Functionar public. Decizie de imputare. Caracterul imperativ al termenului de 30 de zile in interiorul caruia trebuie emisa decizia.

Curtea de Apel Cluj, Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal, decizia nr. 3742 din 14 octombrie 2011

Prin sentinta civila nr.  61 din data de 13.01.2011 pronuntata in dosarul nr. 5212/84/2010 de Tribunalul Salaj s-a admis cererea formulata de reclamanta C.S., in contradictoriu  cu parata CASA JUDETEANA DE PENSII SALAJ si s-a dispus anularea Deciziei nr.120/07.07.2010 si a consecintelor ce decurg din aceasta, respectiv anularea debitului.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut ca reclamanta a promovat o actiune de recuperare a debitului, dar acesta a fost respinsa ca prescrisa.
Angajarea raspunderii reclamantei este reglementata de Legea nr. 188/1999, iar culpa in cauza revine in exclusivitate reclamantei.
In cursul lunii aprilie 2010, la sediul unitatii parate a avut loc un control financiar efectuat de catre Curtea de Conturi a Romaniei - Camera de Conturi Salaj.
Prin Decizia nr.14/2010 a Curtii de Conturi s-au constatat mai multe abateri de la legalitatea si regularitate care au determinat producerea de prejudicii. Totodata s-au stabilit si masurile ce urmeaza a le lua pentru recuperarea lor.
Printre debite, figura si acela in valoare de 5.659 lei, care face obiectul prezentului litigiu.
In realitate, reclamanta in calitate de consilier juridic al paratei a formulat inca in cursul anului 2007, un litigiu avand ca obiect recuperarea acestei sume reprezentand indemnizatie pentru cresterea copilului, considerata a fi incasata necuvenit.
Prin Sentinta Civila nr.85/2008 a Tribunalului Salaj cererea a fost respinsa ca fiind prescrisa.
Intre timp, reclamanta a fost in concediu de maternitate iar apoi a revenit incepand cu data de 13.05.2010.
Cu toate ca existenta prejudiciului a fost constatata de unitatea parata  odata cu formularea actiunii in 2007 si mai apoi cu pronuntarea Sentintei Civile nr.85/2008, impotriva reclamantei sau a unui alt angajat, nu s-a luat nici o sanctiune.
Conform prevederilor art. 84 din Legea nr.188 din 8 decembrie 1999 privind functionarilor publici, modificata si completata, "Raspunderea civila a functionarului public se angajeaza:
a) pentru pagubele produse cu vinovatia patrimoniului autoritatii sau a institutiei publice in care functioneaza.
Conform prevederilor art.85 ale aceleiasi legi:
1) Repararea pagubelor aduse autoritatii sau institutiei publice in situatiile prevazute la art. 84 lit.a) si b) se dispune prin emiterea de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice a unui ordin sau a unei dispozitii de imputare, in termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, dupa caz, prin asumarea unui angajament de plata, iar in situatia prevazuta la lit.c) a aceluiasi articol, pe baza hotararii judecatoresti definitive si irevocabile.
2) Impotriva ordinului sau dispozitiei de imputare functionarul public in cauza se poate adresa instantei de contencios administrativ.
3) Dreptul conducatorului autoritatii sau institutiei publice de a emite ordinul sau dispozitia de imputare se prescrie in termen de 3 ani de la data producerii pagubei.
Textul de lege mai sus enuntat, prevedea posibilitatea unitatii de a emite in 30 de zile de la constatare pagubei, a unui ordin sau a unei decizii de imputare.
Pe de alta parte, a mai precizat tribunalul, din cuprinsul deciziei nu rezulta care este temeiul de drept al acesteia, si nici actele care au stat la baza Deciziei.
Or, procesul verbal de constatare intocmit de Curtea de Conturi nu poate fi temei de drept.
 Prin urmare, tribunalul a admis cererea formulata de reclamanta C.S. in contradictoriu cu parata Casa Judeteana de Pensii Salaj si a dispus anularea Deciziei nr.120/07.07.2010 si a consecintelor ce decurg din aceasta, respectiv anularea debitului.
