revizuire

                                                                        operator 2445
R O M A N I A
JUDECATORIA TARGU JIU, JUDETUL GORJ
SECTIA CIVILA
SENTINTA CIVILA Nr. 4193
Sedinta publica din 27 Mai 2013
Completul compus din:
PRESEDINTE : LILIANA-MARIA CRUCERU
GREFIER : MARCELA MARIN

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe revizuentul CG, in contradictoriu cu intimatii CD, BKM,  CL, CIA, avand ca obiect revizuire sentinta civila nr. 6202/06.04.2012 pronuntata de judecatoria Targu-Jiu in dosarul 2925/318/2009*.
La apelul nominal facut in sedinta publica a lipsit revizuientul, fiind reprezentat de procurator AR si avocat PN, prezenta fiind  intimata CD, asistata de avocat AC, prezentii fiind intimatii CL, CIA, lipsind intimata BKM.
Procedura legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care partile invedereaza ca nu mai au alte probe de administrat, avocatul  AC  aratand  ca  a  luat  act de notele  de  sedinta depuse la  dosar , avocat PN pentru  revizuient precizeaza ca  aceste  note expliciteaza cererea  de  revizuire  deja  formulata.
Nemaifiind alte cereri de formulat si probe de administrat, instanta constata  cauza in stare  de judecata  si  acorda partilor  cuvantul pe fond.
Avocat PN pentru revizuent solicita admiterea cererii de revizuire, cu cheltuieli de judecata, aratand  ca intimata  nu a  solicitat  partajarea  anumitor  bunuri  si  dupa  anumiti  autori, ca nu s-a  tinut  cont  de  mostenitorii legali pe  care  i-a  dezmostenit, astfel ca este  intemeiata  cererea pe  art. 322 pct. 2  c. p.civ., pentru art. 322 pct. 1, dispozitiile  contrare  sunt  cu  referire la  declaratiile  reclamantei  de  renuntare  , iar pe  art. 322 pct. 3, este  vorba  despre  certificatul de mostenitor  emis  dupa CP  care  nu a  fost contestat si nici anulat in care  CD  nu este  trecuta.
Avocat AC pentru intimata CD, solicita respingerea cererii pentru art. 322 pct. 1 si 3  intrucat  in testament  este  trecut  terenul , ca  dispozitiile testamentare  fiind  complet  valabile , intimata  nu  avea la  ce  renunta, ca  s-a  cerut  partajarea  conform dispozitiilor  testamentare, instanta  extrapoland si  dand  mai mult  decat  s-a  cerut, insa ulterior precizeaza ca personal  a  facut  calculele  gresite  si nu s-a  dat  decat  ce  s-a  cerut, cu cheltuieli de judecata.
Intimatii CL si CIA solicita admiterea cererii de revizuire, aratand  ca  este o mare  nedreptate intrucat CP  era  bolnav  psihic, ca testamentul are data  gresita , iar intimata  putea  cere  teren  in  alta parte, cu  cheltuieli de judecata.
In  replica  avocat  AC pentru intimata  CD arata ca s-a  schimbat  calitatea partilor si toti  ceilalti  au calitate  de parati.

INSTANTA

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Targu-Jiu, sub nr. 16262/318/2012 revizuentul CG, a solicitat in contradictoriu cu intimatii CD, BKM, CL, CIA revizuirea sentintei civile nr.6202/06.04.2012. pronuntata de Judecatoria Targu-Jiu in dosarul nr. 2995/318/2009*, solicitand instantei admiterea in principiu a cererii de revizuire; admiterea pe fond a cererii de revizuire, schimband, in totalitate, sentinta civila nr. 6202/06.04.2012, in sensul desfiintarii acesteia, in ceea ce priveste actiunea formulata de CD, de a carei solutionare este legata si cererea revizuientului de interventie in interes propriu; dupa admiterea cererii de revizuire, desfiintand sentinta nr. 6202/06.04.2012, solicitand sa se dispuna formarea unui dosar nou, trecandu-se la resolutionarea actiunii lui CD si a cererii de interventie in interes propriu  a revizuientului, cu cheltuieli de judecata in ceea ce o priveste pe CD.
