu sora sa G.A. pentru a dezbate succesiunea defunctului M.I..
       In concluzie, in considerarea celor anterior expuse, instanta retine ca cele doua inscrisuri defaimate ca false, si anume, declaratia autentificata sub nr.3812/21.08.1989 de catre Notariatul de Stat Local Strehaia si incheierea nr.357/21.08.1989 a Notariatului de Stat Judetean Mehedinti nu au fost produse pe calea falsului, ci au o existenta reala, astfel ca isi produc efecte juridice.
       In ceea ce priveste sustinerea reclamantei R.G. potrivit careia certificatul de mostenitor nu a fost legal intocmit, intrucat declaratiile de renuntare la mostenire au numerele 228/1989 si 229/1989 si nu corespund cu declaratiile care se afla in dosarul notarial care au numerele 3811/1989, respectiv 3812/1989, instanta o apreciaza ca neintemeiata, avand in vedere ca numerele 3811 si 3812 reprezenta numerele incheierilor de autentificare a celor doua declaratii de renuntare, iar numerele 228 si 229 reprezinta numerele de inregistrare a acestor declaratii.
Pe cale de consecinta, instanta constata ca actiunea reclamantei R.G. in constatarea nulitatii absolute a certificatului de mostenitor nr. 372/21.08.1989 este neintemeiata, urmand a fi respinsa ca atare.
       In ceea ce priveste cel de-al doilea motiv de nulitate, respectiv includerea la masa succesorala a unor bunuri ce nu apartineau defunctului M.I., ci autorului acestuia M.M., motiv invocat atat de reclamanta R.G., cat si de ceilalti doi reclamanti, M.I. si M.M., instanta apreciaza ca se impune a se face distinctie dupa cum acesta cauza de nulitate este invocata de un mostenitor participant la procedura succesorala sau de terte persoane care invoca un drept propriu asupra bunurilor incluse la masa succesorala. Astfel, in primul caz este vorba de o nulitate relativa, iar in cel de-al doilea caz de o nulitate absoluta.
       Aceasta deoarece, conform practicii si literaturii de specialitate, mostenitorii prezenti in fata notarului care si-au recunoscut reciproc calitatea de mostenitori, cotele de mostenire si componenta masei succesorale nu pot combate elementele cuprinse in certificatul de mostenitor, afara de cazul in care se dovedeste existenta unui viciu de consimtamant, in timp ce tertii pot cere anularea certificatului de mostenitor daca intelegerea intervenita intre succesori, cu ocazia procedurii notariale, le incalca drepturile si constituie o conventie frauduloasa.
       Asa fiind, instanta retine ca cererea de chemare in judecata formulata de reclamanta R.G. are doua capete separate, unul in constatarea nulitatii absolute a certificatului de mostenitor pentru frauda la lege si care a fost examinat mai sus de catre instanta, iar cel de-al doilea in constatarea nulitatii relative, avand in vedere ca in urma analizarii primului motiv de nulitate invocat de reclamanta R.G. instanta a retinut ca acesta a participat la procedura succesorala.
       La termenul de judecata din 27.04.2012 instanta a invocat din oficiu exceptia lipsei de interes cu privire la capatul de cerere avand ca obiect constatarea nulitatii relative a certificatului de mostenitor pentru motivul includerii la masa succesorala a unor bunuri ce nu ii apartineau defunctului M.I., formulat de reclamanta R.G. in contradictoriu cu paratul G.M..
       Asadar, in ceea ce priveste obiectul de aplicare a exceptiei lipsei de interes, instanta s-a raportat la al doilea capat de cerere al reclamantei R.G..
       Deliberand cu prioritatea impusa prin prevederile art. 137 alin.1 C.pr.civ., asupra exceptiei lipsei de interes a capatului de cerere avand ca obiect constatarea nulitatii relative a certificatului de mostenitor formulat de reclamanta R.G. in contradictoriu cu paratul G.M., instanta retine ca aceasta este intemeiata urmand sa o admita, avand in vedere urmatoarele motive:
       Persoana care invoca nulitatea unui act juridic trebuie sa urmareasca obtinerea unui folos propriu din anularea actului respectiv, altfel actiunea este lipsita de interes.
       In speta, reclamanta R.G., in calitate de fiica a defunctului M.I., decedat la data de 23.05.1989, a renuntat la mostenirea acestuia, asa cum rezulta din declaratia de renuntare din 21.08.1989 aflata la dosarul notarial, declaratie apreciata de instanta ca fiind conforma cu realitatea pentru considerentele expuse cu prilejul analizarii primului motiv de nulitate invocat de reclamanta R.G..
       Cum aceasta a devenit straina de mostenirea defunctului M.I. nu mai are un interes personal in promovarea unei actiuni in constatarea nulitatii certificatului de mostenitor emis de pe urma acestui defunct, pe motiv ca bunurile imobile incluse in masa succesorala nu ii apartineau defunctului M.I., ci tatalui acestuia M.M., intrucat desfiintarea acestui act nu i-ar aduce nici un folos practic, nemaiavand vocatie la aceasta mostenire si, pe cale de consecinta, neputand veni prin retransmitere nici la mostenirea defunctului M.M., autorul lui M.I..
