Cerere de revizuire respinsa. Neaplicarea cauzei CJUE C-201/14, Smaranda Bara si altii in litigiile avand ca obiect anularea deciziilor de impunere emise de CJAS privind plata contributiilor sociale de sanatate

Cerere de revizuire respinsa.  Neaplicarea cauzei  CJUE  C-201/14, Smaranda Bara si altii in litigiile avand ca obiect anularea deciziilor de impunere  emise  de  CJAS privind plata contributiilor sociale de sanatate.

          
In hotararea pronuntata, Curtea de Justitie considera ca cerinta prelucrarii corecte a datelor personale obliga o autoritate a administratiei publice sa informeze persoanele vizate despre transmiterea acestor date unei alte autoritati a administratiei publice in vederea prelucrarii lor de catre aceasta din urma in calitate de destinatar al datelor mentionate. Directiva impune expres ca orice eventuala limitare a obligatiei de informare sa fie adoptata prin masuri legislative.
Ori, in cauza nu este incidenta aceasta directiva, precum si interpretarea oferita acesteia, intrucat impunerea suplimentara a revizuientei nu este, rezultatul comunicarii informatiilor privind veniturile realizate de aceasta intre administratia fiscala competenta si Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Alba, ci rezultatul declaratiilor fiscale facute de reclamanta la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Alba (filele 14 – 17 dosar instanta de fond), pe baza carora au fost intocmite fisele de contribuabil aferente si care au stat la baza emiterii deciziei de impunere suplimentara contestata de catre colectorul acestor taxe, A.F.P. Alba Iulia.


Sectia de contencios administrativ si fiscal –Decizia nr.3325/09 noiembrie 2015


Prin sentinta administrativa nr. ../CAF/2013 pronuntata de Tribunalul Alba in dosar nr. …/107/2012* a respins ca neintemeiata exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Casa de Asigurari de Sanatate A. si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Directia Generala a Finantelor Publice A., iar pe fond a respins contestatia formulata si precizata de reclamanta S. M. in contradictoriu cu paratele Directia Generala a Finantelor Publice A. si Casa de Asigurari de Sanatate A.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta a retinut urmatoarele:
In privinta exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Casa de Asigurari de Sanatate A., instanta a avut in vedere ca acesteia ii apartine actul atacat.
Relativ la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei D.G.F.P. A. a retinut ca desi nu opereaza in favoarea acestei parate subrogarea legala in drepturile procesuale ale CAS A., s-a impus prezenta acesteia in cadrul procesual conturat de contestatia formulata, pentru ca hotararea sa ii fie opozabila.
Pe fondul cauzei, instanta a constatat ca argumentele aduse de reclamanta in sustinerea cererii sunt neintemeiate, pentru argumentele ce vor fi expuse in continuare.
Prin decizia de impunere nr…/14.02.2012, emisa de parata CAS A., s-au stabilit contributiile de asigurari sociale de sanatate pentru perioada 2007-2011. La capitolul „Date privind creanta datorata”, parata a prezentat defalcat calculul pe semestre al contributiei datorate pentru anul 2008, respectiv calculul anual pentru anii 2007-2009, inclusiv penalitatile datorate.
Reclamanta a criticat sumele imputate pentru anii 2007-2009.
Astfel cum a rezultat din fisa de la fila …, reclamanta inregistra un sold din anii precedenti de 3050 lei si majorari de 960 lei. Pentru anul 2009 a fost calculata o restanta de 1685,10 lei si majorari de 1065,27 lei, dupa ce s-au scazut sumele achitate, evidentiate in coloana 5.
Venitul avut in vedere la calculul de mai sus a fost venitul efectiv realizat, in cuantum de 28.085 lei, iar nu cel provizoriu, de 25.088 lei, conform declaratiei de la fila …
Pentru anul 2009, potrivit fisei de la fila …, a fost calculata o restanta de 854,04 lei si majorari de 451,68 lei, dupa ce s-au scazut sumele achitate, evidentiate in coloana 5. In acest an, veniturile realizate au coincis cu cele provizorii.
Potrivit deciziei de impunere nr…/14.02.2012, reclamantei i s-au imputat pentru anul 2007 majorari, iar pentru anii 2008-2009 contributii si majorari.
Desi reclamanta a afirmat ca a achitat integral contributia aferenta anilor 2007-2009, in procent de 5,5%, nu a prezentat nicio dovada in acest sens, desi sarcina probei ii revenea.
In privinta modalitatii de calcul, instanta a constatat ca potrivit art. 257 al. 2 lit. b din Legea nr.95/2006, in formele succesiv in vigoare in cursul anului 2008:
„Contributia lunara a persoanei asigurate s-a stabilit sub forma unei cote de 6,5%, respectiv 5,5%, care se aplica asupra veniturilor impozabile realizate de persoane care desfasoara activitati independente care se supun impozitului pe venit.”
