Civil - anulare act - ANULAREA PARTIALA A TITULUI DE PROPRIETATE s.a.

Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata:
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 16 aprilie 2008, reclamanta UC a solicitat instantei ca, prin hotararea ce o va pronunta in contradictoriu cu paratii OE, Comisia locala de fond funciar Ungheni si Comisia judeteana de fond funciar, sa dispuna:
- anularea partiala a titlului de proprietate nr. 121104/2003, emis de parata de rand trei, in baza documentatiei propusa de parata de rand doi in favoarea lui OI in privinta parcelei cu nr. top. 485/2/2 inscrisa in C.F. nr. 2963/N/Ungheni in suprafata de 626 mp, inscrisa anterior in C.F. nr. 145/II Ungheni;
- anularea partiala a certificatului de mostenitor 205/2006 emis de BNP Ciocea Delia in favoarea lui OE pentru parcela cu nr. top. 485/2/2 inscrisa in C.F. nr. 2963/N/Ungheni in suprafata de 626 mp;
- restabilirea situatiei anterioare din C.F. nr. 145/II Ungheni cu privire la nr. top 485/2 prin reinscrierea parcelei mentionate;
- obligarea paratului de rand 1 la predarea in deplina proprietate a parcelei cu nr. top. 485/2/2
- obligarea paratilor in solidar la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea in fapt a cererii reclamanta a aratat ca prin titlul de proprietate nr. 119716/2005 a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului in cauza catre antecesoarea sa NM, impreuna cu ceilalti mostenitori ai defunctului BD. Prin actul de partaj voluntar autentificat sub nr. 1883/1997 de BNPA Gurghian-Ispas NM a devenit unic proprietar, iar in baza certificatului de mostenitor nr. 91/2000, emis de acelasi birou notarial reclamanta a devenit unic proprietar prin succesiune, imobilul fiind intabulat in cartea funciara. Reclamanta a invederat ca in urma litigiului purtat cu paratul de rand unu si cu Oprisor Elisabeta s-a obtinut anularea partiala a titlului de proprietate nr.119716/2005 in ceea ce priveste suprafata de teren in discutie prin decizia nr. 861/R/25.10.2002 a Curtii de Apel Targu Mures. In baza acestei hotarari paratul a intabulat dreptul sau de proprietate asupra terenului in C.F nr. 2963/N/Ungheni avand la baza titlul de proprietate nr. 121/104/2003 emis de parata de rand trei si certificatul de mostenitor nr. 205/2006 emis de BNP Ciocea Delia. Reclamanta a subliniat ca prin emiterea titlului de proprietate emis in favoarea antecesorului paratului de rand unu au fost incalcate in mod flagrant prevederile legii nr. 18/1991 deoarece antecesorul paratului nu a avut niciodata vocatie la reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate in conditiile in care nu a fost proprietar al terenului in cauza. Reclamanta a subliniat ca acest teren a fost in proprietatea familiei sale, bunicul sau B D fiind proprietar asupra terenului din anul 1927 fara a exista o alta mentiune cu privire la dreptul de proprietate al altei persoane asupra terenului. Reclamanta a subliniat ca nu se poate retine in cauza nici incidenta prevederilor art. 23 din Legea 18/1991 invocat constant de paratul de rand unu in sprijinul sustinerilor sale, deoarece acest text impune conditia ca terenul asupra caruia se reconstituie dreptul de proprietate sa fi fost in proprietatea fostului membru cooperator. Reclamanta a mentionat ca fata de prevederile art. 25 din Legea nr. 18/1991 si art. 6 alin 21 din Legea nr. 1/2000, intaietate la reconstituirea dreptului de proprietate are persoana care dovedeste prin acte de proprietate ca a detinut terenul in proprietate in baza unui titlu anterior anului 1990. In acelasi sens reclamanta a subliniat ca prin prevederile Legii nr. 247/2005 se consacra principiul reconstituirii dreptului de proprietate asupra vechiului amplasament, conditie in care se impune anularea titlului emis pe numele antecesorului sau.
