Legea penala mai favorabila

Prin sentinta civila nr. 2011  instanta a  dispus urmatoarele: In temeiul art. 406 raportat la art. 394 alin. 1 lit. c Cod procedura penala, admite cererea de revizuire formulata de revizuentul Parchetul de pe langa Judecatoria Suceava a sentintei penale nr. /a Judecatoriei Suceava, pronuntata in dosarul penal nr. /, asa cum a fost modificata si ramasa definitiva prin Decizia penala nr. / a Curtii de Apel Suceava - Sectia Penala pronuntata in dosarul nr. //.
In baza art. 406 alin.1 Cod procedura penala, anuleaza in totalitate Sentinta penala nr. /a Judecatoriei Suceava, pronuntata in dosarul penal nr. / asa cum a fost modificata si ramasa definitiva prin Decizia penala nr. /a Curtii de Apel Suceava - Sectia Penala pronuntata in dosarul nr. /
In rejudecare, condamna pe inculpatul ww., la pedeapsa de 5 (cinci) ani inchisoare pentru savarsirea, in stare de recidiva postexecutorie, a  infractiunii de inselaciune prevazuta si pedepsita de art. 215 alin. 1 si alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal.
Aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 64 lit. a, teza a doua si lit. b Cod penal, pe durata si in conditiile  prevazute de art.71 Cod penal.
In baza art. 65 alin. 1 Cod penal interzice inculpatului exercitiul drepturilor prevazute de art. 64 lit. a, teza a doua si lit. b Cod penal pe o durata de 5 ani, dupa executarea pedepsei inchisorii, cu titlu de pedeapsa complementara.
Constata ca infractiunea pentru care  inculpatul a fost condamnat prin prezenta este concurenta cu infractiunile pentru care s-a dispus condamnarea aceluiasi inculpat prin Sentinta penala nr. ee a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin Decizia penala nr. eee a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin Sentinta penala nr. eee a Judecatoriei Focsani, definitiva prin neaplelare, prin Sentinta penala nr. eee a Judecatoriei Bacau, definitiva prin Decizia penala nr. ee a Curtii de Apel Bacau (sentinte penale prin care inculpatului i-au fost aplicate pedepse contopite prin Sentinta penala nr. ee a Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti, definitiva prin nerecurare la data de 03.07.2013, prin care a fost descontopita si sentinta ee a Judecatoriei Sector 5), si in consecinta:
Descontopeste pedeapsa rezultanta de 8 ani si 10 luni inchisoare stabilita inculpatului prin Sentinta penala nr. eee a Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti, definitiva prin nerecurare la data de 03.07.2013, in pedepse componente pe care le repune in individualitatea lor, astfel :
-6 ani si 8 luni inchisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit.a teza a doua si lit.b Cod penal, aplicata in baza art. 215 alin. 1,2 si 5  Cod penal cu aplic. art. 146 cp. si art. 3201 alin.7 Cod procedura penala;
-3 luni inchisoare, aplicata in baza art. 288 alin.l Cod penal cu aplic. art. 3201 alin.7 Cod procedura penala;
-6 luni inchisoare, aplicata in baza art. 25 Cod penal rap. la art. 289 alin.l Cod penal cu aplic. art. 31 alin.2 Cod penal si art. 3201 alin.7 Cod procedura penala;
-3 luni inchisoare, aplicata in baza art. 291 Cod penal cu aplic. art. 320 ind. 1 alin.7 Cod procedura penala;
-3 luni inchisoare, aplicata in baza art. 292 Cod penal cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal si art. 3201 alin.7 Cod procedura penala;
-3 ani inchisoare, aplicata in baza art. 215 alin. 1,2,3 Cod penal cu aplic. art. 3201 alin.7 Cod procedura penala;
-3 ani inchisoare, aplicata in baza art. 215 alin. 1,2,3 Cod penal cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal si art. 3201 alin.7 Cod procedura penala;
-3 ani inchisoare, aplicata in baza art. 215 alin. 1,2,3 Cod penal cu aplic. art. 41 alin.2 cp. si art. 3201 alin.7 Cod procedura penala;
-3 luni inchisoare, aplicata in baza art. 25 Cod penal rap. la art. 291 Cod penal;
-6 luni inchisoare, aplicata in baza art. 25 Cod penal rap. la art. 289 alin.l Cod penal cu aplic, art. 31 alin.2 Cod penal si art. 3201 alin.7 Cod procedura penala.
-3 ani inchisoare, aplicata in baza art. 215 alin. 1,2,3 Cod penal cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal si art. 3201  alin.7 Cod procedura penala
- sporul de 2 ani inchisoare (toate aplicate prin Sentinta penala nr. ee a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin Decizia penala nr. ee a Inaltei Curti de Casatie si Justitie)
-3 ani inchisoare, aplicata in baza art. 215 alin. 1 si 3 Cod penal cu aplic. art. 3201 Cod procedura penala si art. 71 alin. 2 Cod penal (aplicata prin Sentinta penala nr. eee a Judecatoriei Bacau, definitiva prin Decizia penala nr. ee a Curtii de Apel Bacau)
-1418 zile inchisoare, aplicate in baza art. 215 alin. 1, 2 si 3 cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal si cu aplic. art. 3201 Cod procedura penala (prin Sentinta penala nr. ee a Judecatoriei Focsani, definitiva prin neapelare)
- sporul de 2 luni inchisoare (aplicat prin Sentinta penala de contopire nr. ee a Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti, definitiva prin nerecurare).