Asadar, calculul semestrial diferit efectuat de catre parata CAS A. in anul 2008 a fost justificat de modificarile aduse Legii nr.95/2006 prin Legea nr.388/2007 a bugetului de stat pe anul 2008 – cap. 5, art. 9. Deci apararea reclamantei cu privire la acest aspect nu este intemeiata.
Inexistenta unui contract de asigurare incheiat intre reclamanta si CAS Alba nu a impiedicat curgerea penalitatilor.
Potrivit art. 211 al. 1 din Legea nr.95/2006, Sunt asigurati, potrivit prezentei legi, toti cetatenii romani cu domiciliul in tara, precum si cetatenii straini si apatrizii care au solicitat si obtinut prelungirea dreptului de sedere temporara sau au domiciliul in Romania si fac dovada platii contributiei la fond, in conditiile prezentei legi. In aceasta calitate, persoana in cauza incheie un contract de asigurare cu casele de asigurari de sanatate, direct sau prin angajator, al carui model se stabileste prin ordin al presedintelui CNAS cu avizul consiliului de administratie.
Instanta a constatat ca reclamanta indeplineste conditiile legale de a fi asigurata, calitate in care ii revine obligatia de a achita contributia corespunzatoare, nefacand parte din categoria persoanelor scutite, indicate in acelasi act normativ. A retinut ca astfel cum a aratat si parata CAS A., incheierea contractului de asigurare este dublu conditionata, de existenta calitatii de cetatean roman cu domiciliul in tara si de dovedirea platii contributiei la fond. Lipsa unui contract nu a impiedicat curgerea penalitatilor, intrucat reclamantei i s-a pus in vedere in vedere exigibilitatea obligatiei de plata, pe care si-a insusit-o, semnand declaratiile de la filele ... Nerespectarea termenelor de plata a atras calcularea majorarilor, conform Codului de procedura fiscala.
Avand in vedere cele mai sus expuse, instanta a constatat netemeinicia cererii cu solutionarea careia a fost investita.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamanta S.M. solicitand modificarea in totalitate a sentintei recurate si pe cale de consecinta admiterea contestatiei asa cum a fost formulata.
Prin Decizia nr. 8008/10.09.2013 pronuntata de Curtea de Apel Alba Iulia s-a respins recursul reclamantei ca nefundat.
Pentru a pronunta aceasta decizie instanta de recurs a avut in vedere urmatoarele:
Critica reclamantei referitoare la cota de contributie in perioada 2007-2009 nu poate fi primita.
Fiind vorba despre venituri impozabile provenite din activitati independente, acestea se regasesc la art. 257 alin. 2 lit. b din Legea nr. 95/2006, fiind impuse cu o cota de 6,5% in perioada 01.01.2007-31.12.2007, cu o cota de 6,5% in perioada 01.01.2008-30.06.2008 si 5,5% in perioada 01.07.2008-31.12.2008 (conform art. 9 alin. 3 lit. b din Legea nr. 388/2007) si cu o cota de 6,5% in perioada 01.01.2009-31.12.2009.
Este de precizat ca pentru anul 2009, art. 1 lit. a din O.U.G. nr. 226/2008 stabileste o cota de contributie de ,,5,5% pentru cota datorata de angajat, prevazuta la art. 257 din Legea nr. 95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare”, ceea ce inseamna ca aceasta cota se aplica numai veniturilor din salarii sau asimilate salariilor specificate la art. 257 alin. 2 lit. a din Legea nr. 95/2006, nu si veniturilor din activitati independente mentionate la art. 257 alin. 2 lit. b din acelasi act normativ.
In ceea ce priveste calculul obligatiei de plata, Curtea retine din fisele contribuabilului la data de 31.12.2008, respectiv la data de 31.12.2009  ca parata a avut in vedere veniturile realizate, si nu veniturile estimate cum sustine reclamanta, respectiv suma de 28085 lei in anul 2008 si suma de 13139 lei in anul 2009. Daca se aplica la aceste sume cotele de contributie de 6,5%, respectiv 5,5% datorate pentru anul 2008 dupa distinctiile anterior aratate si cota de 6,5% datorata pentru anul 2009, se obtine suma de 1685,10 lei reprezentand contributii la FNUASS aferente anului 2008 si suma de 854,04 lei contributii aferente anului 2009, cum corect a evidentiat parata Casa de Asigurari de Sanatate A.  in cele doua fise.
Din coroborarea datelor inscrise in fisele contribuabilului la data de 31.12.2008, respectiv la data de 31.12.2009 cu cele inscrise in fisele contribuabilului la datele de 31.12.2010, 31.12.2011 si 30.06.2012  rezulta ca la 31.12.2008 reclamanta inregistra si un sold din anii precedenti de 3050 lei reprezentand contributii, ca in primul trimestru al anului 2009 a achitat cu acest titlu suma de 3876 lei, iar in perioada 01.04.2009-30.06.2012 nu a achitat vreo suma.