In motivare a aratat ca numita CD, intr-o actiune extrem de confuza, niciodata precizata in scris, a chemat in judecata pe CVL, solicitand Judecatoriei Tg-Jiu, intr-o cauza inregistrata sub nr. 2558/2005 (numar format vechi), devenita, ulterior nr. 208/318/2005, partajarea unor bunuri, precizand ca, in calitate de concubina, este beneficiara unui testament lasat de concubinul acesteia, defunctul CP, privind bunurile proprietatea testatorului, aflate pe teritoriul com. Turcinesti, sat Rugi, jud. Gorj, pretinsul testament olograf fiind datat 03.06.2004.
S-a mentionat ca reclamanta ar fi trait cu CP (decedat in anul 2004) timp de 20 de ani, iar bunurile din actiune i-ar fi apartinut testatorului, solicitand  "efectuarea procedurii de partaj, cu respectarea rezervei succesorale atribuita fiilor autorului", insa reclamanta a cerut partajarea nu numai a bunurilor aflate in com. Turcinesti, ci si a bunurilor aflate in Municipiul Tg-Jiu.
A mai aratat ca CVL, fiica a lui CP (decedat pe data de 07.12.2004) si a lui CS (decedata in anul 1985), a decedat, la randul ei, pe parcursul litigiului (pe data de 07.02.2008), numita BKM, fiind fiica lui CVL, iar din relatiile conjugale ale lui CP si CS s-au nascut doi copii, adica, pe langa CVL, acestia au avut si un fiu, pe nume CP.I (decedat in anul 2006), succesorii acestuia fiind CL (sotie supravietuitoare) si C.IA (fiu).
In dosarul nr. 208/318/2005 al Judecatoriei Tg-Jiu, pentru termenul din data de 13.05.2005 (primire pe data de 13.05.2005), reclamantul CI.G, a formulat cerere de interventie in interes propriu, solicitand, ca frate al lui C I.P si, in acelasi timp, mostenitor legal (fiu) al defunctilor, CAI (decedat pe data de 06.03.1979) si CC (decedata pe data de 21.11.1975), sa nu-i fie afectate drepturile succesorale de pe urma defunctilor sai parinti, privind imobilul casa de locuit (casa parinteasca) avand 3 camere, situat in com. Turcinesti, sat Rugi, jud. Gorj, precum si asupra terenului in suprafata de 5.000 mp, din com. Turcinesti, sat Rugi, jud.Gorj (pe care este situata casa de locuit), avand vecinii: E - paraul Cirtior, V- drum comunal, S -HI, N - A B
A precizat ca aceste bunuri nu au facut pana in prezent, obiectul partajului succesoral, desi reclamantul C I.G, impreuna cu parintii sai, C Al si CC, s-au impartit, voluntar, casa veche si terenul in suprafata de 5.000 mp, care i-a revenit revizuientului, folosindu-le, unde a locuit impreuna cu parintii, sotia si fiica sa si dupa decesul parintilor (de inmormantarea celor doi s-a ocupat singur, fara ajutorul lui C I.P, care, in acea perioada era plecat in misiune militara).
A mai aratat ca reclamanta poate solicita partajarea averii dobandite de CI.P cu sotia sa, C S, respectiv: casa cu 3 camere si sala si terenul situat in com.Turcinesti, sat Rugi, jud.Gorj, pentru care mostenitorilor lui C S li s-a eliberat certificatul de mostenitor nr. 873/25.09.1985, iar reclamanta tot a solicitat si partajarea averii situate in Tg-Jiu, str. Stefan cel Mare nr.16, jud.Gorj, realizata de C I.P cu sotia sa, C S.
