Cerere de revizuire intemeiata pe dispozitiile art. 322 pct. 7 din codul de procedura civila.
(Sentinta civila nr. 44 din data de 26.06.2014 pronuntata de Curtea de Apel Oradea)SECTIA I - A CIVILA
DREPT PROCESUAL CIVIL.
Cerere de revizuire intemeiata pe dispozitiile art. 322 pct. 7 din codul de procedura civila.
Art. 322 pct. 7 Cod de procedura civila
Art. 166 Cod de procedura civila
Art. 1201 Cod civil
Pentru a se putea cerere revizuirea unei hotarari pe motiv ca s-a nesocotit puterea lucrului judecat a unei hotarari definitive date intr-un proces judecat anterior, este necesar ca instanta sa nu fi cunoscut existenta acelei hotarari sau sa nu se fi pronuntat asupra exceptiei privitoare la puterea lucrului judecat.
In speta, instanta sesizata cu judecarea celui de-al doilea proces, a cunoscut existenta hotararii date in primul proces, mai mult, s-a si pronuntat asupra exceptiei privind autoritatea lucrului judecat, apreciind ca aceasta nu exista, rezulta asadar cu puterea evidentei ca o atare aparare nu mai poate fi reiterata pe calea revizuirii.
Cata vreme instanta competenta sa se pronunte asupra revizuirii intemeiate pe disp. art. 322 pct. 7 din Cod de procedura civila, are de verificat numai daca ultima hotarare a fost pronuntata cu incalcarea principiului puterii de lucru judecat, caz in care procedeaza la anularea ultimei hotarari, iar in speta o atare verificare s-a facut in cel de-al doilea proces, stabilindu-se ca nu exista autoritate de lucru judecat din perspectiva dispozitiilor art. 166 Cod de procedura civila si art. 1201 Cod civil, este evident ca, pe calea revizuirii, nu mai pot fi efectuate atari verificari, deoarece s-ar opune tocmai puterii de lucru judecat prin care s-a statornicit in sensul sus-mentionat.
Sentinta civila nr. 44/ 2014 - P din 26. 06. 2014 a Curtii de Apel Oradea - Sectia a I-a civila
Dosar nr. 464/ 35/ 2013
Prin sentinta civila nr. 651/ 27.01.2012 Judecatoria Satu Mare in dosar nr.11578/296/2011 a respins, contestatia la executare silita formulata de contestatorul M.F.P. D.G.F.P. a judetului Satu-Mare, impotriva formelor de executare silita initiate de creditorii T. M. si L. F., in dosar executional nr. 548/2011 a BEJ I. A. M. D.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut urmatoarele considerente:
Din cuprinsul dosarului de executare nr.548/2011, a BEJ I. A. M. D., rezida ca executarea silita se desfasoara in limitele legale, in baza titlurilor executorii constand in Decizia civila nr. 922/R/2011 pronuntata in data de 12.04.2011 de Curtea de Apel Oradea in dosar nr. 3600/83/2010; Incheierea nr. 3172/19.10.2011 de incuviintare a executarii silite pronuntata in dosar nr. 10366/296/2011 precum si procesul verbal privind cheltuielile de executare intocmit in executorul judecatoresc, la data de 26.10.2011, cu privire la suma totala de 61.222,45 lei;
In conditiile art. 403 alin. l din Codul de procedura civila, suspendarea executarii silite, solicitata de contestator, ce se deruleaza in dosar de executare nr. BEJ I. A. M. D., pana la solutionarea irevocabila a contestatiei la executare, se poate realiza, doar daca se depune o cautiune in cuantumul fixat de instanta";
