Divort cu minori. Masura incredintarii minorului dupa desfacerea casatoriei. Calitatea de parinte mai indreptatit la incredintare a partilor. Importanta optiunii minorului in contextul materialului probator. Renuntarea la beneficiul pensiei de intret...

           Prin cererea inregistrata la Judecatoria Videle sub nr. 1251/335/17.08.2010, reclamanta F.I. a chemat in judecata pe paratul F.M.-R., pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna desfacerea casatoriei incheiata intre parti si inregistrata sub nr. 48 din data de 14.09.2002 la Primaria orasului Videle, din vina exclusiva a paratului, sa-i fie incredintata spre crestere si educare minora F.C.-D., nascuta la data de 08.02.2003, paratul sa fie obligat la plata pensiei de intretinere, iar aceasta sa-si reia numele purtat anterior casatoriei, cu cheltuieli de judecata.
In privinta capatului accesoriu privind luarea masurii incredintarii minorei, instanta va respinge, sub acest aspect, actiunea principala si va admite petitul reconventional al paratului, gasindu-l intemeiat, dispunand incredintarea minorei catre tata, din urmatoarele considerente:
Criteriul dupa care se va calauzi instanta pentru a decide cu privire la incredintarea minorei este interesul acesteia. In determinarea acestui interes se va tine seama de o serie de factori, printre care: posibilitatile materiale ale parintilor (sensibil apropiate, mama - reclamanta, fiind salariata Spitalului, iar parintele - parat fiind beneficiar al indemnizatiei de somaj acordata incepand cu data de 01.08.2010. Veniturile proprii ale parintilor se completeaza insa cu veniturile membrilor de familie (parinti), cu care acestia locuiesc si se gospodaresc, constatare rezultata din concluziile delegatilor autoritatilor tutelare in anchetele sociale intocmite), posibilitatile de dezvoltare fizica, morala si intelectuala pe care copilul le poate gasi la unul dintre parinti (din anchetele sociale rezultand un plus al conditiilor de locuit de la domiciliul tatalui pentru minora, in defavoarea mamei, tatal beneficiind atat de fosta locuinta comuna a sotilor dobandita de acesta prin contractul de intretinere, cat si de locuinta parintilor sai, situata pe aceeasi raza teritoriala, ambele imobile prezentand conditii net superioare fata de cele de la locuinta parintelui -  reclamant), dupa un examen comparativ al conditiilor oferite de ambii parinti.
Se vor avea, de asemenea, in vedere si urmatoarele considerente, relevate de ansamblul probator, elementele de baza hotaratoare: plecarea mamei din locuinta comuna in strainatate pe o perioada de aproximativ 3 ani invederata de depozitiile testimoniale, motivata de insuficienta veniturilor familiale, aspect  insa ce nu a rezultat din probatoriul testimonial, martorii nu au aratat ca sotii aveau posibilitati financiare reduse care sa determine plecarea reclamantei.
Dupa plecarea mamei, minora ramane in grija exclusiva a tatalui si a bunicilor paterni, sustinere rezultata din declaratia minorei, depozitiile martorilor si probele scriptice administrate, contactele mamei cu minora reducandu-se la cate un apel telefonic (sustinere minora cu prilejul ascultarii sale in camera de consiliu), insa contactele personale periodice, parintesti, dintre mama si fiica, astfel reduse nu pot suplini grija si interesul zilnic pentru minora acordat de tata si bunicii paterni, toate probele testimoniale indicand-o pe bunica dinspre tata ca fiind cea careia i-a revenit, intr-o mai mare masura, grija copilului.
Profilul socio - moral al tatalui, caruia i s-a reprosat o relatie cu o alta persoana ce ar determina faptul locuirii sale in cele doua imobile in momente temporale diferite (pe timpul zilei si respectiv pe timpul noptii), nu se rasfrange, in principiu, si asupra calitatilor sale de parinte, intrucat comportamentul de sot si obligatia de fidelitate conjugala (ce nu au fost cercetate de instanta) nu afecteaza comportamentul parintesc.
Dorinta manifestata de minora de a fi incredintata tatalui, optiunea exprimata de aceasta, in conditiile legii, nu este de neglijat (minora confirmand, cu ocazia ascultarii sale in camera de consiliu de catre instanta, grija acordata de tata si bunica dinspre tata in sensul preocuparii pentru pregatirea scolara si grija zilnica), retinandu-se, totodata, ca se afla de mai multa vreme in ingrijirea tatalui, fata de care a declarat ca are preferinta, fiind preferabil sa se afle sub supravegherea parinteasca a acestuia, cel putin pentru perioada urmatoare de dezvoltare.  
Varsta copilului (7 ani si 6 luni), comportarea parintilor fata de copil pana la separarea in fapt, legaturile de afectiune stabilite intre copil si familie si, in general, existenta celor mai prielnice conditii pentru cresterea si educarea sa, se vor verifica, in continuare, de instanta.  