In baza art. 36 alin.1 Cod penal coroborat cu art. 33 lit. a Cod penal si art. 34 lit. b Cod penal, contopeste pedepsele aplicate inculpatului prin Sentinta penala nr. ee a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin Decizia penala nr. ee a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin Sentinta penala nr. ee a Judecatoriei Focsani, definitiva prin neapelare, prin Sentinta penala nr. ee a Judecatoriei Bacau, definitiva prin Decizia penala nr. ee a Curtii de Apel Bacau, astfel cum acestea au fost repuse in individualitatea lor, cu pedeapsa inchisorii de 5 ani aplicata inculpatului prin prezenta sentinta, urmand ca in final inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea si anume pe cea de 6 (sase) ani si 8 luni inchisoare la care se adauga sporurile de 2 (doi) ani si de 2 (doua) luni inchisoare, in final inculpatul G.M. urmand sa execute 8 (opt) ani si 10 (zece) luni inchisoare.
Aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 64 lit. a, teza a doua si lit. b Cod penal, pe durata si in conditiile  prevazute de art.71 Cod penal.
In baza art. 35 alin. 1 raportat la art. 65 alin. 1 Cod penal interzice inculpatului exercitiul drepturilor prevazute de art. 64 lit. a, teza a doua si lit. b Cod penal pe o durata de 5 ani, dupa executarea pedepsei inchisorii, cu titlu de pedeapsa complementara.
In temeiul art. 35 alin. 3 Cod penal, contopeste pedeapsa complementara a interzicerii exercitiului drepturilor prevazute de art. 64 lit.a teza a doua si lit.b Cod penal pe o perioada de 3 ani, pedeapsa complementara aplicata prin Sentinta penala nr. nr. ee a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin Decizia penala nr. ee a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cu pedeapsa complementara a interzicerii exercitiului drepturilor prevazute de art. 64 lit.a teza a doua si lit.b Cod penal pe o perioada de 5 ani pedeapsa aplicata inculpatului prin prezenta sentinta, dupa executarea pedepsei inchisorii, urmand ca in final inculpatului sa-i fie aplicata pedeapsa cea mai grea, anume sa-i fie interzis exercitiului drepturilor prevazute de art. 64 lit.a teza a doua si lit.b Cod penal pe o perioada de 5 ani, dupa executarea pedepsei inchisorii.
In baza art. 36 alin.3 Cod penal, deduce din durata pedepsei rezultante aplicata inculpatului prin prezenta, durata de pedeapsa deja executata de la 23.04.2010 la zi.
Mentine masura de siguranta a confiscarii in baza art. 118 lit.e Cod penal a sumei de 4000 lei de la inculpat, masura dispusa prin sentinta penala nr. ee a Tribunalului Bucuresti Sectia a-II-a Penala modificata si definitiva prin decizia penala nr. ee a Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Dispune anularea mandatului de executare a pedepsei inchisorii nr. eee din data de 03.07.2013 emis de Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti si emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei rezultante a inchisorii.
In temeiul art. 118 alin. 1 lit. b Cod penal, dispune confiscarea bijuteriilor din metal galben folosite de inculpat la savarsirea infractiunii (dovada  fila 25 dosar u.p.).
In temeiul art.14 alin. 1, art.346 alin.1 Cod procedura penala si art. 998 Cod civil, admite actiunea civila formulata de partea civila ww. si, in consecinta, il va obliga pe inculpat la plata catre aceasta a sumei de 700 euro cu titlu de prejudiciu.
In temeiul art. 189, art. 191 alin.1 Cod procedura penala, obliga inculpatul ww. la plata sumei de 1550 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de acesta, din care suma de 200 lei reprezentand onorariul avocatului din oficiu, ww., conform delegatiei avocatiale nr. 1326/9.05.2013  va fi avansata din fondurile Ministerului Justitiei, suma de 100 lei reprezentand cheltuieli din cursul urmaririi penale, iar suma de 250 lei din primul ciclu procesual.

Deliberand asupra cauzei penale de fata, constata urmatoarele:
Prin sentinta penala nr. din pronuntata de Judecatoria Suceava in dosarul nr. s-a dispus  condamnarea inculpatului ww pentru savarsirea infractiunii de inselaciune, fapta prevazuta de art. 215 alin. 1, 2 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal, la pedeapsa de 4 ani inchisoare. Instanta a facut aplicarea prevederilor art. 71 Cp.
Solutionand latura civila, instanta a obligat inculpatul la plata despagubirilor civile catre partea vatamata constituita parte civila in suma de 700 euro. De asemenea, inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare.
In fapt, s-a retinut ca, la data de 01.09.2005 in jurul orei 13,00 in timp ce se afla in fata blocului, partea vatamata ww. a fost acostata de o persoana de sex masculin care i-a solicitat in limba italiana si romana sa-i imprumute o suma de bani pentru a o scoate pe sotia sa din spital.
Pentru a-i garanta partii vatamate ca ii va restitui banii, persoana necunoscuta i-a aratat acesteia mai multe bijuterii precum si un ceas de culoare galben-auriu spunandu-i ca sunt din aur si ca intentioneaza sa ii lase drept gaj.
In timp ce partea vatamata se uita la bijuterii, la fata locului a sosit o alta persoana necunoscuta intreband-o pe partea vatamata ce se intampla. Acea persoana s-a oferit sa-i dea "italianului" suma de 300 Euro in schimbul catorva bijuterii.
In continuare, tentata fiind de oferta facuta, partea vatamata i-a invitat pe cei doi barbati sa urce in apartamentul sau pentru a examina cu atentie bijuteriile si a-i imprumuta suma de bani "italianului".
