Plangere contraventionala

R O M A N I A
Cod operator 2445
JUDECATORIA TARGU JIU
JUDETUL GORJ
SECTIA CIVILA

SENTINTA CIVILA  NR. 5945
Sedinta publica din 30 martie 2012
Completul compus din:            Pe rol solutionarea cauzei civile avand ca obiect plangerea contraventionala, formulata de contestatorul GE,  in contradictoriu cu intimatul IJP.
La apelul nominal facut in sedinta publica se prezinta petentul si martora BI, lipsa fiind intimatul.
Procedura de citare este legal indeplinita.
Cererea este scutita de plata taxei de timbru si a timbrului judiciar.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care:
      Instanta procedeaza la administrarea probei testimoniale cu declaratia martorului sub prestare de juramant potrivit dispozitiilor art. 193 din Codul de procedura civila, declaratia acestuia fiind consemnata, semnata si atasata dosarului cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau exceptii de invocat, instanta constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul pe fondul cauzei.
      Petentul solicita anularea procesului verbal intocmit de catre intimat.
      Instanta retine cauza spre solutionare in temeiul art.150 din Codul de procedura civila.

J U D E C A T A
   
Deliberand asupra cauzei civile de fata, retine  urmatoarele :
La data de 02.03.2012, contestatorul GE a formulat plangere contraventionala impotriva procesului-verbal de contraventie seria AP nr. 2330322 DIN 29.02.2012 intocmit de intimat, plangerea fiind inregistrata pe rolul instantei sub nr. 2876/318/2012.
In motivarea plangerii, contestatorul a aratat, in esenta faptul ca in ziua de 29.02.2012 a fost sanctionat pentru savarsirea contraventiei prevazute de art. 1 lit. h din Legea nr. 12/1990.
Petentul a sustinut ca un singur sortiment din produsele comercializate nu a avut pretul afisat la momentul verificarii, intrucat comercializarea se efectua intr-un spatiu deschis si nu a  observat ca zburase pretul afisat mai devreme din cauza vantului puternic.
Plangerea nu a fost motivata in drept. 
Actiunea este scutita de plata taxei de timbru si a timbrului judiciar, conform art. 15 lit. i) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru si art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.
Intimatul nu formulat intampinare.
In cadrul probei cu inscrisuri, petentul a depus procesul verbal seria AP nr. 2330322 din 29.02.2012.
Analizand actele dosarului, precum si ansamblul probatoriu administrat in cauza, instanta constata ca plangerea a fost depusa, la registratura instantei de catre contestator, la data de  02.03.2012, in termenul legal prevazut de art. 25 si 31 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.
Din continutul procesului-verbal seria AP nr. 2330322/29.02.2012, instanta retine ca intimatul i-a aplicat contestatorului sanctiunea contraventionala constand in amenda in cuantum de 500 lei, pentru savarsirea contraventiei prevazute de art. 1 lit. h din Legea nr. 12/1990.
In fapt, in procesul verbal intocmit petentului, s-a constatat ca, la data de 29.02.2012 a fost depistat efectuand acte de comert in zona Debarcader cu martisoare bibelou fara a avea preturile aplicate.
  Astfel, pentru lamurirea tuturor aspectelor de fapt si de drept necesare aflarii adevarului si justei solutionari a cauzei, respectand dreptul la un proces echitabil consacrat prin art. 6 paragraful 1 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si in baza art. 129 alin. 4 si 5 C.proc.civ., instanta a administrat toate probele admise de lege si ale caror pertinenta, concludenta si utilitate le-a verificat cu respectarea principiilor egalitatii partilor, al oralitatii si al contradictorialitatii, instituite ca garantii implicite ale desfasurarii procesului in conditii de echitate.
Potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal de contraventie beneficiaza de prezumtia relativa de legalitate si temeinicie.
      Sub aspectul temeiniciei, instanta retine ca, desi O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispozitii exprese cu privire la forta probanta a actului de constatare a contraventiei, acesta face dovada situatiei de fapt si a incadrarii in drept pana la proba contrara, in concordanta cu art. 34 din O.G. 2/2001.
