Competenta materiala. Obligatia de "a da" - obligatia de "a face"

Competenta materiala. Obligatia de "a da" -  obligatia de "a face"

Obligarea paratelor la livrarea in regim de urgenta a autoturismului comandat este o obligatie de a da, evaluabila in bani, astfel cum s-a stabilit prin Decizia nr.32 din 9 iunie 2008, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Obligatia de a da  nu se confunda cu obligatia de a preda ; a da inseamna a constitui sau a transmite un drept real.
 Sentinta nr. 123/26.01.2012 pronuntata in dosarul nr. 1710/1259/2011

Reclamantii TF si TN in contradictoriu cu paratele S.C. X S.R.L. si S.C. D S.A. a solicitat instantei ca prin hotararea ce va pronunta sa dispuna obligarea paratelor la livrarea in regim de urgenta a autoturismului marca Dacia Logan 1,2 E5; obligarea paratelor la plata sumei de 2.000 lei reprezentand contravaloarea prejudiciului produs prin neexecutarea obligatiilor asumate; obligarea paratelor la plata daunelor moratorii reprezentand prejudiciul creat prin neexecutarea la timp a obligatiei, cu cheltuieli de judecata.
Judecatoria Pitesti, pe rolul careia a fost inregistrata cauza, a dispus declinarea competentei in favoarea Tribunalului Specializat Arges, apreciind ca litigiul are natura comerciala, operatiunea de vanzare-cumparare este o operatiune comerciala iar potrivit art. 56 Cod comercial, intregul raport juridic dintre parti este comercial, ceea ce atrage competenta materiala a Tribunalului Specializat ca instanta de fond.
S-a retinut ca actiunea are ca obiect ,,obligatia de a face"  neevaluabila in bani, iar  in acord cu prevederile art. 2 alin.1 lit. a) Cod proc. civ.  ,,Tribunalul judeca in prima instanta procesele si cererile in materie comerciala al caror obiect ...este neevaluabil in bani".
Cauza a fost inregistrata pe rolul acestei instante la data de 25.10.2011.
La primul termen de judecata, parata a invocat exceptia necompetentei materiale , apreciind ca obligatia de a transmite dreptul de proprietate asupra unui autoturism constituie o obligatie de a da si  este evaluabila in bani , astfel ca Judecatoria Pitesti este competenta cu solutionarea prezentei actiuni.
In raport cu aceasta precizare, instanta, a pus in discutie exceptia necompetentei materiale, invocata de parata, conform  art.137 C.proc.civila,  exceptie asupra careia , constata si retine urmatoarele:
Obiectul principal al cauzei, astfel cum a fost retinut si de Judecatoria Pitesti, consta in obligarea paratelor la livrarea in regim de urgenta a autoturismului comandat, insa, tribunalul specializat apreciaza ca aceasta este o obligatie de a da, evaluabila in bani, astfel cum s-a stabilit prin Decizia nr.32 din 9 iunie 2008, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie,  si, avand in vedere  valoarea contractului, solutionarea litigiului, in prima instanta, apartine Judecatoriei Pitesti.
Obligatia de a da  nu se confunda cu obligatia de a preda ; a da inseamna a constitui sau a transmite un drept real.
In genere, conform art. 971 Cod civil, in vigoare la data incheierii conventiei partilor, stabilea ca " in contractele ce au ca obiect translatia proprietatii sau a unui alt drept real, proprietatea sau dreptul se transmite prin efectul consimtamantului partilor". In aceasta situatie, obligatia de a da  fiind executata prin insusi faptul incheierii contractului, ceea ce ramane ulterior este numai o obligatie de predare materiala a bunului.
In speta insa, partile au convenit ca transferul proprietatii sa opereze ulterior, la momentul achitarii pretului, situatie in care vanzatorul are fata de cumparator  o obligatie de a da, care ramane a fi executata ulterior incheierii actului juridic care a generat-o.
Intrucat obiectul principal al cererii este evaluabil in bani iar  valoarea acestuia se situeaza sub  500.000 lei, instanta retine ca revine judecatoriei competenta solutionarii actiunii,  in prima instanta.
Fata de cele mai sus aratate, apreciind ca revine Judecatoriei Pitesti competenta solutionarii cauzei de fata in prima instanta , Tribunalul Specializat  Arges a declinat competenta  in favoarea acestei instante, in temeiul art.158 coroborat cu art.159 pct.3 Cod procedura civila , avand in vedere si faptul ca art. 2 pct.1 lit.a) Cod proc. civ. a fost abrogat prin art. 219 alin.1 pct. 1 din Legea nr. 71/2011, in vigoare la data de 01.10.2011.
Cauza a fost inaintata Curtii de Apel pentru a se pronunta asupra regukatorului de competenta.