Incredintare provizorie minor

 
Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea de ordonanta presedintiala formulata de catre reclamanta V J-I, aceasta a solicitat instantei, in contradictoriu cu paratul V G, incredintarea spre crestere si educare a minorului V G-M, nascut la 05.07.2005, pana finalizarea actiunii de divort ce face obiectul dosarului nr. 1758/320/2010. In acelasi timp, s-a solicitat obligarea paratului la plata unei pensii de intretinere in favoarea minorului.
In motiva a aratat faptul ca este casatorita cu paratul din data de 19.05.2005, iar din casatorie a rezultat minorul V G M. Din luna decembrie 2010 partile sunt despartite in fapt, minorul fiind luat din grija mamei de catre tata, in momentul in care aceasta se afla internata in spital. De la preluare, minorul s-a aflat mai mult la sora paratului, in localitatea Peris.
Paratul are un comportament violent pe fondul consumului de alcool. Ca urmare a problemelor aparute in cuplu pe acest fond, reclamanta a avut o tentativa de suicid. In urma cu trei ani, reclamanta a mai parasit domiciliul conjugal, paratul fiind obligat prin sentinta judecatoreasca la plata pensiei de intretinere in favoarea minorului.
Reclamanta a aratat faptul ca, pana la ridicarea copilului impotriva vointei ei in decembrie 2010, acesta a fost crescut de ea impreuna cu bunica materna, copilul fiind puternic atasat de mama.
In probatiune au fost depuse urmatoarele acte: certificat de nastere al minorului (f.5), certificat de casatorie (f.6), adeverinta emisa de Centrul de prevenire, monitorizare si combatere a violentei in familie (f.7).
Paratul V G a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea cererii de ordonanta presedintiala ca neintemeiata. A invocat faptul ca in prezenta cauza nu este justificata conditia urgentei, in conformitate cu prevederile art. 581 Cod procedura civila.
Reclamanta a fost internata in perioada 5-16 decembrie 2010 in spital, ca urmare a unei tentative de sinucidere. Ulterior, nu a revenit la domiciliu, avand o relatie extraconjugala. Ca urmare, paratul a revenit la casa parinteasca impreuna cu minorul. Reclamanta a avut numeroase probleme medicale, suferind de depresie majora si fiind instabila din punct de vedere psihic. Problemele psihice de care sufera au determinat si desfacerea unei casatorii anterioare a acesteia. Desi ca urmare a acelui divort, cei 2 copii din casatoria anterioara i-au fost incredintati reclamantei, aceasta a fost incapabila sa isi indeplineasca indatoririle de mama, copii fiind crescuti in prezent de tata.
Minorul nu doreste in prezent sa se intoarca la mama, locuind cu tatal. In lipsa tatalui, de cresterea lui se ocupa sora si mama lui
In cauza a fost administrata proba testimoniala cu martora Fekete  Eva (f.36).
In cauza a fost efectuata ancheta sociala la domiciliul partilor si au fost depuse urmatoarele inscrisuri:ordonanta de scoatere de sub urmarire penala (f.21), sentinta nr. 3899/29.07.2008 (f.22), sentinta nr. 6299/11.12.2003 (f.23-24), scrisoare medicala (f.25), adeverinta eliberata de angajatorul reclamantei (f.-37), adeverinta eliberata de angajatorul paratului, raport psihologic.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarea stare de fapt:
Prin cererea introductiva de instanta reclamanta a solicitat incredintarea spre crestere si educare a minorului V G-M, nascut la 05.07.2005, pana la finalizarea actiunii de divort, precum si obligarea paratului la plata unei pensii de intretinere.
In conformitate cu prevederile art. 6132 Cod procedura civila, " instanta poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanta presedintiala, masuri vremelnice cu privire la incredintarea copiilor minori, la obligatia de intretinere, la alocatia pentru copii si la folosirea locuintei".
In cauza instanta retine faptul ca reclamanta a introdus actiune de divort, actiune ce face obiectul dosarului nr. 1758/320/2011, cu termen de judecata la 13.05.2011.
In prezent minorul se afla in grija tatalui, la domiciliul acestuia din com. Ernei sat Dumbravioara nr.210.
Reglementand prin dispozitiile art. 58l-582 Cod procedura civila procedura sumara a ordonantei presedintiale, legiuitorul a stabilit conditiile de admisibilitate ce trebuie intrunite cumulativ pentru a justifica recurgerea la aceasta procedura urgenta.