In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. III alin. 1 lit. a, lit. c, alin. 2 si urm. din Legea nr. 169/1997 ale art. 23-25 din legea nr. 18/1991, ale art. 2 si art. 6 din Legea nr. 1/2000 si ale art. 109 alin. 1 art. 112 si urm. Cod procedura civila.
Cererea a fost legal timbrata.
In sustinerea cererii, au fost depuse la dosar in fotocopie si incuviintate de instanta in probatiune urmatoarele inscrisuri: titlu de proprietate nr. 121104/31.7.2003 (f. 4), C.F. nr. 2009163/Ungheni (f. 5-8), C.F. nr. 145/II Ungheni (f. 9-16), titlu de proprietate nr. 119716/26.7.1995 (f. 17), decizia nr. 867/R pronuntata de Curtea de Apel Targu Mures la data de 25.10.2002 (f. 18-26), plan de situatie (f. 27-28), certificat de mostenitor nr. 205/2006 (f. 69), cererea nr. 322/25.11.2005 depusa de reclamanta la Comisia de fond funciar Ungheni, cererile nr. 15543/20.2.2007, 15544/20.2.2007 si 15570/20.2.2008.
Prin intampinare depusa la dosar in data de 10.6.2008, paratul de rand unu OE a solicitat respingerea actiunii introductive ca nefondata cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata, aratandu-se ca indreptatirea legala a paratului la reconstituirea dreptului de proprietate asupra parcelei ce face obiectul cauzei a fost stabilita in mod definitiv si irevocabil prin decizia civila nr. 861/R/25.10.2002 pronuntata de Curtea de apel Targu Mures in dosarul nr. 556/2002/C, prin aceeasi hotarare dispunandu-se ca reclamantei sa i se atribuie teren in aceeasi suprafata pe un alt amplasament. Paratul a subliniat ca titlul sau de proprietate pentru parcela de 626 mp a fost emis in baza acestei hotarari judecatoresti, iar terenul in cauza a intrat in circuitul civil, este ocupat de constructii edificate ulterior emiterii titlului, in baza unei autorizatii de construire legal emise.
Paratii de rand doi si trei nu au formulat intampinare in cauza, inaintand la dosar actele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate nr. 121104/31.7.2003 (f. 53-58).
Prin notele de sedinta depuse la dosar in data de 27.3.2009, raspunzand la solicitarea instantei de a preciza in scris interesul capatului de cerere privind anularea partiala a titlului de proprietate nr. 121104/2003, reclamanta a precizat ca cererea sa indeplineste toate conditiile unui interes legitim, intrucat se urmareste recunoasterea dreptului de proprietate, drept recunoscut si garantat de lege, este personal, adica apartine direct reclamantei, care a depus cererile de reconstituire a dreptului de proprietate si este nascut si actual, existand la momentul introducerii cererii de chemare in judecata.
Prin concluziile scrise depuse la dosar in data de 1.4.2009, respectiv 2.4.2009, reclamanta si paratul de rand unu au reiterat argumentele formulate prin cerere si intampinare.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Prin titlul de proprietatea nr. 119716 din 26 iulie 1995 s-a reconstituit dreptul de proprietate in favoarea mostenitorilor defunctului B D asupra unei suprafete totale de 2 ha 9400 mp pe teritoriul localitatii Ungheni, printre aceste terenuri figurand si suprafata situata in intravilan, in tarla 72, parcela 334/1, de 626 mp. Imobilul astfel reconstituit, in urma partajului voluntar autentificat sub nr. 1883/1997 de BNPA Gurghian-Ispas NM, intervenit intre mostenitorii defunctului B D, a fost inscris pe numele antecesoarei reclamantei, NM in cartea funciara nr. 145/II Ungheni. In calitatea de unic mostenitoare a defunctei NM, in baza certificatului de mostenitor nr. 91/2000 eliberat de BNPA Gurghian-Ispas NM, reclamanta si-a inscris dreptul de proprietate asupra suprafetei in discutie in cartea funciara mentionata.