      Instanta  constata ca in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, incepand cu cauza Öztürk contra Germaniei din 21 februarie 1984, se retine in mod clar si constant ca indiferent de distinctiile care se fac in dreptul intern intre contraventii si infractiuni, persoana acuzata de comiterea unei fapte calificate in dreptul intern ca fiind contraventie trebuie sa beneficieze de garantiile specifice procedurii penale.
      Aceasta deoarece, potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, acest gen de contraventie, intra in sfera "acuzatiilor in materie penala" la care se refera primul paragraf al articolului 6 din Conventia Europeana.
      In jurisprudenta sa, cauza Maszini vs. Romaniei din 2006, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a considerat ca aceste criterii, care sunt alternative, iar nu cumulative, sunt suficiente pentru a demonstra ca fapta in discutie are caracter penal, in sensul art. 6 din Conventie.
      Conform jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumata nevinovata si de a solicita acuzarii sa dovedeasca faptele ce i se imputa nu este absolut, din moment ce prezumtiile bazate pe fapte sau legi opereaza in toate sistemele de drept si nu sunt interzise de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, in masura in care statul respecta limite rezonabile, avand in vedere importanta scopului urmarit, dar si respectarea dreptului la aparare (cauza Salabiaku v. Franta, cauza Västberga Taxi Aktiebolag si Vulic v. Suedia).
      Forta probanta a proceselor-verbale este lasata la latitudinea fiecarui sistem de drept, care este liber sa reglementeze importanta fiecarui mijloc de proba, insa instanta are obligatia de a respecta caracterul echitabil al procedurii in ansamblu atunci cand administreaza si apreciaza probatoriul (cauza Bosoni v. Franta, hotararea din 7 septembrie 1999).
      Interpretand dispozitiile art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, reiese faptul ca persoana sanctionata are dreptul la un proces echitabil  in cadrul caruia sa utilizeze orice mijloc de proba si sa invoce orice argumente pentru dovedirea imprejurarii ca situatia de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfasurare al evenimentelor, iar sarcina instantei de judecata este de a respecta limita proportionalitatii intre scopul urmarit de autoritatile statului de a nu ramane nesanctionate actiunile antisociale prin impunerea unor conditii imposibil de indeplinit si respectarea dreptului la aparare al persoanei sanctionate contraventional (cauza Anghel v. Romania).
      Avand in vedere aceste principii, instanta retine ca procesul verbal de contraventie, fiind intocmit de un agent al statului aflat in exercitiul functiunii, beneficiaza de o prezumtie relativa de veridicitate si autenticitate, permisa de Conventia Europeana a Drepturilor Omului cat timp petentului i se asigura de catre instanta conditiile specifice de exercitare efectiva a dreptului de acces la justitie si a dreptului la un proces echitabil.
Sub aspectul conditiilor de forma, instanta observa ca procesul-verbal a fost intocmit cu respectarea cerintelor de legalitate prevazute de art. 16 si art. 17 din O.G. nr. 2/2001, sub sanctiunea nulitatii absolute.
      Desi sub aspectul legalitatii intocmirii sale, instanta apreciaza ca procesul-verbal contestat a fost incheiat cu respectarea dispozitiilor prevazute de art. 16 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, sub sanctiunea nulitatii, acesta este netemeinic, intrucat fapta retinuta a fi fost savarsita de contestatoare nu intruneste elementele constitutive ale contraventiei pentru care a fost sanctionat, in ceea ce priveste latura obiectiva a acesteia.
Potrivit art. 1 lit. h din Legea nr. 12/1990 constituie activitati comerciale ilicite si atrag raspunderea contraventionala sau penala, dupa caz, fata de cei care le-au savarsit, urmatoarele fapte: omisiunea intocmirii si afisarii, in unitate, la locurile de desfacere sau servire, de catre operatorii economici a preturilor si tarifelor, a categoriei de calitate a produselor sau serviciilor ori, acolo unde este cazul, a listei de preturi si tarife.
Instanta retine ca situatia de fapt consemnata in procesul-verbal corespunde celei mentionate de catre petent in plangerea contraventionala. Prin urmare petentul a savarsit fapta prevazuta de art. 1 lit. h din Legea nr. 12/1990. Insa in cauza sunt incidente prevederile art.11 alin.1 din OG 2/200, caracterul contraventional al faptei fiind inlaturat in cazul de fata datorita cazului fortuit.