A mai precizat ca dupa suspendarea cauzei (pentru a se judeca litigiul privind nulitatea testamentului, cauza ce facea obiectul dosarului nr.8593/2005 al Judecatoriei Tg-Jiu) si reluarea acestuia, administrandu-se probe in contradictoriu cu toate partile, prin sentinta civila nr.6910/2008, s-a respins actiunea, in recursul lui C D, prin decizia civila nr.273/2009, Tribunalul Gorj a trimis cauza la rejudecare pentru solutionarea pe fondul sau, pentru a se lamuri perioada concubinajului cu C P, care sunt bunurile ce se solicita a se imparti, daca sunt realizate cu concubinul sau sunt bunurile concubinului si unde se gasesc bunurile, in gospodaria din Tg-Jiu sau din satul Rugi.
A mai aratat ca la rejudecare, dupa casare, prin declaratia din data de 26.05.2009 (fila 24 dosar nr. 2995/318/2009), CD arata ca a renuntat ta toate bunurile mobile, inclusiv la instalatia de gaze din Tg-Jiu, str. Stefan cel Mare, solicitand doar "a i se recunoaste calitatea de mostenitor testamentar cu privire la bunurile din testamentul olograf, situate in localitatea Rugi, respectiv terenul ce i-a revenit lui P., adica, jumatate din mostenirea de la autorii sai".
A mai aratat ca referitor la acest teren, in actiune reclamanta a vrut partajarea urmatoarelor terenuri: un loc cu vie pe spalieri, in curtea casei; un pogon cu vie pusa pe spalieri, la Rugi, fara a mentiona dimensiunile si vecinii suprafetelor cu vie din curtea casei si celalalt teren, de un pogon (5.000 mp), tot cu vie, aflat undeva in satul Rugi, com.Turcinesti.
Anterior, pe data de 31.03.2009, CD a declarat, tot in dosarul nr.2995/318/2009, ca "eu, revizuientul, as dori sa raman cu averea din localitatea Rugi, respectiv, casa si terenul ce se gasesc in testamentul olograf si la rolul autorului" (care autor?), mentionand ca "in testamentul olograf, C P sustine ca "las toata averea mea, mobila si imobila lui CD, avere ce apartinea acestuia, in sat Rugi, com. Turcinesti", fara a mentiona de nici un teren si de nici o casa si fara a preciza modul de dobandire (mostenire de la parintii sai, C AI si CC sau mostenire de la sotia sa, C S).
Fara ca reclamanta sa dovedeasca faptul acceptarii, prin preluare de bunuri, in calitate de legatara universala, a succesiunii lui CI.P; sa atace cu petite in nulitate certificatul de mostenitor nr.873/25.09.1985 (emis pe urma succesiunii lui CS) si certificatul de mostenitor nr.379/17.12.2004 (emis in urma decesului lui C P, concubinul sau), in care apar doar mostenitorii legali, CVL (fiica) si C I (fiu), fiecare cu o cota de Vz, fiind exclusa si CD, ca si legatara universala (prin testamentul universal olograf din anul 2004); sa precizeze care casa de locuit doreste sa o imparta (casa provenita prin succesiune de la sotia defunctilor CAI si C C si care teren cu vie (din curtea casei) sau pogonul "cu vie" din Rugi, doreste sa le imparta, din moment ce nu da nici un fel de date despre aceste terenuri, totusi, instanta imparte o casa cu 3 camere batraneasca, care mi-a revenit mie, CG (impreuna cu terenul de 5.000 mp curti-constructii, arabil, vie si alte categorii de folosinta), in urma partajului voluntar cu C P (asa cum aratasem in cererea de interventie), instanta de fond, prin sentinta civila nr.6202/06.04.2012, trecand la partajarea casei batranesti (neceruta in actiune) si a eltor suprafete, numai cu vie, respectiv 311 mp curti-constructii, 296 mp livada, 2.565 mp: fanete. pe langa 1.828 mp vie, acordand altceva decat s-a cerut si mai mult decat s-a cerut; sa solicite partajarea unei anexe din barne, imprejmuire din plasa gaurita, porti metalice, fantana, imprejmuire din beton (aceste bunuri nu figureaza in actiune si in nici o declaratie sau precizare ulterioara a lui CD).
