Cerere privind emiterea unui ordin de protectie respinsa pentru inexistenta unei stari de pericol actuala.

Asupra cauzei civile de fata:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Pascani  sub nr. __., reclamanta T.M. a solicitat, in contradictoriu cu paratul T.M., emiterea unui ordin de protectie prin care sa se dispuna interdictia pentru acesta de a pastra o distanta minima fata de ea si de minorii T.A., nascut la data de __ si T.C.V., nascut la data de __., rezultati din casatorie, fata de locuinta lor, fata de scolile unde minorii invata, fata de locul ei de munca si instituirea unui ordin judecatoresc care sa-i interzica paratului de a mai avea contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod cu ea si minorii rezultati din casatorie sau de a se mai deplasa la scoala unde invata minorii. 
Cererea este scutita de taxa judiciara de timbru conform disp. art. 26, alun. 2 din Legea nr. 217/2003.
In motivarea, in fapt, a cererii reclamanta arata ca in prezent locuieste impreuna cu minorii T.A. si T.C.V.L in imobilul casa de locuit proprietatea mamei sale, in comuna O_.., judetul Iasi, anterior locuind in imobilul casa de locuit proprietatea ei si a paratului, insa, ca urmare a scandalurilor, actelor de agresiune fizica si verbala exercitate asupra ei si a copiilor, fiind alungati in toiul noptii de parat in data de 04 octombrie 2012.
Motivele de divort ce au fost invocate de ea s-au referit la agresiunile fizice si verbale, dar mai ales fizice la care a fost supusa timp de 18 ani, cat a durat casnicia cu paratul, zilnic, violente venite in prezenta celor doi copii rezultati din casatorie si exercitate intr-un mod crunt, pe fondul unor scandaluri de proportii provocate pe fondul consumului excesiv de alcool. Bataile zilnice pe care i le-a aplicat paratul, chiar si in perioadele in care era insarcinata, au condus la un trai impropriu, paratul nerealizand venituri, iar din muncile ocazionale pe care le presta cheltuia totul pe procurarea de bauturi alcoolice. Intreaga viata pe care a trait-o impreuna cu copiii alaturi de parat a fost un adevarat cosmar, motiv pentru care copiii sunt extrem de speriati de atitudinea tatalui, fiind ingroziti de modul in care paratul se comporta cu acestia, ii ameninta si ii terorizeaza zilnic.
Mai arata reclamanta ca de cand au fost alungati din domiciliul comun viata ei si a copiilor s-a stabilizat, ea fiind cea care se ocupa in exclusivitate de cresterea si educarea lor, insa de fiecare data cand merge spre locul ei de munca sau copiii merg la scoala paratul le iese in cale si ii ameninta cu moartea. Mai mult decat atat, primeste zilnic telefoane de amenintare si mesaje din partea paratului. Dupa momentul plecarii sale din domiciliul conjugal impreuna cu cei doi copii minori paratul s-a deplasat la locuinta mamei ei, unde a distrus toate ferestrele si o parte din bunurile pe care aceasta le avea in locuinta, situatie care s-a repetat si la data de 25 mai 2013, cand, pe timpul noptii, a venit la locuinta mamei ei, a lovit-o pe aceasta, provocandu-i o echimoza la nivel ocular, pe ea a  strans-o de gat, distrugand din nou toate geamurile de la imobilul casa de locuit proprietatea mamei ei. Exista dovezi care atesta ca in urma numeroaselor plangeri depuse paratul a fost si sanctionat contraventional, efectuandu-se si cercetari penale cu privire la acesta. In cauza sunt intrunite intocmai dispozitiile Legii nr. 217/2003, in sensul emiterii unui ordin de protectie, deoarece exista situatia premisa determinata, si anume ca viata, integritatea fizica ori psihica, respectiv libertatea lor sunt puse in pericol din partea paratului. Masura obligarii paratului la pastrarea unei distante minime determinata fata de ea ori fata de copii, scoala sau locul ei de munca indeplineste conditia prevazuta de lege, respectiv art. 23 alin. 1 din Legea nr. 217/2003 si, in egala masura, respecta cerinta de a fi proportionala si necesara pentru protejarea drepturilor ei si ale copiilor. Numai astfel poate fi inlaturata starea de pericol in care se afla atat ea, cat si copiii, victime ale violentelor de familie exercitate de parat. Or, actele de violenta, precum si actele materiale de distrugere exercitate la locuinta mamei sale in care ea s-a mutat impreuna cu copiii sunt de natura a demonstra ca, practic, viata lor este in pericol, cum in egala masura este in pericol integritatea fizica ori psihica ori libertatea noastra. Prin evaluarile psihologice ale minorilor si prin probele pe care le va administra va face dovada ca starea psihica a minorilor se afla in pericol accentuata de animozitatile permanente existente intre ea si parat, iar inlaturarea acestei stari de animozitate, respectiv tensiune poate fi facuta numai prin interzicerea oricarui contact al paratului cu ea de natura a proteja implicit minorii.