Astfel, stabilind ca "instanta va putea sa ordone masuri vremelnice in cazuri grabnice", art. 58l Cod procedura civila fixeaza doua din conditiile de admisibilitate ale ordonantei: urgenta si caracterul vremelnic al masurii care se cere a se lua pe aceasta cale. Din aceasta ultima conditie decurge si o a treia cerinta si anume ca prin masura luata sa nu se prejudece fondul.
Sub un prim aspect, cu privire la conditia urgentei, instanta retine faptul ca paratul, prin reprezentant legal, a invocat faptul ca nu este indeplinita aceasta conditie.
Instanta constata faptul ca in prezenta cauza este vorba despre incredintarea unui minor. Cu privire la acest aspect, practica constanta a instantelor, ca si punctele de vedere exprimate in doctrina, este ca urgenta este prezumata, nefiind necesara dovedirea ei. Potrivit art. 98 alin. 1 Codul Familiei "masurile privitoare la persoana si bunurile copiilor se iau de catre parinti,de comun acord." Ori de cate ori acest lucru nu este posibil, datorita situatiei tensionate existente intre parinti, datorate inclusiv introducerii unei actiuni de divort, urgenta in clarificarea situatiei minorului este prezumata, nefiind necesara administrarea altor probe in acest sens.
In ceea ce priveste conditia vremelniciei , instanta retine faptul ca reclamanta a solicitat incredintarea minorului pana la solutionarea actiunii de divort ce face obiectul dosarului nr. 1758/320/2011, dosar in care urmeaza a se rezolva in mod definitiv si petitul de incredintare a minorului.
In acelasi timp, instanta constata faptul ca incredintarea provizorie a minorului nu prejudeca in nici un fel fondul procesului de divort, in acea cauza urmand a fi administrate probe mai ample cu privire la parintele care este in masura sa ofere cele mai bune conditii pentru cresterea si educarea acestuia.
Ca urmare, instanta constata faptul ca prezenta cerere indeplineste conditiile imperative cerute de lege pentru emiterea ordonantei presedintiale, urmand a analiza in continuare temeinicia cererii raportat la probele administrate in cauza.
In conformitate cu prevederile art. 2 din Legea nr. 272/2004 "prezenta lege, orice alte reglementari adoptate in domeniul respectarii si promovarii drepturilor copilului, precum si orice act juridic emis sau, dupa caz, incheiat in acest domeniu se subordoneaza cu prioritate principiului interesului superior al copilului.(2) Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv in legatura cu drepturile si obligatiile ce revin parintilor copilului, altor reprezentanti legali ai sai, precum si oricaror persoane carora acesta le-a fost plasat in mod legal.(3) Principiul interesului superior al copilului va prevala in toate demersurile si deciziile care privesc copiii, intreprinse de autoritatile publice si de organismele private autorizate, precum si in cauzele solutionate de instantele judecatoresti.".
Instanta retine asadar ca orice masura de incredintare a minorului trebuie sa aiba in vedere in primul rand interesul superior al copilului.
Raportat la prezenta cauza, instanta retine faptul ca minorul, in prezent in varsta de 5 ani si jumatate, a fost crescut de la nastere si pana in luna decembrie 2010, de catre mama, cu ajutorul bunicii materne. Paratul nu a contestat faptul ca mama s-a ocupat de cresterea si educarea minorului si acelasi aspect a fost relevat si de catre martora audiata in cauza.
De asemenea, instanta retine faptul ca in aceasta perioada de timp, minorul a fost crescut corespunzator, fiind bine ingrijit si educat. In cauza nu au fost invocate si nici nu s-au produs probe in sens contrar. In ciuda problemelor de ordin medical, pana in luna decembrie 2010 reclamanta s-a ingrijit constant de cresterea minorului, nefiind separata de acesta nici macar pentru scurte perioade de timp.
Instanta retine de asemenea faptul ca si anterior reclamanta a mai parasit domiciliul conjugal, impreuna cu minorul, paratul fiind obligat la acel moment sa contribuie la cresterea si educarea minorului printr-o sentinta judecatoreasca, respectiv sentinta 3899/29.07.2008. Aceasta parasire anterioara a domiciliului conjugal releva existenta unor probleme in cuplu cu mult inainte de actuala separare in fapt, probleme in cursul carora paratul nu a inteles sa contribuie financiar la cresterea minorului aflat la acea data cu mama.
Raportat la prezenta situatie de fapt, instanta constata faptul ca nu este investita sa analizeze in profunzime relatiile dintre parti, precum si relatiile dintre parinti si copilul minor. In cadrul ordonantei presedintiale, instanta evalueaza sumar aceste relatii, fara a administra un probatoriu amplu, urmand a pronunta o hotarare vremelnica in baza concluziilor rezultate.