In prezenta fiicei sale ww. partea vatamata i-a dat "italianului" suma de 700 Euro primind mai multe bijuterii ( 3 inele, 4 bratari, 2 lanturi precum si un ceas marca Rolex) de culoare galben-auriu avand credinta ca acestea sunt confectionate din aur, respectiv sunt veritabile. Persoana care a intervenit in tranzactie i-a dat "italianului" cu titlu de imprumut suma de 300 Euro fara insa a lua vreo bijuterie.
Pentru a intari credibilitatea partii vatamate, acesta a verificat bijuteriile ( le-a lustruit cu ajutorul unei carpe) afirmand ca intr-adevar sunt veritabile (din aur).
Dupa cateva minute de la plecarea celor doua persoane, partea vatamata ww. s-a deplasat la o casa de amanet din apropierea locuintei sale, ocazie cu care a aflat, cu stupoare, faptul ca bijuteriile nu sunt veritabile (nu sunt din aur), moment in care a realizat ca a fost inselata cu suma de 700 Euro.
Pe parcursul cercetarilor partea vatamata si fiica sa, in prezenta martorului ww. au identificat si recunoscut persoana careia i-au dat suma de 700 Euro in urma prezentarii de catre organele de politie a unei planse fotografice. Astfel, fara nici o ezitare acestea l-au indicat pe numitul ww. ca fiind persoana care i-a inselat cu suma de bani.
Din declaratia martorului asistent ww. reiese ca atat partea vatamata cat si fiica sa l-au recunoscut cu certitudine, dupa semnalmentele fetei pe G.M.
In urma verificarilor efectuate de catre Autoritatea Nationala Pentru Protectia Consumatorului Suceava, a rezultat ca toate obiectele( bijuterii) din metal galben primite de partea vatamata sunt confectionate dintr-un metal comun, iar nu sunt confectionate din aur.
In cursul urmaririi penale, au fost administrate urmatoarele: plangerea si declaratiile partii vatamate procesul verbal de examinare criminalistica ,adresa A.N.P.C. Suceava , procese verbale de prezentare pentru recunoastere dupa plansa foto , dovada de predare-primire bunuri, declaratiile martorilor www
Partea vatamata  ww s-a constituit  parte civila in procesul penal cu suma de 700 euro.)
In cursul cercetarii judecatoresti, au fost administrate urmatoarele mijloace de proba: declaratie parte vatamata ww), declaratia martorei ww); declaratia martorului ww).
Desi legal citat, inculpatul ww. nu s-a prezentat in instanta, sustragandu-se cercetarii judecatoresti.
Prin Decizia penala nr. din a Tribunalului Suceava, Sectia penala, instanta a admis apelul peste termen declarat de inculpatul ww., a desfiintat in parte sentinta penala nr.  din a Judecatoriei Suceava si, in rejudecare, in temeiul art. 71 alin. 2 Cod penal, a interzis inculpatului drepturile prevazute de art. 64 lit. a teza a II-a si b Cod penal, mentinand celelalte dispozitii ale sentintei atacate, a anulat formele de executare emise in baza sentintei penale atacate, inclusiv mandatul de executare a pedepsei inchisorii nr. din si a dispus punerea de indata in libertate a inculpatului daca nu este retinut sau arestat in alta cauza.
Instanta de apel a dedus din pedeapsa aplicata durata executata de la 18.04.2007 pana la data punerii efective in libertate.
Cheltuielile judiciare din apel au ramas in sarcina statului.
La termenul de judecata din 06.10.2008, in fata instantei de recurs aparatorul ales al inculpatului, a depus la dosarul cauzei copia unui certificat de deces din care rezulta ca inculpatul recurent ww. a decedat. La acelasi termen de judecata, instanta a dispus efectuarea unei adrese catre Primaria comunei Chitila, judetul Ilfov, pentru a comunica un extras dupa certificatul de deces seria ww nr. ww, act de deces nr. ww din ww din care sa rezulte decesul numitului ww., act ce a fost depus la termenul de judecata din 10.11.2008.
Avand in vedere relatiile comunicate, prin decizia penala nr. din a Curtii de Apel Suceava - Sectia penala, instanta a admis recursul declarat de inculpatul ww., a casat in totalitate decizia penala nr. din a Tribunalului Suceava si in parte sentinta penala nr. din a Judecatoriei Suceava si a dispus incetarea procesului penal privind pe inculpatul ww., pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 215 alin. 1,2 Cp cu aplicarea art. 37 lit. b Cp, in temeiul art. 11 pct. 2 lit. b rap. la art. 10 lit. g Cod procedura penala.
La  data de, a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Suceava, sub nr. de dosar, cererea de revizuire a sentintei penale nr. pronuntata de Judecatoria Suceava, formulata de Parchetul de pe langa Judecatoria Suceava.
Prin  incheierea de sedinta din data de pronuntata de Judecatoria Suceava, in baza art.403 alin.1 si 3 Cod procedura penala,  instanta a admis in principiu cererea de revizuire formulata de revizuentul Parchetul de pe langa Judecatoria Suceava, a sentintei penale nr. a Judecatoriei Suceava, pronuntata in dosarul penal nr. ww, definitiva prin decizia penala nr. din a Curtii de Apel Suceava - Sectia penala, pronuntata in dosar nr. si a  fixat termen pentru rejudecarea cauzei.
In rejudecare,  au fost administrate urmatoarele mijloace de proba: declaratiile inculpatului ww); declaratia partii vatamate ww), declaratia martorei ww).
Prezenta in instanta la termenul de judecata din data de  14 octombrie 2013, partea vatamata ww. a aratat ca isi mentine constituirea  de parte civila  pe care a facut-o in anul 2005, respectiv suma de 700 euro.