La data de 5 mai 1998, reclamantii OE si Oprisor Elisabeta, antecesorii paratului de rand 1, au chemat in judecata pe mostenitorii defunctului B D, respectiv pe NM, Szatmari Anna, Blaj Susana, B Gheorghe, Lazar Vita si Comisia judeteana Mures de aplicare a Legii nr. 18/1991, solicitand sa se dispuna modificarea partiala a titlului de proprietate nr. 119716 din 26 iulie 1995, in sensul eliminarii suprafetei de 626 mp teren, situat in comunei Ungheni nr. administrativ 451, urmand ca titularilor sa le fie atribuita acea suprafata pe un alt amplasament si sa se dispuna radierea intabularii acelei suprafete de la nr. topografic 485/2 din careta funciara nr. 145/II Ungheni.
Litigiul dintre parti a parcurs toate cele trei grade de jurisdictie, finalizandu-se in mod definitiv si irevocabil prin decizia nr. 861/R/25.10.2002 a Curtii de Apel Targu Mures, pronuntata in dosarul nr. 556/2002/C. Instanta de recurs a dispus modificarea partiala a titlului de proprietate nr. 119716 din 26 iulie 1995 in sensul solicitat reclamantii OE si Oprisor Elisabeta, adica cu eliminarea din cuprinsul lui a suprafetei de 626 mp din tarlaua 72, parcela 334/1, situat in intravilanul comunei Ungheni, urmand ca titularilor acelui titlu sau mostenitorilor lor sa li se atribuie teren in aceeasi suprafata pe un alt amplasament. Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de recurs a retinut, ca in baza probelor administrate (expertiza topografica si fisa de punere in posesie din 16 martie 1994) a reiesit ca terenul litigios este aferent casei de locuit si anexelor gospodaresti ale reclamantilor OE si Oprisor Elisabeta. In drept, s-a constatat ca in baza dispozitiilor art. 23 din Legea nr. 18/1991, potrivit carora sunt si raman in proprietatea privata a cooperatorilor sau mostenitorilor acestora (...) terenurile aferente casei de locuit si anexelor gospodaresti, precum curtea si gradina din jurul acestora, prin urmare situatia juridica a terenului se stabileste in functie de modul de amplasare si nu in raport de titularii dreptului de proprietate asupra lui anterior cooperativizarii sau anului 1990. Pornind de la aceste doua premise instante a concluzionat ca dreptul de proprietate asupra terenului disputat in conditiile in care acesta este aferent casei de locuit si anexelor gospodaresti ale reclamantilor OE si Oprisor revine acestora in temeiul dispozitiilor art. 23 din Legea nr. 18/1991.
In baza acestei decizii, la data de 31.7.2003, s-a emis in favoarea mostenitorului defunctilor OE si Oprisor Elisabeta, respectiv paratului de rand din cadrul acestui dosar, OI titlu de proprietate nr. 121104 in care a fost cuprins terenul situat in intravilan, in tarla 72, parcela 334/1, in suprafata de 626 mp, imobil care ulterior a fost intabulat pe numele paratului de rand 1 in cartea funciara nr. 2963/N/Ungheni.
Instanta retine ca prin actiunea formulata in cadrul acestui dosar, reclamanta UC solicita cu titlu principal anularea partiala a titlului de proprietate nr. 121104/2003 emis in favoarea paratului de rand, intemeindu-si actiunea pe dispozitiile art. III alin. 1 lit. a (iv) din Legea nr. 169/1997, art. 23-25 din Legea nr. 18/1991 si art. 2 si art. 6 din Legea nr. 1/2000. In motivarea cererii sale reclamanta pune in discutie vocatia la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului disputat, argumentand, pe de o parte, ca s-a facut o gresita apreciere a dispozitiilor art. 23 din Legea nr. 1/2000, iar pe de alta parte ca potrivit prevederilor art. 6 alin 21 din Legea nr. 1/2000 si ale Legii nr. 247/2005 intaietatea la reconstituirea dreptului de proprietate o are persoana proprietara a terenului inaintea cooperativizarii sau a anului 1990. Astfel cum este formulata si argumentata, instanta apreciaza ca actiunea reclamantei este inadmisibila pentru motivele ce urmeaza.