Instanta retine faptul ca ambele parti din prezenta cauza au probleme care pot avea influenta asupra capacitatii lor de a asigura cresterea si educarea minorului. Astfel, reclamanta sufera de probleme psihice, avand un istoric medical marcat de incercari de sinucidere. In acelasi timp, paratul are o serie de probleme legale rezultand din faptul ca a injunghiat o persoana, fiind cercetat intr-un dosar penal.
Fata de aceste aspecte relevate din probele sumare administrate in cauza, instanta urmeaza a analiza care dintre parinti este cel mai in masura sa asigure minorului un mediu propice  pentru dezvoltarea sa normala.
Potrivit probelor administrate in cauza, respectiv declaratiile martorei, anchetele sociale efectuate si interogatoriul paratului, de la data preluarii minorului de catre tata, acesta s-a aflat mai mult in ingrijirea familiei fratelui  sau, care domiciliaza in alta localitate, respectiv in com. Peris. Potrivit declaratiilor reclamantei si datelor rezultate din ancheta sociala efectuata de catre Primaria com. Ernei, copilul a revenit la domiciliul tatalui de curand, dupa promovarea actiunii de divort si a prezentei cereri de ordonanta presedintiala.
La domiciliul tatalui, minorul este ingrijit de catre acesta, iar in lipsa lui de catre o sora, care potrivit datelor furnizate de serviciul de autoritate tutelara, se afla la acest domiciliu in mod provizoriu.
Instanta constata, pe de alta parte, ca minorul a fost ingrijit, de la nastere si pana in decembrie 2010, de catre mama, ajutata de bunica materna. In prezent, mama locuieste impreuna cu bunica si fratele mamei in com. Ernei, la mica distanta de casa in care locuieste paratul.
Instanta constata, comparand datele ce rezulta din probele administrate, ca in ipoteza incredintarii copilului spre crestere si educare mamei, acesta ar urma sa domicilieze la mica distanta de casa paratului (a doua casa), impreuna cu mama, bunica si unchiul sau. In ipoteza incredintarii copilului tatalui, conform probatiunii efectuate, sumare potrivit specificului ordonantei presedintiale, exista o probabilitate mare ca minorul sa revina la familia la care s-a aflat pana in prezent, respectiv in loc. Peris. O astfel de posibilitate ar putea crea prejudicii legaturii dintre parinti si copil, avand in vedere ca mama va fi lipsita de posibilitatea reala de a-si vizita minorul. In acelasi timp, cresterea minorului de catre o terta persoana, chiar parte a familiei paratului, nu este o optiune, in conditiile in care mama doreste sa se ocupe personal de copil.
Instanta retine, pe de alta parte, ca indubitabil intre mama si copil exista o relatie apropiata de atasament reciproc. Desi din interogatoriul luat paratului ar rezulta faptul ca minorul nu vrea sa locuiasca cu mama, fiind speriat de aceasta, interogatoriu partial confirmat de martora, instanta constata faptul ca mama este cea care s-a preocupat de copil timp de mai mult de 5 ani, de la nasterea acestuia. Ca atare, instanta considera ca este practic imposibil ca intre cei 2 sa nu se fi format o legatura sufleteasca specifica raporturilor dintre mama si copil.
Tot in acest context, instanta retine ca reclamanta a facut demersuri, imediat dupa rezolvarea problemelor sale medicale, in vederea recuperarii minorului, demonstrand astfel preocupare si interes pentru soarta acestuia. Un exemplu in acest sens il constituie chiar prezenta cerere de ordonanta presedintiala, promovata la 18 februarie 2011, dupa ce minorul a fost preluat de tata la inceputul lui ianuarie 2011.
In decizia de incredintare a minorului, instanta urmeaza a avea in vedere, in determinarea interesului superior al minorului, o serie de factori precum : posibilitatile materiale ale parintilor, posibilitatile de dezvoltare fizica, intelectuala si morala pe care copii le pot gasi la unul dintre parinti, varsta copilului, comportamentul parintilor fata de copil inainte de divort, legaturile de afectiune stabilite intre copii si familie (decizia 10/1969 a fostului Tribunal Suprem).
Asa cum s-a aratat anterior, este indubitabila existenta unei legaturi de afectiune intre mama si copil, legatura care este posibil sa fi suferit transformari in perioada in care cei 2 au fost despartiti in fapt.
In ceea ce priveste posibilitatile materiale, instanta constata faptul ca, potrivit anchetelor sociale efectuate in cauza, posibilitatile materiale ale celor 2 parinti sunt aproximativ similare, fara diferente semnificative. Reclamanta are in prezent un loc de munca, potrivit adeverintei depuse la dosarul cauzei.