Prin incheierea de sedinta din data de 9 decembrie 2013, instanta a constatat imposibilitatea audierii martorilor ww., facand aplicarea dispozitiilor art. 327 al. 3 Cod procedura penala.
Urmare a demersurilor facute de catre instanta, la dosar au fost atasate: sentinta penala nr. ee din 06.09.2006 pronuntata de Judecatoria Suceava);  decizia  nr.ee  din 12 ianuarie 2009 a Curtii de Apel Suceava(); sentinta penala nr. ee din 01 februarie 2012 pronuntata de Judecatoria Focsani (); sentinta penala nr. ee din 13.12.2012 pronuntata de Judecatoria Bacau); sentinta penala nr. ee din 13 iulie 2012 pronuntata de Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti();  sentinta penala nr.ee din 25.05.1993 pronuntata de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti insotita de referatul corespunzator();  sentinta penala nr. ee din data de 22.02.2011 pronuntata de  Tribunalul Bucuresti - Sectia a II-a Penala(f.), minuta deciziei penale nr. ee din 09 iunie 2011 pronuntata de  Curtea de Apel Bucuresti - Sectia Penala (f.); minuta  deciziei nr. ee din 21 februarie 2012 pronuntata de I.C.C.J.- Sectia penala (f.); sentinta penala nr. ee din 15.06.1998 pronuntata de Judecatoria Giurgiu insotita de referatul corespunzator (f);  dispozitivul deciziei penale nr. ee din data de 5 iulie 1991 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a II-a Penala(f), sentinta  penala nr. ee pronuntata la data de 17 iulie 1989 pronuntata de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti (f.);   decizia penala nr. ee din 11 octombrie 1989 pronuntata de Tribunalul  Municipiului Bucuresti - Sectia a I-a penala(f.);  sentinta penala nr. ee din 18.04.1991 pronuntata de  judecatoria Sectorului I Bucuresti (f.), sentinta penala nr. ee din 06 iunie 2013 pronuntata de Judecatoria sectorului 5 Bucuresti(f.).
 La dosarul cauzei a fost depus cazierul judiciar actualizat al inculpatului ww..

 Din ansamblul probelor administrate in cauza, instanta retine urmatoarele:
Raportat la cererea Parchetului de pe langa Judecatoria Suceava de admitere in fond a cererii de revizuire a sentintei penale nr. /a Judecatoriei Suceava, pronuntata in dosarul penal nr., asa cum a fost modificata si ramasa definitiva prin Decizia penala nr. / a Curtii de Apel Suceava - Sectia Penala pronuntata in dosarul nr. /, instanta urmeaza a o admite pentru urmatoarele considerente.
Instanta aminteste ca pentru a se conferi activitatii de infaptuire a justitiei un caracter de stabilitate s-a decis ca hotararile judecatoresti definitive sunt executorii si au autoritate de lucru judecat, in sensul ca nu se permite declansarea unei noi judecati cu privire la aceeasi fapta si aceeasi persoana, daca acestea au facut obiectul unei judecati pentru care s-a pronuntat o hotarare definitiva. Desi in virtutea autoritatii de lucru judecat, hotararea judecatoreasca penala este considerata ca o expresie a adevarului, in anumite situatii, chiar hotararile judecatoresti ramase definitive sunt nelegale si netemeinice, motiv pentru care in Codul de procedura penala s-au reglementat caile extraordinare de atac, ca remedii procesuale menite a repara erorile pe care le contin hotararile judecatoresti penale ramase definitive.
In aceasta categorie de remedii procesuale se incadreaza si revizuirea, cale de atac extraordinara, prin care pot fi atacate hotararile judecatoresti definitive care contin grave erori de fapt, urmarindu-se o reexaminare in fapt a cauzei penale.
Raportat la cazul de revizuire invocat de petent, anume art. 354 alin.1 lit. c Cod procedura penala, instanta retine ca acest text de lege are menirea de a desfiinta o hotarare definitiva, datorita faptului ca un inscris care a servit ca temei al acestei hotarari a fost declarat fals.
In acest sens, instanta retine ca prin Sentinta civila nr. ee din 25.10.2012 a Judecatoriei Buftea, pronuntata in dosarul nr. eee, avand ca obiect anulare act, in temeiul art. 59 din Legea 119/1996 cu privire la actele de stare civila republicata cu modificarile si completarile ulterioare, instanta a admis actiunea reclamantului Serviciul de Stare Civila din cadrul Primariei orasului Chitila, prin primar, a dispus anularea actului de deces nr. ee din 16.09.2008 privind pe numitul ww. si a certificatului de deces seria ee nr. ee din 16.09.2008. Sentinta civila a ramas definitiva si irevocabila prin neapelare la data de 13.12.2012 .
In speta sunt indeplinite cumulativ conditiile necesare pentru a fi admis acest caz de revizuire, respectiv: exista un inscris fals, inscrisul fals a dus la pronuntarea unei hotarari nelegale si falsificarea actului a fost dovedita printr-o hotarare judecatoreasca.
Astfel, instanta va anula in totalitate Sentinta penala nr. /a Judecatoriei Suceava, pronuntata in dosarul penal nr. /, definitiva prin Decizia penala nr. /a Curtii de Apel Suceava - Sectia Penala pronuntata in dosarul nr. /si va proceda in temeiul art. 405 alin.1 la rejudecarea cauzei cu respectarea regulilor de procedura cu privire la judecarea in prima instanta.