A mai mentionat ca desi nimeni nu a cerut iesirea din indiviziune si constatarea ca fiind deschisa succesiunea lui CI (decedat pe data de 06.03.1979)* si nimeni nu a cerut partajarea bunurilor lui C I totusi, prin aceeasi sentinta civila nr.6202/06.04.2012, judecatorul constata deschisa succesiunea lui C I, constatand ca "masa succesorala" a autorului C I se compune din casa batraneasca si din bunurile evocate mai sus (necerute de CD), acordandu-se altceva decat s-a cerut si nepronuntandu-se pe ceea ce s-a cerut;
  A mai precizat ca desi i se admite cererea de interventie in interes propriu (fara a se motiva sub ce forma este admisa) partial totusi, instanta de fond, prin sentinta civila nr. 6202/06.04.2012, nu se pronunta in sensul constatarii partajului voluntar dintre el si CI.P, prin atribuirea, ca efect al partajului voluntar, al casei batranesti si al terenului de 5.000 mp in lotul meu, astfel incat, peste ceea ce a cerut si peste vointa sa si a lui C I.P, casa batraneasca (si anexele etc), precum si tot terenul de 5.000 mp (curti-constructii+vie+livada+fanete etc.) este atribuit lui CD, reclamantului acordandu-mi-se sulta la o succesiune (a lui C A I) neceruta de nimeni;
A mai precizat ca desi instanta de fond, desi pretinde (fara sa motiveze) ca ii admite cererea de interventie in substanta sa, aceasta cerere de interventie a ramas nesolutionata, nepronuntandu-se, strict, in limitele investirii.;
Desi, chiar CD solicitase respectarea rezervei succesorale a
mostenitorilor legali ai lui CI.P, acestia, prin sentinta civila nr.6202/06.04.2012,
sunt dezmosteniti de instanta, neatribuindu-le nici un bun fizic si nici sulta din averea lui
C I.P, ca instanta nu a partajat si nu s-a pronuntat pe averea si pe succesiunea lui
CI.P, asa cum a cerut, prin actiune, CD (niciodata nu s-a dezis
de partajarea averii lui Cl.P, mai ales ca aceasta nici nu vine la succesiunea Iui CAI, nefiind nici mostenitoarea legala si nici testamentara a lui CAI), nepronuntandu-se strict in limitele investirii, ca bunurile din dispozitivul sentintei nefiind individualizate, referindu-se la teren, care nu are indicati vecinii si dimensiunile, amplasamentul topografic, prin expertiza , nici nu se poate realiza executarea silita, neputandu-se aduce la indeplinire dispozitivul acestei sentinte civile, nefiind in fiinta un obiect nedeterminat prin elementele sale specifice (motivele revizuirii, prevazute de art.322 pct.1 si pct.3 Cod de procedura civila).
Se  mai arata ca sentinta civila nr.6202/06.04.2012 a ramas definitiva si irevocabila prin respingere, recursului declarat de reclamant si recursului paratilor, de catre Tribunalul Gorj (sectia I civila), prin decizia civila pronuntata pe data de 20.09.2012, moment de la care curge termenul de revizuire.
A mai precizat ca actiunii reclamantei ii lipsesc obiectul, acesta fiind imprecis, iar instanta nu s-a pronuntat "In limine litis", conform art.129 aiin.6 Cod de procedura civila, iar, fata de cererea revizuientului de interventie, in aparenta admisa (partial) si fara a prezenta argumentele din considerentele sentintei, nerezultand care sunt aceste argumente, in realitate, cererea de interventie, in fapt si in drept, a ramas nesolutionata.