Astfel, sustinerea, in mod generic, ca numai mama copilului poate asigura ingrijirea corespunzatoare a acestuia, contravine principiului indreptatirii egale a ambilor parinti de a se ocupa cresterea si dezvoltarea fizica, morala si intelectuala a minorului si deformeaza principiul calauzitor in materie, al preeminentei interesului superior al copilului.
Facand un examen comparativ al conditiilor oferite de fiecare din parinti pentru cresterea si educarea copilului, instanta conchide motivat ca, in momentul actual, ele sunt mai bine realizate prin incredintarea minorei tatalui, din urmatoarele considerente:
Fara a constata o conduita neconforma vietii de familie ce ar afecta inchegarea armonioasa a individualitatii copilului din partea mamei, paratul si-a insusit responsabilitatea grijii minorei atat in perioada plecarii mamei in strainatate, cat si ulterior dupa separarea in fapt (modalitate fortata a unui parinte de a lasa copilul in grija celuilalt si parasirea locuintei comune de reclamanta au fost retinute din depozitia martorei, ce a invederat imprejurarile parasirii premeditate).
Schimbarea mediului familial la aceasta varsta, trecerea de la mediul urban la cel rural cu toate avantajele sale, astfel cum a rezultat din referatul de ancheta sociala care conchide ca in casa tatalui, dezvoltarea fizica si intelectuala a copilului este normal asigurata, beneficiind si de suportul bunicilor, atasamentul acestuia fata de bunicii paterni in grija carora se afla, conduc la concluzia ca nu este in interesul acestuia de a-l deplasa la locuinta bunicilor materni, cu care a avut de-a lungul timpului contactele obisnuite, justifica masura luata de instanta ca minora sa stea impreuna cu tatal sau.
In acest sens sunt si recomandarile facute de cadrele didactice ale Gradinitei de copii, subliniind ingrijirea deosebita acordata de tata si bunicii din partea acestuia.
Sub aspectul starii de sanatate, din probele scriptice administrate (adeverinta medicala, buletinele de analiza si cel ecografic - releva ca minora are o stare de sanatate ce impune crearea unui confort psihologic, cu evitarea situatiilor conflictuale si a schimbarilor intempestive de mediu, probe scriptice ce se coroboreaza si cu cele testimoniale - depozitia martorului G.I..
Timpul alocat minorei, raportat la natura serviciului (parintele reclamant, mama,  avand serviciul pe raza municipiului Bucuresti ce impune efectuarea sa in ture si deplasarile aferente, spre deosebire de tata, care aflat in perioada acordarii ajutorului de somaj beneficiaza de un plus de timp liber, martorii aratandu-l ca fiind cel care isi conduce copilul la gradinita, zilnic, preocupandu-se sa-i asigure acestuia insotirea si la intoarcere) vor fi avute in vedere la solutia de admitere a cererii reconventionale, existand diferente ce ar putea fi apreciate ca fiind in interesul minorei.
Intregul complex de imprejurari retinut de instanta astfel cum a rezultat din probatoriu, ce a atins, intr-o mare masura, raporturile reale dintre parti, a fost considerat de natura a demonstra temeinicia cererii reconventionale a tatalui, conducand spre o solutie de admitere a sa. 
Probele testimoniale sunt contradictorii sub aspectul opunerii tatalui la vizitele mamei efectuate la locuinta sa pentru a-si vedea copilul, urmand a fi privita circumspect de catre instanta, dat fiind posibilul subiectivism al martorilor aflati in legaturi de rudenie cu partile pentru care depun in aceasta calitate, dar nu vor fi inlaturate total.    
Se va incuviinta de catre instanta renuntarea paratului la beneficiul pensiei de intretinere datorate de mama, avand in vedere: manifestarea de vointa a acestuia - partea care renunta fiind prima care isi apreciaza posibilitatile financiare proprii si ale parintelui in favoarea caruia a renuntat, urmand ca o astfel de renuntare, in conditiile in care nu afecteaza interesul minorului, sa fie primita, de care instanta nu va lua act, fara a verifica veniturile actuale ale tatalui, asa cum rezulta din actele dosarului (referatul de ancheta sociala, in care se arata ca tatal beneficiaza de indemnizatia de somaj, venit provizoriu ce se completeaza cu cel al parintilor, respectiv pensiile de ajutor social), constatand ca, in lipsa unui echilibru financiar al veniturilor parintilor parti, renuntarea paratului la solutionarea petitului de actiune privind obligarea mamei la suportarea cheltuielilor aferente cresterii minorei, nu incalca principiul interesului superior al minorului, dominant  in aceasta materie.
  Renuntarea paratului la capatul de cerere privind stabilirea unei pensii de intretinere in sarcina reclamantei si in favoarea minorei, chiar si in conditiile inexistentei unei superioritati ale veniturilor sale fata de cele ale mamei, urmeaza a fi incuviintata de instanta. 
Pentru aceste considerente, instanta constata intemeiata cererea paratului, urmand a o admite si a dispune incredintarea minorei catre tata si sa incuviinteze renuntarea acestuia la petitul de cerere privind stabilirea unei pensii de intretinere in sarcina mamei si in favoarea copilului.