Pe fondul cauzei, din ansamblul probatoriului administrat in cauza, instanta retine urmatoarele:
La data de 1.09.2005, in jurul orelor 13.00, inculpatul a acostat-o pe partea vatamata ww. in fata blocului in care aceasta locuieste, si prezentandu-se ca fiind cetatean italian, i-a cerut in limba italiana si romana sa-i imprumute o suma de bani pentru a o scoate pe sotia sa din spital.
Inculpatul i-a spus acesteia ca daca se va hotari sa-i imprumute o suma de bani,  ii va lasa drept garantie niste bijuterii din aur si un ceas Rolex pe care le avea asupra sa si pe care i le-a aratat partii vatamate.
In timp ce partea vatamata se uita la bijuterii, langa cei doi s-a oprit un barbat necunoscut care, vazand bijuteriile, s-a oferit sa-i dea inculpatului suma de 300 euro in schimbul catorva bijuterii.
Partea vatamata, fiind tentata de oferta inculpatului i-a invitat pe cei doi barbati la domiciliul sau pentru a analiza cu atentie bijuteriile si eventual, pentru a-i imprumuta acestuia suma de bani solicitata.
Ajunsi la domiciliul partii vatamate, barbatul care a intervenit in tranzactie a verificat bijuteriile si a afirmat ca intr-adevar sunt din aur veritabil, aratand ca ar dori sa le cumpere pe toate, dar nu are bani suficienti la el.
In aceste imprejurari, partea vatamata convinsa de veridicitatea bijuteriilor, i-a dat inculpatului, cu titlu de imprumut, in prezenta fiicei sale ww., suma de 700 euro, primind in schimb mai multe bijuterii, anume trei inele, patru bratari, doua lanturi, precum si un ceas marca Rolex. Cealalta persoana i-a dat inculpatului, tot cu titlu de imprumut, suma de 300 de euro, fara a lua in schimb vreo bijuterie, aspect de care partea vatamata si-a dat seama mai tarziu.
Dupa plecarea celor doua persoane din domiciliul sau, partea vatamata a dus bijuteriile la o casa de amanet din apropierea locuintei sale, ocazie cu care a aflat, cu surprindere, faptul ca bijuteriile nu sunt din aur. La acel moment, partea vatamata, si-a dat seama ca a fost inselata de inculpat cu suma de 700 euro.
Pentru stabilirea situatiei de fapt mai sus expuse, instanta a avut in vedere declaratiile inculpatului in limitele prevazute de art. 69 si art. 75 Cod procedura penala, declaratiile date de martorii audiati in faza de urmarire penala si in faza de cercetare judecatoreasca, precum si inscrisurile depuse la dosarul de urmarire penala.
Astfel, fiind audiat in cursul cercetarii judecatoresti, inculpatul a negat faptul ca ar fi inselat-o pe partea vatamata cu suma de 700 euro, aratand ca se ocupa doar de inselaciuni cu masini si terenuri. A mai aratat ca a fost de mai multe ori cercetat pentru inselaciuni savarsite prin metoda "italianu", insa de fiecare data partile l-au confundat. Pentru acest fapt, inculpatul a aratat ca, in mod sigur, si partea vatamata ww l-a confundat.
Instanta apreciaza ca declaratia inculpatului este nesincera, nefiind sustinuta de celelalte mijloace de proba administrate in cursul urmaririi penale si a cercetarii judecatoresti.
Astfel, partea vatamata, fiind audiata atat in cursul urmaririi penale, cat si in cursul judecatii, a declarat ca la data de 1.09.2005, in jurul orelor 13.00 a coborat pana in fata blocului pentru a cumpara ceva, moment in care a fost acostata de un barbat care vorbea in limba italiana si in romana, solicitandu-i sa-i imprumute niste bani pentru a o scoate pe sotia sa din spital. Pentru a-i garanta ca ii va restitui suma de bani, inculpatul i-a aratat mai multe bijuterii, pretinzand ca sunt din aur, spunandu-i ca i le va lasa drept garantie. In discutia lor a intervenit un alt barbat care s-a aratat interesat de cumpararea bijuteriilor. Partea vatamata a mai aratat ca i-a invitat la domiciliul lor pe cei doi barbati si acolo, in prezenta fiicei sale, a dat inculpatului suma de 700 euro, primind in schimb mai multe bijuterii. Celalalt barbat i-a dat inculpatului suma de 300 euro, insa partea vatamata a realizat ulterior ca nu acesta nu a primit nicio bijuterie. Procedand la verificarea bijuteriilor la  un amanet, partea vatamata a realizat ca a fost inselata cu suma de 700 euro, intrucat bijuteriile nu erau din aur, ci dintr-un metal comun ().
Declaratiile partii vatamate se coroboreaza cu declaratiile date in faza de urmarire penala de martora ww., fiica partii vatamate. In cursul judecatii s-a constatat imposibilitatea reaudierii martorei, motiv pentru care, in temeiul art. 327 alin.3  Cod procedura penala s-a dat citire declaratiei date de aceasta in timpul urmaririi penale.
Astfel, martora ww. a aratat ca la data de 1.09.2005, in jurul orei 13.30, partea vatamata a venit acasa insotita de doi barbati, iar unul dintre acestia care vorbea preponderent in limba italiana a scos dintr-o borseta mai multe bijuterii care pareau a fi din aur pe care i le-a oferit mamei sale drept garantie pentru suma de 1000 euro. A mai aratat martora ca partea vatamata a dat inculpatului suma de 700 de euro, acestia fiind toti banii pe care ii avea in casa, primind in schimb mai multe bijuterii. De asemenea, martora a aratat ca celalalt barbat care era prezent i-a dat inculpatului suma de 300 euro, fara a i se inmana vreo bijuterie in schimb. Totodata, martora a precizat ca partea vatamata si-a data seama ca a fost inselata dupa ce a verificat una din bijuterii la un amanet, confirmandu-i-se ca nu este din aur ().