In drept cererea a fost intemeiata cererea de revizuire pe dispozitiile art. 322 pct.2 Cod de procedura civila (instanta s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut, referindu-ma doar la actiunea lui CD), solicitand a se analiza cererea de revizuire si prin prisma art.322 pct.1 sau pct.3 Cod de procedura civila, aplicand si prevederile art.112 Cod de procedura civila, art.129 alin.6 Cod de procedura civila, art.326-327 Cod de procedura civila.
La data de 26.10.2012 intimata CD a formulat intampinare prin care a solicitat cererii de revizuire ca nefondata, mentinerea ca temeinice si legale a hotararilor pronuntate in cauza si obligarea revizuientului la plata cheltuielilor de judecata.
Prin intampinare intimata a aratat ca prin cererea de revizuire formulata de revizuient CG, prin procurator AR, cu care instanta a fost investita, se solicita modificarea in totalitate a sc. nr. 6202/06.04.2012 si este de remarcat ca revizuientul doreste sa se judece in contradictoriu si cu intimatele din dosarul de fond al cauzei, unde si revizuientul a avut calitate de intimat, schimband astfel calitatea partilor fara a argumenta aceasta stare de fapt.
A mai precizat ca hotararea atacata nu mai poate forma in baza art.322 pct 1 C. proc. civ . obiectul cererii de revizuire deoarece recursul a fost respins ca nefondat, fora a fi evocat fondul ,mentinand situatia de fapt stabilita de instanta inferioara si in aceasta situatie nu mai poate forma obiect al revizuirii, instanta pronuntandu-se pe actele existente la dosar.
De asemenea a invederat instantei de judecata ca revizuirea este o cale extraordinara de atac, de retractare, care se poate exercita numai in cazurile si conditiile expres prevazute de lege, iar hotararea atacata prin intermediul revizuirii nu poate fi criticata in raport de materialul dosarului existent la data pronuntarii respectivei hotarari, ci numai pe baza unor imprejurari noi, necunoscute de instanta la data pronuntarii,  ca in cadrul revizuirii, nu se pune problema realizarii unui control judiciar, ci a unei judecati, pe temeiul unor elemente ce nu au format obiectul judecatii. finalizata cu pronuntarea hotararii a carei revizuire se solicita.
A mai precizat ca in motivarea actiunii revizuientul nu aduce nici un argument din care sa rezulte ca starea de fapt ar fi alta, si cu atat mai putin probe cu care sa dovedeasca acesta stare de fapt, iar prin cererea cu care instanta a fost investita se solicita o veritabila dezbaterea a fondului, dar se antameaza si motivele de recurs si poate fi interpretata ca un recurs la recurs si mai putin ca o cale extraordinara de atac in care dispozitiile art. 322 C.proc. civ nu isi gasesc aplicabilitatea ,  solicitand  respingerea cererii de revizuire ca nefondata si revizuientii obligati la plata cheltuielilor de judecata.
Prin sentinta civila nr.15085/03.12.2012, s-a respins actiunea , motivandu-se ca revizuientul nu a facut altceva decat sa antameze fondul cauzei si sa critice solutia a carei revizuire se solicita , fara sa precizeze ce dispozitii potrivnice sunt cuprinse in hotarare si fara sa faca dovada faptului ca obiectul pricinii nu se mai afla in fiinta.
Urmare recursului formulat de revizuient, prin decizia nr.876/2013 Tribunalul Gorj Sectia Civila admite recursul, caseaza sentinta si trimite cauza spre rejudecare la aceeasi instanta, motivat de faptul ca nu s-a cercetat fondul cauzei, iar sentinta nu este motivata in fapt si in drept.
In rejudecarea se formeaza dosarul nr. 16262/318/2012*.