Impotriva acestei sentinte, parata CASA JUDETEANA DE PENSII  SALAJ a declarat recurs, solicitand admiterea acestuia in baza art. 304 lit. 9, si 3041 Cod proc. civ. si casarea in totalitate a sentintei atacate.
In motivarea recursului, parata a aratat ca decizia nr. 120/07.07.2010 a Casei Judetene de Pensii Salaj, privind imputarea sumei de 5.659 lei, reprezentand indemnizatie pentru ingrijirea copilului pana la varsta de 2 ani, a fost intocmita in urma procesului-verbal de constatare nr. 3693/27.04.2010 si a Deciziei nr. 14/10.05.2010, emise de Curtea de Conturi a Romaniei - Camera de Conturi Salaj.
In fapt, a aratat parata, in data de 03.11.2004, s-a emis de catre Serviciul Evidenta Contribuabili decizia de debit cu nr. 7, prin care s-a constatat un debit in valoare de 5.659 lei, reprezentand indemnizatie pentru ingrijirea copilului pana la varsta de 2 ani, acordat in mod necuvenit numitei M.V., in urma contractului de asigurare nr. 144 din 01.12.2001, incheiat de aceasta cu Casa Judeteana de Pensii Salaj, conform art. 5 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, intrucat d-na M.V. a desfasurat activitate cu contract individual de munca.
Ulterior, in data de 21.09.2007, Serviciu Evidenta Contribuabili, care a constatat debitul, a inaintat dosarul Compartimentului Juridic in vederea recuperarii acestuia. In urma preluarii dosarului, d-na C.S., angajata in cadrul Compartimentului Juridic, in data de 26.11.2007, a introdus actiune in instanta pentru recuperarea debitului, actiune tardiv introdusa, intrucat debitul s-a prescris in data 03.11.2007, asa cum rezulta si din Sentinta Civila nr. 85/21.01.2008, pronuntata de Tribunalul Salaj in dosarul nr. 2765/84/2007.
In argumentarea pozitiei sale, parata a invocat  dispozitiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 si pe cele ale  art. 84 lit. a din Legea nr. 188/1999, privind Statutul functionarului public concluzionand ca in speta, culpa ii apartine reclamantei, avand in vedere atributiile din fisa postului.
Prin intampinare, reclamanta C.S. a solicitat respingerea acestuia si mentinerea in totalitate a sentintei recurate, deoarece decizia de impunere nr. 120/07.07.2010 emisa de C.J.P. Salaj a fost data cu incalcarea dispozitiilor legale, respectiv art. 84 lit. a si art. 85 din Legea nr. 188/1999.
Analizand recursul formulat, Curtea retine urmatoarele:
Reclamanta C.S. detine functia publica de consilier juridic clasa I, gradul profesional principal, treapta a doua de salarizare, gradatia 3 in cadrul  Casei Judetene de Pensii Salaj.
Prin decizia nr. 120/07.07.2010, recurenta Casa Judeteana de Pensii Salaj i-a imputat suma de 5.659 lei cu titlu de prejudiciu adus institutiei publice angajatoare ca urmare a neinitierii demersurilor legale in interiorul termenului de prescriptie in vederea recuperarii de la numita M.V. a sumei de5.659 lei, incasata in mod necuvenit cu titlu de indemnizatie pentru cresterea copilului  pana la doi ani, in perioada  01.08.2002-31.05.2003.
Inscrisurile aflate la dosarul cauzei releva  faptul ca intimata C.S. a introdus in numele recurentei, la data de 6 noiembrie 2007, o cerere de chemare in judecata impotriva numitei M.V. in vederea recuperarii debitului de 5.659 lei, insa actiunea a fost respinsa ca prescrisa prin sentinta civila nr. 85 din 21 ianuarie 2008 a Tribunalului Salaj.
Ca atare, momentul la care recurenta a aflat de producerea pagubei in patrimoniul sau coincide cu data  respingerii ca prescrisa a actiunii avand ca obiect obligarea numitei M.V. la plata sumei de 5.659 lei, iar nu cu data incheierii procesului verbal de constatare de catre Camera de Conturi Salaj, urmare a controlului efectuat in 01.04.-30.04.2010.