Mai intai, trebuie observat ca reclamanta repune in discutie, din perspectiva art. 23 din Legea nr. 18/1991, indreptatirea la reconstituirea parcelei disputate, chestiune care a fost irevocabil transata prin decizia nr. 861/R/25.10.2002 a Curtii de Apel Targu Mures, instanta retinand in sensul celor de mai sus. Or, hotararea mentionata fiind pronuntata intre aceleasi parti se bucura de puterea lucrului judecat, ceea ce s-a transat jurisdictional reprezentand un "lucru judecat" intre parti, neputand fi contrazisa de noi constatari intr-o judecata ulterioara. Astfel, chestiunile juridice hotarate de o instanta judecatoreasca intr-un litigiu dintre parti se impun cu titlu de prezumtie, ca mijloc de proba intr-un proces ulterior care nu prezinta identitate de obiect si cauza cu cel purtat anterior decat o identitate de probleme juridice. Pentru ca, in situatia in care exista tripla identitate de parti, obiect si cauza intre cele doua litigii, exceptia de lucru judecat opreste o noua judecata pe fondul problemelor litigioase. Ambele situatii enuntate, prezumtia puterii lucrului judecat si exceptia autoritatii de lucru judecat sunt mijloace procedurale de invocare ale aceleasi functii a hotararilor judecatoresti: autoritatea sau puterea de lucru judecat si urmaresc asigurarea stabilitatii si securitatii raporturilor juridice, valori de temelie ale ordinii de drept.
Instanta apreciaza ca in cauza nu exista tripla identitate intre judecata care s-a finalizat prin decizia nr. 861/R/25.10.2002 a Curtii de Apel Targu Mures, deoarece, cel putin formal cererea reclamantei are un alt obiect decat cel finalizat anterior in fata instantei de recurs (anularea titlului de proprietate eliberat in favoarea paratului de rand 1) si se intemeiaza pe o cauza diferita, reclamanta invocand in sprijinul sustinerilor sale motivul de anulare prevazut de dispozitiile art. III alin. 1 lit. a (iv) din Legea nr. 169/1997.
Insa, de vreme ce analiza jurisdictionala a indreptatirii la reconstituirea dreptului de proprietate din perspectiva dispozitiilor art. 23-25 din Legea nr. 18/1991 a fost efectuata prin decizia nr. 861/R/25.10.2002 a Curtii de Apel Targu Mures, instanta nu poate proceda la o noua analiza a acestor prevederi legale pentru a ajunge eventual la o alta solutie. Dreptul de acces la justitie al partii care se considera neindreptatita printr-o hotarare judecatoreasca se manifesta in anumite limite, aceasta putand uza de caile de atac ordinare sau extraordinare, dupa epuizarea carora nemaifiind posibila repunerea in discutie a chestiunilor transate cu titlu definitiv si irevocabil.
In al doilea rand, instanta apreciaza ca cererea reclamantei nu poate fi primita nici din perspectiva temeiului juridic invocat de aceasta, respectiv art. III alin. 1 lit. a (iv) din Legea nr. 169/1997. Potrivit acestui text normativ nulitatea absoluta poate interveni in privinta actelor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate emise dupa eliberarea titlului de proprietate fostului proprietar pe vechiul amplasament, transcris in registrele de transcriptiuni si inscriptiuni sau, dup caz intabulat in cartea funciara, precum si actele de instrainare efectuate in baza lor. Nulitatea absoluta a actelor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate este operanta in aceasta situatie ca urmare a faptului ca la data reconstituirii sau constituirii terenul nu se mai afla la dispozitia comisiei locale de fond funciar, fiind deja urmata si finalizata procedura de reconstituire a dreptului de proprietate prin emiterea unui titlu de proprietate in favoarea fostului proprietar. Asadar in ipoteza normei analizate, exista doua titluri de proprietate aparent valabile, cu neobservarea, la emiterea celui de-al doilea titlu, a faptului ca terenul pe care s-a constituit/reconstituit dreptul de proprietate a format deja obiectul procedurii de constituire/reconstituire, situatie in care legea acorda preferinta persoanei care a obtinut prima titlul, in situatia in care aceasta este fostului proprietar al amplasamentului pe care s-a reconstituit dreptul de proprietate.