Revizuientul depune note de sedinta prin care detaliaza motivele de revizuire prev. de art. 322 pct.2 C.p.c. 
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:
Intimata CD a formulat o actiune ce a avut ca obiect partaj succesoral , facand obiectul dosarului  dupa mai multe cicluri procesuale cu nr.2995/318/2009*. Aceasta s-a judecat in contradictoriu cu revizuientul ce a avut calitate de intervenient si cu intimatii din prezenta cauza, litigiu fiind solutionat prin sentinta civila 6202/06.04.2012, irevocabila prin decizia nr.2658/20.09.2012 pronuntata de Tribunalul Gorj Sectia I civila. Astfel, prin acest litigiu   , s-a constata deschisa succesiunea autorului CI, s-a constatat din ce consta masa succesorala a acestui autor, s-a mai constata ca reclamantei ii revine o cota de � din aceasta masa prin preluare in calitate de mostenitor testamentar a cotei de 1/2 a mostenitorului legal C P, s-a dispus iesirea din indiviziune, fiind atribuite bunurile conform lotizarii inscrise in dispozitivul s. c nr. 6202/2012. Analizand motivele de revizuire descrise in aceasta actiune in baza art. 322 pct.2 cpc si motivele de recurs invocate impotriva sentintei 6202/2012 a carei revizuire se solicita,  instanta constata ca acestea sunt aproape identice .
Astfel, in cererea de revizuire se motiveaza la punctul 1 si 7 ca intimata reclamanta nu a solicitat sa se constate deschisa succesiunea defunctului C A.I,  nu a solicitat sa se constate care sunt bunurile ramase de pe urma autorului CA I, care este cota pentru reclamanta si nu s-a solicitat iesirea din indiviziune dupa acest autor si nici nu s-a constatat deschisa succesiunea autorului CP. Se mai motiveaza ca bunurile au apartinut autorilor CA.I si C C ca soti, astfel ca instanta s-a pronuntat pe ceea ce nu s-a cerut.
Cu privire la acest motiv, instanta de recurs a analizat acest aspect motivand ca desi actiunea a fost defectuos formulata, paratii sau intervenientul nu au invocat in conditiile art. 133 C.pr.civ. nulitatea cererii , pe considerentul ca obiectul actiunii este neclar, multumindu-se doar sa critice in fata instantei de recurs ca instanta de fond ar fi dat altceva decat s-a cerut. S-a mai retinut ca in conditiile in care bunul imobil asupra caruia reclamanta are o cota-parte ca urmarea  instituirii legatului cu titlu particular lasat la decesul lui C P, se afla in stare de indiviziune cu intervenientul C G, pentru a fi posibila iesirea din indiviziune si predarea legatului catre reclamanta era necesar ca instanta sa procedeze la constatarea deschiderii succesiunii atat dupa C I, autorul lui C P , cat si dupa C P . A mai motivat instanta de recurs faptul ca aceasta solutie se impunea si in raport de decizia nr.2072/26.09.2011 pronuntata de Tribunalul Gorj ,prin care a fost casata sentinta instantei de fond si trimisa cauza spre rejudecare, tribunalul retinand prin decizia de casare ca actiunea de iesire din indiviziune promovata de reclamanta nu este inadmisibila , cum retinuse initial instanta de fond, astfel, s-a constatat ca in ceea ce priveste limitele investirii , instanta de fond s-a pronuntat in limita a aceea ce a fost investita .