Pentru a concluziona in acest sens, Curtea retine ca este de ordinul evidentei ca omisiunea compartimentului juridic de a initia actiuni judiciare in interiorul termenului de prescriptie pentru recuperarea sumelor incasate in mod necuvenit este prejudiciabila pentru institutia publica care a efectuat plata prestatiilor respective, deoarece o lipseste de orice speranta legitima de a-si reintregi bugetul de venituri cu aceste sume. Asadar, interventia unui organ de audit extern,  pentru a stabili ca nerestituirea unei prestatii sociale incasate in mod necuvenit este de natura a cauza un prejudiciu recurentei era superflua si nu poate influenta in nici un caz stabilirea momentului la care a fost constatata paguba in patrimoniul recurentei.
Curtea insista asupra importantei stabilirii cu exactitate a acestui moment deoarece potrivit prevederilor art. 85 alin1 din Legea nr. 188/1999 repararea pagubelor aduse autoritatii sau institutiei pentru pagubele produse cu vinovatie patrimoniului autoritatii sau institutiei publice in care functioneaza se dispune prin emiterea de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice a unui ordin sau a unei dispozitii de imputare, in termen de 30 de zile de la constatarea pagubei.
Dupa cum se poate observa, acest text de lege instituie un termen imperativ de 30 de zile in interiorul caruia trebuie emisa decizia de impunere. Legiuitorul a statuat ca acest termen incepe sa curga din momentul constatarii pagubei care in cazul de fata a avut loc in data de 21 ianuarie 2008. Prin urmare, decizia de imputare emisa la 7 iulie 2010 este tardiva, fiind depasit cu mult termenul de 30 de zile reglementat de prevederile art. 85 alin.1 din Legea nr. 188/1999.
 In nici un caz nu poate fi agreata opinia potrivit careia termenul de 30 de zile ar fi unul de recomandare, si nu unul imperativ in conditiile in care legiuitorul a optat pentru utilizarea unei formule imperative in redactarea textului de lege si anume: "Repararea pagubelor_se dispune prin emiterea _unui ordin sau a unei dispozitii de imputare, in termen de 30 de zile de la constatarea pagubei". Ratiunea instituirii unui asemenea termen rezida din necesitatea inlaturarii starii de incertitudine ce planeaza asupra situatiei patrimoniale a functionarului care prin fapta sa a cauzat un prejudiciu institutiei publice angajatoare.  Astfel se da eficienta principiului securitatii raporturilor juridice prin mentinerea unui just echilibru intre scopul urmarit: apararea bugetului de stat si mijloacele utilizate: emiterea in mod unilateral a unui titlu executoriu, fara interventia instantei de judecata, insa cu respectarea unui termen de decadere de 30 de zile, previzibil si accesibil pentru ambele parti.
Chiar daca am admite ca paguba a fost constatata de catre recurenta doar la data intocmirii procesului verbal de constatare din 27 aprilie 2010 si a Deciziei nr. 14/10.05.2010 de catre Camera de Conturi Salaj si am da eficienta masurii de suspendare a raportului de serviciu al intimatei care a incetat la 13.05.2010, emiterea deciziei de impunere la data de 07.07.2010 s-a facut tot cu depasirea termenului de 30 de zile anterior mentionat, astfel incat decizia nr. 120 este tardiva si se impune a fi anulata pentru acest motiv, cum de altfel a retinut si instanta de fond.
Intrucat apararea intimatei-reclamante C.S. referitoare la tardivitatea deciziei de imputare nr. 120/07.07.2010 a fost primita de catre Curte, orice alta analiza vizand existenta in sarcina intimatei a elementelor raspunderii materiale este neavenita..
Pentru aceste considerente, Curtea in temeiul prevederilor art. 312 C.proc civ. va respinge recursul declarat de CASA JUDETEANA DE PENSII  SALAJ impotriva sentintei civile nr. 61 din 13 ianuarie 2011 a Tribunalului Salaj, pe care o va mentine in intregime. (Judecator Monica Ileana Iuga)