In drept cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 23, 3, 4 din Legea nr. 217/2003, practica si jurisprudenta CEDO, protocolul nr. 4 la Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, art. 194 Cod procedura civila.
In sustinerea cererii, reclamanta a solicita proba cu inscrisuri si proba testimoniala, fiind audiati la cererea sa martorii D.S. si U.I.
Paratul nu a formulat in termen intampinare. In aparare a inteles sa se foloseasca de proba cu inscrisuri.
Au fost audiati si minorii T.A. si T.C.V., conform disp. art. 144, ind. 1 c.proc.civ. si art. 264 noul Cod Civil.
S-au solicitat si relatii de la Politia com. O_., jud. Iasi cu privire la sesizarile facute de reclamanta impotriva paratului si masurilor luate impotriva acestuia, relatii ce au fost inaintate de aceasta institutie cu adresa din data de 19.11.2013.
Analizand actele si lucrarile dosarului, prin prisma motivelor invocate in cererea introductiva si a dispozitiilor legale incidente in cauza, instanta apreciaza ca cererea reclamantei este neintemeiata, pentru urmatoarele considerente:
In fapt: reclamanta T.M. a fost casatorita cu paratul T.M., casatoria dintre ei fiind desfacuta prin divort potrivit sentintei civile nr. ___.. data de Judecatoria Pascani, prin care s-a dispus exercitarea comuna a autoritatii parintesti cu privire la minorii T.A., nascut la data de ___. si T.C.V., nascut la data de __.., rezultati din casatorie si stabilirea locuintei acestora la reclamanta, cu obligarea tatalui la plata unei pensii lunare de intretinere.
Potrivit disp. art. 23, alin. 1 din Legea nr. 217/2003 ordinul de protectie se emite in situatia in care este pusa in pericol viata, integritate fizica sau psihica ori libertatea unei persoane printr-un act de violenta din partea unui membru al familiei, in scopul inlaturarii starii de pericol, prin ordinul de protectie dispunandu-se cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre masuri - obligatii sau interdictii prevazute de lege.
Din probele administrate in cauza nu rezulta ca reclamanta sau cei doi minori sa fie intr-una din situatie prevazute de textul de lege anterior mentionat, reclamanta nefacand dovada celor mentionate in cererea de chemare in judecata.
Din adresa din data de 19.11.2013 a Politiei com. __., jud. Iasi rezulta ca intr-adevar s-au depus mai multe plangeri de catre reclamanta impotriva paratului privitor la savarsirea unor fapte de violenta, insa in afara faptului ca paratul a fost sanctionat contraventional pentru fapte savarsite la data de 03.11.2013, restul plangerilor nu s-au finalizat cu luarea vre-unei masuri fata de parat, fiind in curs de cercetare, inaintate Parchetului de pe langa judecatoria Pascani cu propunerea de a nu se incepe urmarirea penala  si de scoatere de sub urmarire penala,  conditii in care nu au valoare probatoriei. In cazul tuturor situatiilor se are in vedere perioada mare de timp scursa, conditii in care nu poate fi vorba de o stare de pericol.