In temeiul art.229 din Ordonanta Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, organele fiscale sunt scutite de taxe, tarife, comisioane sau cautiuni pentru cererile, actiunile si orice masuri pe care le indeplinesc in vederea administrarii creantelor fiscale cu exceptia celor privind comunicarea actului administrativ fiscal, prin urmare, potrivit textului lege, organele fiscale, in cauza pendinte, nu sunt scutite de plata taxelor, tarifelor, comisioanelor sau cautiunilor pentru cererile, actiunile si orice masuri pe care le indeplinesc in vederea administrarii debitelor fiscale - pretentii-daune morale la Legea nr. 221/2009, obiect al spetei pendinte;
Potrivit art.26 alin. 2 din O.M.J. nr.760/C/22.04.1999 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru publicata in M. Of. nr. 380/10.08.1999:,,Sunt scutite de taxa judiciara de timbru cererile si actiunile, inclusiv caile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputatilor, Presedintia Romaniei, Guvernul Romaniei, Curtea Constitutionala, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, Ministerul Public, de Ministerul Finantelor si unitatile din subordinea acestuia, indiferent de obiectul acestora; cererile si actiunile, precum si caile de atac formulate de alte institutii publice/de interes public, indiferent de calitatea procesuala a acestora, sunt scutite de taxa judiciara de timbru atunci cand au ca obiect venituri publice, ori obiectul spetei - pretentii-daune morale la Legea nr. 221/2009, nu constituie venituri publice;
De altfel, s-a mai retinut ca in cauza pendinte, cererea de suspendare a executarii silite formulata de contestatoare, se impune a fi respinsa fiind practic lipsita de eficienta juridic intrucat contestatoarea nu a motivat indeplinirea conditiilor de admisibilitate a acesteia si mai mult utilitatea unei astfel de cereri. Simpla solicitare prin contestatie a suspendarii executarii silite nu presupune, admiterea cererii de catre instanta de judecata. Executorul judecatoresc a solicitat contestatoarei doar plata unor creante certe, lichide si exigibile constatate prin hotarari judecatoresti ramase definitive si irevocabile si fiind investite cu formula executorie, respectiv sa achite suma prevazuta in sentinta, asa cum prevede Ordonanta 22/2002 la art. 2, termen, ce curge de la data de la care debitorul a primit somatia de plata, comunicata de organul competent de executare, la cererea creditorului "lucru ce nu implica in nici un fel afectarea termenului de plata de 6 luni prevazut de textul O.G. nr. 22/ 2002.
Hotararile judecatoresti care constituie titlurile executorii in speta, au fost pronuntate in contradictoriu cu contestatoarea, ca atare, aceasta, a luat la cunostinta la timpul potrivit despre obligatiile sale de plata.
Actele de executare efectuate in dosar executional nr. 548/2011, in privinta realizarii creantei totale de 61.222,45 lei, intocmite de executorul judecatoresc I. A. M. D., sunt legale, neexistand nici un motiv pentru anularea acestora, in speta a somatiei emise, fiind intocmite conform art. 373 ind. 1 alin 3 Cod de procedura civila, "in temeiul incheierii prin care se admite cererea de incuviintare a executarii silite, executorul judecatoresc poate proceda la executarea silita a obligatiei stabilite prin titlul executoriu in oricare dintre formele prevazute de lege, dispozitiile art. 371 ind. 1 alin. 3 aplicandu-se in mod corespunzator. Incuviintarea executarii silite este de drept valabila si pentru titlurile executorii care se vor emite de executorul judecatoresc in cadrul procedurii de executare silita incuviintate."