Astfel, martora BI a aratat faptul ca la sfarsitul lunii februarie a acestui an a vazut ca petentul avea preturi afisate pe toate martisoarele de pe taraba, ca la un moment dat a inceput sa bata vantul foarte tare si au inceput sa zboare atat martisoarele cat si preturile de pe acestea .
Din depozitia aceluiasi martor reiese faptul ca in timp ce petentul aduna martisoarele si punea preturi pe acestea a vazut doi politisti care i-au spus ca nu avea preturi pe produs.
Martorul a aratat ca isi aduce aminte ca era o casetuta, un produs de 5 lei, un bibelou,  singurul produs care nu avea pret afisat din cauza faptului ca fusese luat de vant, iar pretul fusese prins de caseta bibeloului cu ajutorul unui bold.
Fiind ascultat de catre instanta, petentul a precizat ca in data de 29.02.2012 comercializa martisoare si ca batea un vant puternic, iar la un moment dat s-au apropiat de masa sa doi agenti constatatori de la politie care i-au gasit un singur produs - un bibelou pe care nu era afisat pretul.
Potrivit art.11 din O.G. nr. 2/2001 caracterul contraventional al faptei este inlaturat in cazul legitimei aparari, starii de necesitate, constrangerii fizice sau morale, cazului fortuit, iresponsabilitatii, betiei involuntare complete, erorii de fapt, precum si infirmitatii, daca are legatura cu fapta savarsita. Caracterul contraventional al unei fapte constituie o insusire sintetica a faptei ce decurge din intrunirea trasaturilor esentiale ce caracterizeaza contraventia. Caracterul contraventional al faptei este exclus atunci cand nu sunt indeplinite conditiile prevazute de textul actului normativ pentru calificarea faptei respective drept contraventie, lipsindu-i una din trasaturile esentiale ce o caracterizeaza (vinovatia, prevederea si sanctionarea ca atare intr-un act normativ, sau pericolul social).
Caracterul contraventional este o insusire sintetica care exprima specificul acestor categorii de fapte ilicite in raport cu alte fapte antisociale. Deci fara acest caracter contraventional o fapta concreta nu poate fi calificata drept contraventie, iar fara contraventie nu poate exista nici raspundere contraventionala.
Cazul fortuit se refera la situatia, starea, imprejurarea in care actiunea sau inactiunea unei persoane a produs un rezultat pe care acea persoana nu l-a conceput si nici nu a urmarit ca el sa se produca, rezultat ce se datoreaza unei energii a carei interventie nu putea fi prevazuta.
Caracterul contraventional al faptei respective este inlaturat tocmai pentru ca faptuitorul a fost in imposibilitatea sa prevada interventia fortei exterioare a acelei imprejurari, care s-a suprapus peste activitatea sa si rezultatul ce a survenit acestei suprapuneri. Deci se presupune ca a lipsit factorul intelectiv. Pe de alta parte, fapta nu poate fi considerata contraventie - daca intamplarea nu poate fi inlaturata - ceea ce inseamna ca desi exista factorul intelectiv, lipseste cel volitiv. Lipsind unul din acesti factori ai vinovatiei se inlatura caracterul ilicit al faptei.
Pentru a decide astfel instanta a avut in vedere faptul ca rezultatul produs a fost consecinta unei imprejurari ce nu putea fi prevazuta de catre petent. Astfel, din imprejurarile in care s-a produs fapta petentului rezulta ca in sarcina acestuia din urma nu se poate retine vreo culpa, deoarece acesta a afisat preturile care au fost luate de vant, dupa care le-a strans, iar la venirea politistilor mai ramasese un singur bibelou fara pret.
      Astfel, potrivit dispozitiilor legale mentionate pe parcursul considerentelor si in baza probelor pertinente, utile si concludente administrate, constatand ca plangerea contestatorului este intemeiata, instanta o va admite ca atare si va dispune anularea procesului-verbal, pentru motive de netemeinicie, si exonerarea sa de la plata amenzii la care a fost obligata prin acest proces-verbal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
HOTARASTE:

      Admite plangerea formulata de contestatorul GE, in contradictoriu cu intimatul IPJ.
Anuleaza procesului-verbal seria AP nr. 2330322/29.02.2012, intocmit de intimat.
Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi 30 martie 2012, la Judecatoria Tg-Jiu.
1