In fisa contribuabilului la data de 31.12.2009 s-a constatat un sold anterior de 859 lei reprezentand contributii, care i s-a imputat reclamantei pe anul 2008 prin decizia atacata. Pentru anul 2007 nu s-au imputat contributii prin decizia atacata.
In lipsa unor dovezi care sa ateste alte plati decat cele evidentiate in fisele anterior analizate, nu pot fi retinute sustinerile reclamantei in sensul ca a achitat integral contributia aferenta anilor 2007-2009, in procent de 5,5%. 
Nu poate fi acceptata sustinerea reclamantei potrivit careia parata ar fi trebuit sa emita anual decizii de impunere cu privire la debitele restante.
Conform art. 8 alin. 1 din Ordinul Presedintelui CNAS nr. 617/2007 reclamanta avea obligatia de a vira trimestrial contributia calculata la venitul estimat, pana la data de 15 a ultimei luni din fiecare trimestru. Totodata, conform, art. 216 din Legea nr. 95/2006, in cazul neachitarii la termen, potrivit legii, a contributiilor datorate fondului de catre persoane fizice, ANAF, prin casele de asigurari sau persoane fizice si juridice specializate, procedeaza la aplicarea masurilor de executare silita pentru incasarea sumelor cuvenite bugetului fondului si a majorarilor de intarziere in conditiilor Ordinului Guvernului nr.92/2003.
Din dispozitiile legale enuntate  se desprinde concluzia ca reclamanta avea obligatia de a calcula si de a achita CAS la scadenta prevazuta de lege, obligatia de plata nefiind conditionata de intocmirea anterioara a deciziei de impunere. Colectarea acestor contributii este supusa regimului fiscal, asa incat dreptul de a stabili aceste obligatii de organul competent se prescrie in termen de 5 ani, conform art. 91 din Codul de procedura fiscala, fara ca acest termen sa influenteze in vreun mod termenele de scadenta pentru plata CAS.
Asa cum a retinut si instanta de fond, calculul semestrial diferit efectuat de catre parata CAS A.  in anul 2008 a fost justificat de modificarile aduse Legii nr.95/2006 prin art. 9 din Legea nr.388/2007 a bugetului de stat pe anul 2008.
Critica reclamantei privind nelegalitatea incasarii penalitatilor in lipsa unui contract nu poate fi primita atata timp cat, potrivit art. 208 alin. 3 din Legea nr.95/2006 asigurarea de sanatate este obligatorie  iar potrivit art. 211 alin. 1 teza I si art. 215 alin. 3 plata contributiei de asigurari de sanatate este obligatorie in temeiul legii si pentru persoanele care exercita profesii libere.
Faptul ca intre reclamanta si parata Casa de Asigurari de Sanatate A.  nu s-a incheiat un contract in acest sens potrivit art. 211 alin. 1 teza II-a din lege, nu este de natura sa exonereze reclamanta de plata contributiei si a accesoriilor aferente atata timp cat izvorul obligatiei il constituie legea si nu respectivul contract, care este de altfel un contract de adeziune cu un model prestabilit.
Criticile privind nelegalitatea emiterii deciziilor reprezentand titluri de creanta de catre casele de asigurari de sanatate in lipsa optiunii asiguratului exercitata conform art. 218 alin. 2 lit. a din Legea nr. 95/2006 ori pentru lipsa competentei emitentului, cat si cele privind emiterea de decizii pentru accesorii la momentul emiterii deciziilor pentru contributii, nu au facut obiectul actiunii cu care a fost investita instanta de fond, astfel ca nu pot fi invocate pentru prima data in recurs, motiv pentru care instanta de control judiciar nu le va analiza. 
Solutiile jurisprudentiale invocate de catre reclamanta nu prezinta relevanta in cauza intrucat din hotararile judecatoresti depuse la dosar rezulta ca fundamentul solutiilor pronuntate l-au constituit aspecte de nelegalitate ale deciziilor de impunere care nu au fost invocate in primul grad de jurisdictie al procedurii judiciare de fata.  
Impotriva acestor din urma decizii a formulat revizuire reclamanta S.M.
In motivarea optiunii sale procesuale revizuienta a sustinut ca prin hotararea Curtii de Justitie a Uniunii Europene  din 01.10.2015 s-a statuat faptul ca prelucrarea datelor de catre intimata din prezentul dosar fara o informare prealabila a contribuabilului contravine art. 10, 11 si 13 din Directiva 95/46/CE a Parlamentului European si Consiliului din 24.10.1995.