Starea de fapt din prezenta cauza nu se incadreaza insa in ipoteza normei analizate: desi este vorba de doua titluri de proprietate - titlul de proprietatea nr. 119716 din 26 iulie 1995, emis in favoarea antecesorilor reclamantei si cel cu nr. 121104/31.7.2003, al paratului - acestea nu au coexistat insa in timp, fiind emise in mod succesiv: mai intai s-a anulat titlul de proprietatea nr. 119716 din 26 iulie 1995, iar in baza hotararii judecatoresti de anulare a acestui titlu s-a emis titlul de proprietatea nr. 121104/31.7.2003. Daca in cazul prevazut de textul legal analizat, din greseala comisiei locale de fond funciar s-a constituit/reconstituit dreptul de proprietate asupra unui teren pe care s-a reconstituit deja dreptul de proprietate chiar in favoarea fostului proprietar, fiind emis un al doilea titlu de proprietate cu privire la acelasi amplasament, reglementandu-se o regula de transare a conflictului astfel creat, in cauza nu exista doua reconstituiri facute in mod paralel, cel de-al doilea titlu fiind emis in urma solutionarii litigiului dintre titularul primului titlu de proprietate si persoane care pretindea un drept asupra aceluiasi amplasament. Si cum aceasta solutionare a litigiului s-a facut intr-o procedura jurisdictionala finalizata printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila, cele statuate de instanta se impun cu puterea lucrului judecat in orice litigiu ulterior dintre parti.
Instanta nu poate retine nici argumentul ca prin Legea nr. 247/2005 s-a reglementat principiul reconstituirii dreptului de proprietate pe vechiul amplasament, astfel singura indreptatita la reconstituirea dreptului de proprietate asupra amplasamentului discutat ar fi reclamanta, deoarece dispozitiile Legii nr. 247/2005 se refera doar la situatii juridice care nu au fost definitiv solutionate, la cazurile in care reconstituire pe vechiul amplasament mai este posibila, terenul nefiind ocupat de alte persoane, carora li s-a reconstituit dreptul de proprietate in acord cu dispozitiile Legii nr. 18/1991 in forma in vigoare la data reconstituirii. Or, in conditiile in care paratului de rand 1 i s-a reconstituit dreptul de proprietate in baza unei hotarari judecatoresti prin care, in functie de prevederile in vigoare la acea data din Legea nr. 18/1991, s-a stabilit indreptatirea paratului la reconstituirea dreptului de proprietate o solutie legislativa contrara ar aduce atingere principiului neretroactivitatii legii civile si stabilitatii circuitului civil.
Fata de considerentele de mai sus, apreciind ca prin capatul de cerere vizand anularea titlului de proprietate nr. 121104/2003 reclamanta repune in discutie o chestiune litigioasa care a fost deja transata prin decizia nr. 861/R/25.10.2002 a Curtii de Apel Targu Mures si cum argumentele suplimentare, care nu au fost analizate in procesul mentionat, invocate de reclamanta in sprijinul indreptatirii sale la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului litigios nu sunt fondate, instanta va respinge cererea reclamantei ca inadmisibila, deoarece reanalizarii problemei juridice dedusa judecatii se opune puterea de lucru judecat al deciziei nr. 861/R/25.10.2002 a Curtii de Apel Targu Mures, sau la un nivel mai general, cerinta securitatii raporturilor juridice.
Avand in vedere ca capetele 2, 3 si 4 din cererea reclamantei au caracter subsidiar fata de primul petit privind anularea titlului de proprietate emis pe numele paratului de rand 1, instanta urmeaza sa pronunte aceeasi solutie si cu privire aceste capete cu cea pe care o va da capatului principal de cerere.
Tinand cont de solutia care urmeaza a fi pronuntata pe cererea de chemare in judecata, reclamanta, ca parte cazuta in pretentii, in temeiul art. 274 alin. 1 Cod procedura civila, va fi obligata la plata cheltuielilor de judecata suportate de paratul de rand 1 in timpul si in legatura cu procesul, respectiv la plata sumei de 2.000 lei, reprezentand onorariu avocatial, conform chitantei nr. 190/27.3.2009.