In ceea ce priveste identitatea inculpatului, instanta retine aspectele consemnate in procesul verbal de prezentare pentru recunoastere dupa fotografie, intocmit in prezenta martorului asistent ww., insotit de plansa fotografica. Astfel, partea vatamata si martora ww fiind solicitate, pe rand, sa recunoasca de pe plansa fotografica pe barbatul care a savarsit fapta din data de 1.09.2005, l-au indicat pe inculpatul ww. ().
Fiind audiat in faza de urmarire penala, martorul asistent ww. a declarat ca participand la recunoasterea dupa plansa foto de catre partea vatamata ww. si fiica acesteia, martora ww acestea l-au recunoscut fara dubiu pe inculpatul ww., aratand, ambele, ca il recunosc cu siguranta dupa trasaturile fetei. In cursul judecatii s-a constatat imposibilitatea reaudierii martorului, motiv pentru care, in temeiul art. 327 alin.3  Cod procedura penala s-a dat citire declaratiei date de aceasta in timpul urmaririi penale.
Imprejurarea ca partii vatamate i-au fost remise in schimbul sumei de bani mai multe bijuterii rezulta din procesul verbal de examinare criminalistica, insotit de plansa fotografica De asemenea, imprejurarea ca aceste bijuterii erau confectionate dintr-un metal comun reiese din adresa provenita de la Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor
Instanta constata ca aceasta situatie de fapt reiese si din declaratia martorei ww. audiata in faza cercetarii judecatoresti. Martora a declarat ca partea vatamata a venit la ea si i-a povestit cum i-a imprumutat unei persoane suma de 700 euro, primind in schimb drept garantie niste bijuterii din aur. A mai aratat ca ea a fost cea care a indrumat-o pe partea vatamata sa mearga sa verifice veridicitatea aurului, intrucat a auzit la televizor de fapte asemanatoare (
In drept, fapta inculpatului G.M. de inducere in eroare a partii vatamate ww., pretinzand ca este un cetatean de nationalitate italiana si ca are nevoie de bani pentru a o scoate pe sotia sa din spital, obtinand de la partea vatamata suma de 700 de euro in schimbul unor bijuterii pe care acesta le-a prezentat ca fiind din aur, in realitate fiind confectionate dintr-un material comun, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de inselaciune, prevazuta si sanctionata de art. 215 alin. 1 si 2 Cod penal.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material este realizat prin actiunea de inducere in eroare a partii vatamate cu privire la faptul ca inculpatul ar fi de cetatenie italiana si ar avea nevoie urgenta de bani, fapt ce a determinat-o pe aceasta sa-i remita suma de 700 euro in schimbul unor bijuterii primite cu titlu de garantie, bijuterii pe care inculpatul le-a prezentat ca fiind din aur, dovedindu-se insa ulterior ca sunt confectionate dintr-un material comun. Urmarea imediata a faptei este producerea unui prejudiciu in patrimoniul partii vatamate ww care a imprumutat inculpatului suma de 700 euro, primind cu titlu de garantie mai multe bijuterii care s-au dovedit a fi confectionate dintr-un material comun. Legatura de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu este dovedita prin probatoriul administrat.
Infractiunea a fost savarsita in forma agravanta prevazuta de art. 215 alin. 2 Cod penal, prin folosirea de calitati mincinoase, de natura a asigura mai usor reusita actiunii inculpatului in sensul ca acesta a pretins ca este de nationalitate italiana si a prezentat partii vatamate mai multe bijuterii care nu erau confectionate din aur, astfel cum a sustinut acesta, pentru a crea aparenta ca situatia sa este alta decat in realitate.
Sub aspectul laturii subiective, instanta retine ca pozitia subiectiva a inculpatului fata de infractiunea savarsita si rezultatul socialmente periculos al acesteia, se caracterizeaza prin intentie directa, forma de vinovatie prevazuta de art. 19 alin. 1 lit. a Cod penal. Astfel, inculpatul a avut reprezentarea faptei sale si a consecintelor pagubitoare asupra patrimoniului partii vatamate si a urmarit acest rezultat, avand intentia de a induce in eroare partea vatamata cu privire situatia sa reala si veridicitatea bijuteriilor lasate drept garantie si a urmarit obtinerea unui folos material injust, care a fost si realizat.
In privinta solicitarii formulate de inculpat de a se dispune achitarea acestuia in temeiul art. 10 lit. c Cod procedura penala, raportat la art. 11 pct.2 lit. a Cod procedura penala - fapta nu a fost savarsita de inculpat, motivat de faptul ca partea vatamata l-a confundat intrucat el se ocupa doar de inselaciuni cu terenuri si masini, instanta nu ii va da curs pentru urmatoarele considerente.
Instanta apreciaza ca mijloacele de proba mai sus amintite il indica pe inculpatul ww.  ca fiind autorul faptei de inselaciune prin care a determinat-o pe partea vatamata ww. sa-i dea o suma de bani, lasandu-i drept garantie niste bijuterii pe care acesta le-a prezentat ca fiind din aur. Instanta arata ca nu poate primi apararea inculpatului in sensul ca nu el este cel care a savarsit fapta si ca partea vatamata l-a confundat. Imprejurarea invederata de inculpat in sensul ca el se ocupa de alte tipuri de inselaciuni nu este de natura sa conduca la ideea generalizatoare, nefondata si nesustinuta ca acesta ar fi incapabil sa foloseasca un astfel de modus operandi pentru a induce in eroare persoane diferite in scopul obtinerii de bani. In fond, instanta arata ca indiferent de metoda de operare prin care se realizeaza elementul material al infractiunii de inselaciune prevazuta de art. 215 Cod penal, scopul este acelasi si anume procurarea de foloase materiale injuste. Reiterarea aceleiasi rezolutii infractionale la intervale relativ mici de timp, releva, in viziunea instantei, tocmai predispozitia inculpatului spre savarsirea unor infractiuni care se circumscriu urmaririi aceluiasi scop ilicit.