Urmatoarele motive invocate in cererea de revizuire la punctul 2 si 9 consta in faptul ca instanta a retinut ca intimata reclamanta nu este legatara universala , ca nu a atacat certificatul de mostenitor 379/2004, ca nu a acceptat mostenirea lui C P declarand in 26.05.2009 ca a renuntat la bunurile din Tg-Jiu ale defunctului CP. Si aceste motive au fost avute in vedere de instanta de recurs care a motivat faptul ca actiunea de iesire din indiviziune este privita ca un act de acceptare a legatului si faptul ca reclamanta promovand prezenta actiune inlauntrul termenului de 6 luni de la deschiderea succesiunii autorului C P se poate retine ca aceasta a acceptat legatul in termenul de optiune succesorala , neavand relevanta ca intr-un alt dosar aflat pe rolul Judecatoriei Tg-Jiu reclamanta a declarat ca nu a facut acte de acceptare a legatului , declaratia respectiva neputand imbraca forma unei renuntari la legat , iar cele sustinute de reclamanta cu acea ocazie sunt contrazise de demersul juridic din prezenta cauza.
Cu privire la motivul invocat in cererea de revizuire la punctul 2 si 6 legat de faptul ca instanta a dezmostenit pe mostenitorii legali ai lui CP tot instanta de recurs a retinut ca aceasta critica este nefondata si pentru a se putea retine in prezenta cauza ca prin incheierea testamentului olograf ramas la decesul autorului C P , a fost incalcata cotitatea disponibila , mostenitorii rezervatari respectiv paratii din acea cauza trebuiau sa investeasca instanta cu o cerere de reductiune a liberalitatilor , ori o astfel de cerere nu a fost formulata. S-a mai retinut ca desi rezerva succesorala este partea din succesiune pe care mostenitorul rezervatar o culege in virtutea legii , instanta poate sa stabileasca daca s-a depasit cotitatea disponibila numai daca este investita cu o cerere de reductiune si nu din oficiu .
Referitor la motivele de revizuire invocate la punctele 3, 4 si 5 in sensul ca s-a solicitat sa se ia act de existenta unui partaj voluntar intre autor si intervenient insa in cuprinsul motivarii sentintei a carei revizuire se solicita, instanta retine ca in decursul ciclurilor procesuale s-a transat irevocabil problema de drept, respectiv, faptul ca singura posibilitate a reclamantei de a-si apara drepturile dobandite in calitate de mostenitor testamentar este actiunea de partaj succesoral in urma careia bunurile testate vor fi individualizate si sistata starea de indiviziune, atat intre mostenitorii legali ai autorului, cat si in raport cu intervenientul, fara a se intelege ca acesta din urma ar avea calitate succesorala fata de autor, rezultand din probele administrate ca, bunurile testate provin din masa succesorala a autorului comun al testatorului si intervenientului si se impune individualizarea bunurilor ce au format obiectul testamentului in contradictoriu cu mostenitorii legali ai testatorului, cat si cu intervenientul, solutionand litigiul pe fond. Acesta a fost motivul pentru care instantele au avut in vedere bunurile autorului si realizarea unei lotizari in functie de modul de folosinta al acestora.
Cu privire la motivul 8 invocat in cererea de revizuire si acest motiv a fost analizat de instanta de recurs care a precizat ca sustinerea ca paratilor nu le-a fost stabilit lot este de asemenea nefondata , intrucat asa cum s-a aratat anterior , litigiul se poarta in realitate intre reclamanta in calitate de legatar cu titlu particular si intervenientul accesoriu C G asupra unui bun imobil casa si teren ce se afla in stare de indiviziune, provenit de la autorul C A Ion, in urma sistarii starii de indiviziune CD culegand cota de � ce i se cuvenea autorului C P , aceasta cota facand obiectul legatului , iar cealalta cota de � i-a revenit intervenientului C G, se constata asadar ca in mod corect paratilor nu li s-a format lot. A mai retinut ca in ceea ce priveste recursul intervenientului C G si acesta a fost apreciat ca nefondat,  impotriva raportului de expertiza si a  propunerilor de lotizare intervenientul neformuland obiectiuni , astfel ca criticile acestuia  privitoare al modalitatea de lotizare sunt nefondate  iar sustinerile intervenientului ca se impunea a-i fi atribuita o parte din casa  de asemenea sunt nefondate , constructia nefiind comod partajabila , casa batraneasca supusa partajului fiind construita in anul 1910 ,iar in prezent nu este locuibila . De asemenea, instanta a avut in vedere modul de folosire al bunului , din actele dosarului rezultand ca autorul C P a fost cel care a folosit terenul si constructia in timpul vietii.