In ceea ce priveste posibilitatile de dezvoltare fizica, intelectuala si morala a copilului, instanta a aratat anterior faptul ca ambii parinti au specificul lor de probleme. Totusi, instanta retine faptul ca problemele de natura psihica ale mamei , respectiv episodul depresiv major a aparut, potrivit scrisorii medicale depuse la dosarul cauzei, pe fond situational. In acelasi timp, caderile psihice ale mamei nu au vizat niciodata minorul, concentrandu-se doar asupra propriei persoane, fara a pune in pericol viata sau sanatatea copilului.
In acelasi timp, instanta retine faptul ca tatal afirmativ consuma bauturi alcoolice si este implicat intr-o ancheta penala, demarata ca urmare a unui scandal in care acesta a injunghiat o persoana. Ca urmare a acestui scandal, reclamanta a fost amenintata de tatal persoanei vatamate, conform ordonantei de scoatere sub urmarire penala depusa la dosar. Este deci evident ca fapta paratului are repercursiuni asupra sigurantei fizice a intregii familii.
In acelasi timp, instanta retine si faptul ca paratul, pe fondul consumului de alcool, a pus in pericol intreaga familie, inclusiv  minorul. Astfel, din declaratiile martorei rezulta ca paratul, desi aflat in postura de conducator auto, a oprit la un bar din localitate pentru a consuma bauturi alcoolice, in ciuda faptului ca transporta in masina martora, sotia si copilul minor.
Ca urmare, instanta considera ca, in ciuda antecedentelor medicale, reclamanta ofera mai multe garantii morale care sa asigure, pentru o perioada limitata, pana la pronuntarea divortului, o buna crestere si educare a minorului. In adoptarea acestei solutii instanta va avea in vedere si sprijinul oferit reclamantei de catre bunica materna, care potrivit tuturor probelor administrate in cauza a avut un rol important in cresterea minorului inca de la nasterea sa.
In ceea ce priveste concluziile raportului psihologic depus la dosarul cauzei de catre parat, instanta va remarca mai intai caracterul sau de proba extrajudiciara, realizata la solicitarea uneia dintre parti, respectiv a paratului. In ceea ce priveste concluziile acestui raport psihologic, instanta constata ca in principal acesta releva faptul ca minorul are o relatie buna cu tatal sau, fapt necontestat de catre reclamanta. In ceea ce priveste optiunea minorului, instanta constata ca raportul nu analizeaza in profunzime detaliile acestei optiuni, mecanismele care au determinat o astfel de optiune etc. Mai mult, psihologul a consemnat faptul ca minorul intelege, la nivelul varstei sale, faptul ca "tata o paraseste pe mama", rezultand ca in acceptiunea sa tatal este cel care doreste destramarea familiei.
Pentru toate motivele mai sus expuse, tinand seama de specificul cererii de ordonanta presedintiala, in care instanta evalueaza doar aparenta dreptului, urmeaza a fi admisa cererea principala formulata de reclamanta.
In ceea ce priveste cererea de obligare a paratului la plata unei pensii de intretinere, instanta constata ca, potrivit art. 86 alin. 3 Cod familiei, descendentul cat timp este minor are dreptul la intretinere oricare ar fi pricina nevoii in care se afla, obligatia de a contribui la cheltuielile privind intretinerea copilului minor reprezentand asadar aspectul patrimonial al indatoririlor parintesti legate de cresterea, educarea si ingrijirea acestuia. Vazand dispozitiile art. 94 alin. 1 Codul familiei, care stabilesc ca intretinerea este datorata potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui care urmeaza a o plati, instanta urmeaza a obliga paratul la plata in favoarea minorului a sumei de 171,5 lei cu titlu de pensie de intretinere, incepand cu data pronuntarii prezentei hotarari. In stabilirea acestei date se va avea in vedere faptul ca pana in prezent paratul a prestat intretinerea catre minor in natura, acesta aflandu-se in cresterea si educarea sa. Cu privire la cuantumul pensiei de intretinere, instanta s-a raportat la venitul realizat de catre parat in mod normal, respectiv un venit de 686 lei lunar, facand abstractie de ultimele 2 luni, in care paratul s-a aflat in concediu fara plata.
Raportat la solutia pronuntata in cauza, in temeiul art. 274 Cod procedura civila, instanta va obliga paratul la plata in favoarea reclamantei a sumei de 10,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, constand in taxa de timbru si timbru judiciar.