Potrivit art. 345 alin. 2 Cod procedura penala, constatand ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de inculpat, instanta urmeaza sa pronunte condamnarea acestuia pentru savarsirea infractiunii de inselaciune.
Din cuprinsul fisei de cazier a inculpatului, instanta retine ca acesta a fost condamnat la mai multe pedepse cu inchisoarea pentru savarsirea mai multor infractiuni, unele dintre aceste pedepse fiind executate pana la momentul savarsirii faptei care face obiectul prezentei cauze, respectiv data de 01.09.2005, iar alte pedepse fiind in curs de executare.
In consecinta, instanta constata ca fapta din prezenta cauza din data de  01.09.2005, a fost savarsita in stare de recidiva postexecutorie. Astfel, sunt intrunite conditiile recidivei postexecutorii atat in ceea ce priveste primul termen, cat si cel de-al doilea termen al recidivei, intrucat dupa executarea a mai multe condamnari la pedepse cu inchisoarea mai mari de 6 luni pentru fapte savarsite cu intentie, inculpatul a savarsit o noua infractiune intentionata pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an.
La individualizarea pedepsei la care urmeaza a fi condamnat inculpatul instanta va avea in vedere criteriile generale de individualizare prevazute de art. 72 Cod penal, respectiv limitele de pedeapsa prevazute de textul incriminator pentru fapta savarsita, gradul de pericol social concret al faptei, circumstantele personale ale inculpatului.
Instanta apreciaza ca fapta prezinta un grad ridicat de pericol social, vatamand grav relatiile sociale cu caracter patrimonial, relatii care trebuie sa se bazez pe incredere si buna-credinta. Mai mult, instanta considera ca modalitatea concreta de savarsire a faptei imprima acesteia o gravitate si mai ridicata, prin prisma faptului ca inculpatul a premeditat fapta si a uzat de mijloace frauduloase de natura sa castige increderea partii vatamate si sa-si asigure reusita.
Din perspectiva persoanei inculpatului, instanta apreciaza ca, cunoasterea caracteristicilor unui infractor prezinta o deosebita importanta pentru determinarea gradului concret de pericol social a acestuia si pentru stabilirea unei pedepse eficiente. Astfel, instanta constata ca inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat anterior pentru mai multe infractiuni de inselaciune. Acest aspect releva perseverenta infractionala a inculpatului concretizata in savarsirea unor infractiuni cu grad de pericol social ridicat,  pericol ce se impune a fi apreciat prin prisma specificitatii acestor fapte penale ce presupun utilizarea unor mijloace frauduloase pentru a asigura mai usor reusita actiunii faptuitorului.
Fata de aceste criterii de individualizare, instanta va aplica inculpatului pentru savarsirea infractiunii de inselaciune prevazuta de art. 215 alin. 1si 2 Cod penal cu aplicarea art. 37 alin.1 lit. b Cod penal o pedeapsa de 5 (cinci) ani inchisoare, apreciind ca o aceasta este o masura de constrangere, dar si un mijloc de reeducare eficient, raspunzand astfel dezideratelor inscrise in art.52 Cod penal.
In temeiul art. 71 Cod penal va interzice drepturile prevazute de art.64 lit. a, teza a II -a si lit. b Cod penal respectiv, dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat, pe durata executarii pedepsei.
Instanta nu va interzice inculpatului drepturile prevazute de art. 64 lit. a teza I Cod penal, desi art. 71 reglementeaza obligatia instantei de a interzice drepturile prevazute de art. 64 lit. a-c Cod penal.
Interzicerea dreptului de a vota contravine art. 3 din Protocolul nr.1 al Conventiei pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor fundamentale, astfel cum a statuat CEDO prin Hot. din 30.03.2004 privind cauza Hirst contra Marii Britanii. In motivarea acestei hotarari s-a retinut ca indiferent de durata pedepsei si de natura infractiunii care a atras-o nu se justifica excluderea acelor condamnati din campul persoanelor cu drept de vot neexistand nici o legatura intre interdictia votului si scopul pedepsei, de a preveni savarsirea de noi infractiuni si de a asigura reinsertia sociala a infractorului.
De asemenea, instanta nu va interzice nici exercitarea drepturilor prevazute de art. 64 lit. c Cod penal, deoarece inculpatul nu s-a folosit de o profesie sau activitate in comiterea infractiunii, astfel ca nu se justifica interzicerea drepturilor prevazute de lit. c. Instanta nu va interzice inculpatului si exercitiul drepturilor prevazute de art. 64 lit. d si e Cod penal intrucat savarsirea faptei nu releva un comportament nedemn care sa aduca prejudicii interesului superior al copilului si care sa determine interzicerea drepturilor parintesti si a celui de a fi tutore sau curator.
Vazand gravitatea infractiunii comise, gravitate privita si in contextul antecedentelor penale ale inculpatului, instanta apreciaza ca se impune aplicarea pedepsei complementare a interzicerii exercitiului dreptului de a fi ales in autoritati sau functii elective publice, dar si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat, prevazute de art.65 rap. la art. 64 lit. a teza a II-a si lit.b Cod penal, motiv pentru care exercitiul acestora va fi interzis pe o perioada de 5 ani dupa executarea pedepsei inchisorii.