Relevante sunt in cauza declaratiile celor doi martori care au declarat ca paratul s-a purtat violent insa in perioada de pana la pronuntarea hotararii de divort in data de 14 octombrie 2013, ulterior acesta incetand sa se comporte violent, dupa care a incetat sa mai vina la locuinta reclamantei si a minorilor, iar in ceea ce priveste savarsirea unor fapte la locul de munca al reclamantei, instanta retine ca in cauza nu s-a dovedit decat a fi vorba de un caz izolat cand paratul a mers la locul acesteia de munca, tot inainte de pronuntarea hotararii de divort, unde a avut intr-adevar o atitudine recalcitranta si violenta verbal, insa nu de natura a-i periclita acesteia situatia la locul de munca si relatiile cu colectivul de munca.
Cu privire la faptul ca paratul o contacteaza telefonic pe reclamanta si o ameninta, instanta constata cu nu se poate stabili cu certitudine acest lucru pe baza probelor administrate in cauza, in conditiile in care doar din declaratia martorei D.S. ar rezulta acest lucru, martorul U.I. necunoscand nimic in legatura cu acest aspect, iar minorii audiati au declarat ca ar fi auzit ca mama lor se certa cu cineva la telefon si intreband-o cu cine a vorbit, aceasta i-a spus ca era paratul, in cazul minorului T.C.V., respectiv ca stie de la mama lui ca ar fi vorbit la telefon cu paratul, in cazul minorului T.A., dar ca el nu era acasa.    
Trebuie precizat ca martora D.S. este mama reclamantei, astfel ca declaratia acesteia apare ca lipsita de obiectivitate, urmand a fi inlaturata, iar in privinta minorilor T.A. si T.C.V. se va avea in vedere ca acestia au o varsta la care capacitatea lor de a avea reprezentarea faptelor si a consecintelor acestora este in formare si sunt usor influentabili, in conditiile in care locuiesc doar cu mama lor.
Este neindoielnic ca intre parti exista o serie de animozitati data fiind situatia de fosti soti si ca paratul a avut o atitudine violenta, insa aceste violente nu mai sunt de actualitate, paratul incetand acest comportament violent de mai mult de o luna de zile, nefiind lipsit de importanta nici faptul ca acesta este plecat in strainatate, unde locuieste cu forme legale, cum rezulta din cartea de identitate depusa la dosar, si prin urmare in prezent nu rezulta in niciun caz ca in cauza sa mai fie vorba de o situatie in care sa fie pericol viata, integritate fizica sau psihica ori libertatea reclamantei sau a copiilor prin acte de violenta savarsita de parat.
In cazul de fata situatia aratata nu se incadreaza in dispozitiile legii nr. 217/2003, neaflandu-ne in prezenta unei situatii de pericol in care sa se afle reclamanta sau minorii, respectiv sa le fie periclitate viata, integritate fizica sau psihica ori libertatea, in conditiile in care actele de violenta s-au petrecut in trecut si nu mai sunt de actualitate, masurile prevazute de legea nr. 217/2003 fiind prevazute pentru inlaturarea unei stari de pericol, iminenta, acesta fiind si motivul pentru care durata masurilor este limitata in timp la cel mult 6 luni de zile, dar si avand in vedere consecintele si implicatiile unei astfel de masuri impunerea unui ordin de interdictie echivaland cu o restrangere a libertatii persoanei, ea neputand fi dispusa decat pentru motive suficient probate si temeinice, instanta fiind tinuta sa analizeze cu mare atentie toate aspectele cauzei.
Pe cale de consecinta, instanta constatand ca nu sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru emiterea unui ordin de protectie, urmeaza a respinge cererea promovata de reclamanta.
Cheltuielile de judecata avansate de stat in suma de 200 lei, reprezentand onorariu avocat oficiu, vor ramane in sarcina acestuia.