Revizuirea reprezinta o cale extraordinara de atac care potrivit art.322 cpc hotararile ce pot fi supuse revizuirii sunt hotararile date de o instanta de recurs cand evoca fondul sau cele definitive date in instanta de apel sau prin neapelare vizandu-se indreptarea erorilor savarsite in legatura cu starea de fapt stabilita. Revizuientul motiveaza in extenso cererea bazata pe art.322 pct.2, amintind si art.322 pct.1 si 3 cpc. Cu privire la motivul prevazut la art.322 pct.1 cpc instanta constata ca dispozitivul hotararii nu cuprinde dispozitii potrivnice ce nu pot fi aduse la indeplinire. Simplu motiv ca revizuientul nu este de acord cu lotizarea, nu poate fi considerat un motiv de revizuire. Referitor la motivul prevazut la art.322 pct.2 cpc, instanta constata ca nici acesta nu este admisibil intrucat asa cum s-a aratat anterior, instanta de recurs a avut in vedere toate aspectele reiterate in cererea de revizuire, neaducandu-se elemente noi care sa schimbe starea de fapt retinuta in sentinta a carei revizuire se solicita. Cu privire la motivul de revizuire prevazut la art.322 pct 3 cpc, instanta constata ca nici acest motiv nu este intemeiat, neexistand dovezi din care sa rezulte ca obiectul pricinii nu se afla in fiinta, acesta pierind dupa pronuntarea hotararii.
Hotararile judecatoresti pot fi atacate cu cai de atac legale, in termen, de persoanele interesate. In momentul in care acestea devin irevocabile, nicio persoana nu mai are dreptul sa discute fondul problemei dezbatute in acel litigiu, altfel ar fi contrar jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului. Curtea Europeana a constatat ca principiul sigurantei raporturilor juridice este unul din elementele fundamentale ale suprematiei dreptului si prevede, printre altele, ca un litigiu solutionat in mod definitiv de catre o instanta de judecata sa nu mai poata fi supus rejudecarii, aceasta hotarare dobandind autoritate de lucru judecat. Astfel in jurisprudenta sa Curtea a retinut ca rediscutarea unor probleme dezbatute irevocabil prin admiterea unor cereri de revizuire doar pentru a schimba solutia data in fondul cauzei duce la incalcarea art.6 din Conventie privind dreptul la un proces echitabil.
Fata de  cele  aratate  mai  sus, in  baza  art. 322 si urm. c. pr. Civ., instanta  urmeaza sa  respinga cererea  de  revizuire  ca  neintemeiata.
Vazand  si  disp. art. 274  c. pr. Civ., potrivit  carora  cel  ce  cade  in pretentii va  fi obligat  la plata  cheltuielilor  de judecata, instanta  va  obliga  revizuientul la plata sumei de 1400 lei catre  intimata reclamanta CD, reprezentand cheltuieli de judecata, conform  chitantelor  existente  la  dosar   in  cele  doua cicluri procesuale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE

Respinge cererea de revizuire formulata de revizuentul CG, domiciliat in  _. in contradictoriu cu intimatii CD, domiciliata in _. BKM, domiciliata in _.., CL, domiciliata in _., CIA, domiciliat in _..
Obliga revizuientul la plata sumei de 1400 lei catre  intimata reclamanta CD, reprezentand cheltuieli de judecata.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare .
Pronuntata in sedinta publica din 27 Mai 2013, la Judecatoria Targu-Jiu. 
Presedinte,
LILIANA-MARIA CRUCERU
Grefier,
MARCELA MARIN