       In ceea ce ii priveste pe reclamantii M.I. si M.M., din dezvoltarea motivelor de fapt ale cererii de chemare in judecata se constata ca acestia au inteles sa solicite constatarea nulitatii absolute a certificatului de mostenitor doar pentru motivul includerii la masa succesorala a unor bunuri ce nu au apartinut defunctului M.I., ci tatalui acestuia M.M., drept pentru care instanta va analiza cererea de chemare in judecata formulata de acesti reclamanti in contradictoriu cu paratul G.M. prin prisma acestui motiv.
       Examinand certificatul de mostenitor nr.372/21.08.1989 se observa ca au fost incluse la masa succesorala, pe langa o serie de bunuri mobile, si urmatoarele bunuri imobile: teren loc de casa in suprafata de 250 mp aflat in comuna Bicles, sat Smadovita, jud. Mehedinti, si ? din casa, patulul si magazia aflate pe acest teren, reclamantii M.I. si M.M. sustinand ca defunctul M.I. nu a avut in proprietate nici un bun imobil in timpul vietii si ca imobilele trecute in certificatul de mostenitor au apartinut autorului comun al partilor din prezenta cauza, defunctul M.M..
       Potrivit actelor de stare civila ale reclamantilor M.I. si M.M. (filele 37-38), acestia nu au calitatea de succesori ai defunctului M.I., fiind terti fata de certificatul de mostenitor nr.372/21.08.1989, calitate in care pot solicita anularea acestui act daca dovedesc ca intelegerea intervenita intre succesori, cu ocazia procedurii notariale, le incalca drepturile si constituie o conventie frauduloasa.
       Dispozitiile art.85 alin.1 din Legea nr.36/1995 a notarilor publici si a activitatii notariale prevad urmatoarele: "Cei care se considera vatamati in drepturile lor prin emiterea certificatului de mostenitor pot cere instantei judecatoresti anularea acestuia si stabilirea drepturilor lor, conform legii. Pana la anularea sa prin hotarare judecatoreasca, certificatul de mostenitor face dovada deplina in privinta calitatii de mostenitor si a cotei sau bunurilor ce se cuvin fiecarui mostenitor in parte."
       Prin urmare, pretentiile reclamantilor M.I. si M.M. trebuiesc analizate si in raport de forta probanta a actului juridic contestat, tinandu-se seama ca, fata de terti, certificatul de mostenitor nu poate face dovada decat cu privire la calitatea de mostenitor, nu si asupra componentei masei succesorale, chiar daca aceasta este mentionata in cuprinsul lui.
       Patrimoniul defunctului se transmite mostenitorilor in situatia juridica in care se afla la decesul lui si nu se poate sustine ca trecerea unor bunuri in masa succesorala, cu ocazia dezbaterilor in fata notarului, ar constitui proba in ceea ce priveste dreptul de proprietate al mostenitorilor asupra lor. Practica judiciara si literatura de specialitate au subliniat in mod constant faptul ca certificatul de mostenitor nu constituie un titlu de proprietate care sa poata fi opus ca atare tertilor.
       In acest context, instanta retine ca reclamantii nu au fost vatamati in drepturile lor prin emiterea certificatului de mostenitor, atata timp cat acesta nu le poate fi opus, el neavand putere probanta impotriva tertilor in ceea ce priveste masa partajabila.
       In plus, instanta retine ca reclamantii M.I. si M.M. nu au facut dovada vreunui drept de proprietate asupra imobilelor in litigiu si nu au probat incalcarea acestui drept prin emiterea certificatului de mostenitor contestat. Astfel, acesti nu au produs nici o proba care sa ateste ca imobilele inscrise in certificatul de mostenitor au apartinut in proprietate autorului lor M.M. si ca au vocatie succesorala la mostenirea acestuia.
       De asemenea, reclamantii nu au probat existenta vreunei conventii frauduloase a mostenitorilor participanti la dezbaterea succesiunii defunctului M.I., in sensul ca acestia ar fi cunoscut ca bunurile imobile nu apartineau defunctului M.I., ci autorului acestuia M.M., si ar fi consimtit la includerea lor in masa succesorala cu intentia de a frauda interesele reclamantilor M. si M. Nici din probele administrate din oficiu de catre instanta nu rezulta acest lucru. Astfel, martorii  P.G. si D.V. au declarat ca nu cunosc daca s-a dezbatut succesiunea defunctului M.I. si daca mostenitorii acestuia s-au inteles care sunt bunurile ramase de pe urma acestuia.
       De mentionat este si faptul ca in fila din RA a lui M.I. acesta figureaza inscris la 1959, deci anterior decesului tatalui acestuia M.M. care a survenit la 14.02.1060 conform certificatului de deces (fila 25), cu suprafata de 500 mp curti si cladiri. De asemenea, acesta figureaza in RA cu urmatoarele constructii: casa de locuit, grajd, patul si magazie.
       Fata de cele mai sus expuse, avand in vedere ca din probele administrate in cauza nu se poate retine ca dovedit faptul ca imobilele inscrise in certificatul de mostenitor contestat au fost proprietatea defunctului M.M., la dosarul cauzei neexistand nici un titlu de proprietate care sa ateste acest fapt, si ca prin includerea acestora in certificatul de mostenitor eliberat in urma dezbaterii succesiunii defunctului M.I. au fost vatamate drepturile reclamantilor M.M. si M.I., instanta va respinge ca neintemeiata actiunea formulata de acestia in contradictoriu cu paratul G.M..