Instanta constata ca infractiunea pentru care  inculpatul a fost condamnat prin prezenta este concurenta cu infractiunile pentru care s-a dispus condamnarea aceluiasi inculpat prin Sentinta penala nr.eeeeeeee si in consecinta:
In acest sens, descontopeste pedeapsa rezultanta de 8 ani si 10 luni inchisoare stabilita inculpatului prin Sentinta penala nr.eeeeeee
Va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 64 lit. a, teza a doua si lit. b Cod penal, pe durata si in conditiile  prevazute de art.71 Cod penal.
In baza art. 35 alin. 1 raportat la art. 65 alin. 1 Cod penal va interzice inculpatului exercitiul drepturilor prevazute de art. 64 lit. a, teza a doua si lit. b Cod penal pe o durata de 5 ani, dupa executarea pedepsei inchisorii, cu titlu de pedeapsa complementara.
In temeiul art. 35 alin. 3 Cod penal, va contopi pedeapsa complementara a interzicerii exercitiului drepturilor prevazute de art. 64 lit.a teza a doua si lit.b Cod penal pe o perioada de 3 ani, pedeapsa complementara aplicata prin Sentinta penala nr. eee a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin Decizia penala nr. eeee a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cu pedeapsa complementara a interzicerii exercitiului drepturilor prevazute de art. 64 lit.a teza a doua si lit.b Cod penal pe o perioada de 5 ani pedeapsa aplicata inculpatului prin prezenta sentinta, dupa executarea pedepsei inchisorii, urmand ca in final inculpatului sa-i fie aplicata pedeapsa cea mai grea, anume sa-i fie interzis exercitiului drepturilor prevazute de art. 64 lit.a teza a doua si lit.b Cod penal pe o perioada de 5 ani, dupa executarea pedepsei inchisorii.
In baza art. 36 alin.3 Cod penal, va deduce din durata pedepsei rezultante aplicata inculpatului prin prezenta, durata de pedeapsa deja executata de la 23.04.2010 la zi.
Va mentine masura de siguranta a confiscarii in baza art. 118 lit.e Cod penal a sumei de 4000 lei de la inculpat, masura dispusa prin sentinta penala nr. ee a Tribunalului Bucuresti Sectia a-II-a Penala modificata si definitiva prin decizia penala nr. ee a Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Va dispune anularea mandatului de executare a pedepsei inchisorii nr. ee din data de 03.07.2013 emis de Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti si emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei rezultante a inchisorii.
In temeiul art. 118 alin. 1 lit. b Cod penal, va dispune confiscarea bijuteriilor din metal galben folosite de inculpat la savarsirea infractiunii (dovada  fila 25 dosar u.p.).
Referitor la latura civila, se constata ca in cauza partea vatamata s-a constituit parte civila in cursul urmaririi penale cu suma de 700 euro, reprezentand prejudiciul nerecuperat.
Conform art. 998 Cod civil, orice fapta a omului care cauzeaza altuia un prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat, a-l repara, iar potrivit art. 999 Cod civil, omul este responsabil nu numai pentru prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar si pentru prejudiciul cauzat prin imprudenta sau neglijenta sa.
Pentru a fi antrenata raspunderea civila delictuala a inculpatilor este necesar a fi intrunite urmatoarele conditii: existenta faptei ilicite, producerea unui prejudiciu, existenta legaturii de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu, vinovatia inculpatilor.
Potrivit art. 1169 Cod civil, aplicabil si in materia raspunderii civile delictuale, cel care formuleaza o cerere in justitie trebuie sa o probeze, deoarece imposibilitatea probarii situatiei invocate echivaleaza cu inexistenta acesteia : ubi est non esse et non probari.
In speta, instanta apreciaza ca sunt intrunite elementele raspunderii civile delictuale in persoana inculpatului. Astfel, materialul probator administrat in cauza a dovedit existenta faptei ilicite a inculpatului si a vinovatiei lui.
In ceea ce priveste prejudiciul, instanta constata ca pentru determinarea cuantumului acestuia, in cauza au fost audiati martori. Prin urmare, analizand probatoriul administrat prin raportare la solutia pe latura penala a cauzei si la criteriile si elementele care au stat la baza acesteia, instanta constata ca partea civila a suferit un prejudiciu material.
Paguba suferita de partea civila ww. in privinta faptei de inselaciune, este de 700 de euro, reprezentand suma de bani care i-a dat-o inculpatului in schimbul unor bijuterii pe care acesta le-a prezentat ca fiind din aur, in realitate fiind confectionate dintr-un material comun.
Legatura de cauzalitate dintre fapta ilicita si paguba suferita de partea civila, este dovedita de intreg ansamblul probator administrat in cauza.
Fata de cele expuse, instanta urmeaza ca in temeiul art.14 alin. 1, art.346 alin.1 Cod procedura penala si art. 998 Cod civil, admite actiunea civila formulata de partea civila ww. si, in consecinta, il va obliga pe inculpat la plata catre aceasta a sumei de 700 euro cu titlu de prejudiciu.
In temeiul art. 189, art. 191 alin.1 Cod procedura penala, va obliga inculpatul ww. la plata sumei de 1550 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de acesta, din care suma de 200 lei reprezentand onorariul avocatului din oficiu, ww., conform delegatiei avocatiale nr. eee va fi avansata din fondurile Ministerului Justitiei, suma de 100 lei reprezentand cheltuieli din cursul urmaririi penale, iar suma de 250 lei din primul ciclu procesual.