Aceasta hotarare statueaza ca prevederile art. 87 din O.G. nr. 92/2003, respectiv faptul ca decizia contestata nr…/2012 trebuie sa cuprinda elementele prevazute de art. 43 din acest act normativ, adica sa cuprinda mentiuni privind audierea contribuabilului.
Toate informatiile au fost culese pe baza datelor detinute de ANAF, care au fost comunicate fara acordul sau informarea in prealabil a contribuabilului ceea ce incalca legislatia europeana care primeaza inaintea dreptului intern.
In drept se invoca dispozitiile art. 322 pct. 9 si art. 324 alin. 3 Cod procedura civila.
Prin intampinare intimata Directia Generala Regionala a Finantelor Publice B. a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a acesteia, motivat de faptul ca nici un organ fiscal nu putea interveni in procedura de anulare a deciziei contestate, intrucat competenta de administrare si colectare revenea Casei Judetene de Asigurari de Sanatate A.  si exceptia inadmisibilitatii cererii de revizuire intrucat nu se incadreaza in motivele prevazute de art. 322 pct. 9 Cod procedura civila.
Prin intampinare intimata Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate A. solicita respingerea cererii de revizuire intrucat in cauza nu se regasesc motivele de revizuire prevazute de art. 309 Cod procedura civila.
In ce priveste inadmisibilitatea cererii de revizuire Curtea retine ca intr-adevar asa cum sustin si intimatele, motivul de revizuire invocat in cererea cu care a fost investita instanta nu se incadreaza in dispozitiile art. art. 322 pct. 9 Cod procedura civila care se refera la imprejurarea daca Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a drepturilor si libertatilor fundamentale datorata unei hotarari judecatoresti.
In speta, insa revizuienta se prevaleaza de imprejurarea ca hotararea a fost pronuntata cu incalcarea principiului prioritatii dreptului comunitar, care constituie conform art. 21 alin. 2 din Legea nr.554/2004 un nou motiv de revizuire, urmand ca cererea revizuientei sa fie analizata din aceasta perspectiva.
 In consecinta, exceptia inadmisibilitatii cererii este neintemeiata si va fi respinsa in consecinta.
In ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a D.G.R.F.P. B., Curtea a retinut ca legitimare procesuala in cererea de revizuire o au partile din litigiu initial, carora instantele le-a conferit legitimare procesuala, indiferent de posibilitatea de a interveni in procedura de anulare a deciziei contestate, intrucat competenta de administrare si colectare revenea Casei Judetene de Asigurari de Sanatate A.
D.G.F.P. a judetului A., avand ca succesor in drepturi D.G.R.F.P. B., a avut calitate de parte in procesul initial finalizat cu decizia a carei retractare se doreste prin prezenta, calitate ce se prelungeste si in procedura de judecare a cererii de revizuire.
In consecinta, exceptia calitatii procesuale pasive a D.G.R.F.P. B. este neintemeiata si va fi respinsa in consecinta.
Analizand cererea de revizuire formulata prin prisma motivelor invocate, Curtea constata urmatoarele:
Se observa ca, in dezvoltarea acestui motiv de revizuire reclamanta s-a prevalat de interpretarea data de Curtea de Justitie a Uniunii Europene in cauza C-201/14, Smaranda Bara si altii/Presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si altii, dreptului unional, respectiv Directiva 95/46/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date.
In hotararea pronuntata, Curtea de Justitie considera ca cerinta prelucrarii corecte a datelor personale obliga o autoritate a administratiei publice sa informeze persoanele vizate despre transmiterea acestor date unei alte autoritati a administratiei publice in vederea prelucrarii lor de catre aceasta din urma in calitate de destinatar al datelor mentionate. Directiva impune expres ca orice eventuala limitare a obligatiei de informare sa fie adoptata prin masuri legislative.
Ori, in cauza nu este incidenta aceasta directiva, precum si interpretarea oferita acesteia, intrucat impunerea suplimentara a revizuientei nu este, asa cum de altfel s-a retinut si de instanta de recurs, rezultatul comunicarii informatiilor privind veniturile realizate de aceasta intre administratia fiscala competenta si Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate A., ci rezultatul declaratiilor fiscale facute de reclamanta la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate A., pe baza carora au fost intocmite fisele de contribuabil aferente si care au stat la baza emiterii deciziei de impunere suplimentara contestata de catre colectorul acestor taxe, A.F.P. A.I.
Pe de alta parte, lipsa informarii revizuientei cu privire la transmiterea datelor cu caracter personal intre o institutie publica si alta nu sunt de natura a duce la anularea deciziei de impunere emisa de institutia publica emitenta si beneficiara a comunicarii respective.
In concluzie, rezulta ca nu este incident motivul de revizuire prevazut art. 21 alin. 2 din  Legea nr. 554/2004, astfel incat Curtea a respins  prezenta cerere ca inadmisibila.