In ce priveste cheltuielile de executare stabilite de catre executorul judecatoresc, s-a apreciat ca si acestea sunt legale si justificate, conform art.371 ind. 7 alin 2 Cod procedura civila potrivit carora "cheltuielile ocazionate de efectuarea executarii silite sunt in sarcina debitorului urmarit, afara de cazul cand creditorul a renuntat la executare sau daca prin lege se prevede altfel. De asemenea, debitorul va fi tinut sa suporte cheltuielile de executare facute dupa inregistrarea cererii de executare si pana la data realizarii obligatiei stabilite in titlul executoriu prin executare voluntara". Potrivit art. 371 ind. 7 alin 3 Cod procedura civila "sumele ce urmeaza sa fie platite se stabilesc de catre executorul judecatoresc, prin proces-verbal, pe baza dovezilor prezentate de partea interesata, in conditiile legii", iar alin 4 al aceluiasi text de lege prevede ca "pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol, procesul-verbal constituie titlu executoriu". In privinta onorariului executorului judecatoresc, art. 37 alin 1 din Legea 188/2000 privind executorii judecatoresti, cuprinde, onorariile minimale maximale stabilite prin lege. Onorariul stabilit de catre executorul judecatoresc si celelalte cheltuieli de executare( taxa judiciara de timbru, timbru judiciar, taxe postale si alte deplasari) sunt in concordanta cu dispozitiile legale in materie si nu exista nici un temei legal in vederea neplatii acestora sau pentru a se dispune reducerea acestuia. Onorariul de avocat, din faza de executare silita, este dovedit prin chitanta depusa la dosarul executional, avocatii nu au onorarii minimale sau maximale impuse de lege, motiv pentru care onorariul stabilit de catre avocat, acceptat si achitat de partea reprezentata, nu poate sa fie ingradit, fiind vorba despre o profesie liberala.
Potrivit dispozitiilor art. 371 ind. 1 in alin 1 si 2 Cod procedura civila "obligatia stabilita prin hotararea unei instante sau printr-un alt titlu se aduce la indeplinire de bunavoie, in speta, cu respectarea termenelor prevazute in OG 22/2002. In cazul in care obligatia nu se executa de buna voie, aceasta poate fi adusa la indeplinire prin forta coercitiva a statului, adica prin executare silita (fortata). "Cu alte cuvinte, executarea silita reprezinta acea procedura prin care o obligatie neindeplinita de bunavoie este infaptuita fara voia debitorului asupra bunurilor sale in mod fortat.
Daca contestatoarea era de buna credinta si dorea sa isi achite obligatiile de plata ce-i incumba (conform titlului executoriu), proceda la plata acestora, intrucat de la data ramanerii irevocabile a hotararii si pana la emiterea somatiei de catre executorul judecatoresc, a trecut o perioada apreciabila. Executarea de bunavoie a obligatiilor semnifica executarea acestora din proprie initiativa, nicidecum prin formularea unei cereri catre D.G.F.P. Satu Mare pentru punerea in executare a dispozitiilor unei hotarari judecatoresti, despre care, atat debitorul-contestator cat si creditorul, au avut cunostinta, de proces, pe tot parcursul derularii acestuia.
Executorul judecatoresc investit, a procedat la emiterea somatiei in dosarul executional cu acordarea unui termen de gratie de 6 luni, care este un beneficiu acordat debitorului, in cazul in care invoca si face dovada lipsei de disponibil, semnificand in acest sens ca acest termen este acordat ulterior emiterii unei somatii, nicidecum nu este anterior, neexistand nici un termen prevazut de lege pentru punerea in executare a dispozitiilor unei hotarari judecatoresti, daca nu este stabilit un termen de plata prin insasi titlul executoriu (termen la care face referire OG 22/2002).
Dispozitiile art. 2 ale O.G. 22/2002, conditioneaza acordarea beneficiului unui termen de plata de 6 luni, de faptul "lipsei de fonduri", lucru neprobat de contestatoare prin vre-un demers facut in acest sens, si de altfel, neacceptat in principiu, de statele comunitare ca avand relevanta in materia executarii hotararilor judecatoresti
Potrivit art. 2 din Ordonanta nr.22/2002 privind executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice, stabilite prin titluri executorii, institutia dispune un termen legitim de 6 luni, legiferat prin actul normativ mentionat: "Daca executarea creantei stabilite prin titluri executorii nu incepe sau continua din cauza lipsei de fonduri, institutia debitoare este obligata ca, in termen de 6 luni, sa faca demersurile" necesare pentru a-si indeplini obligatia de plata.
Cuantumul sumei ce trebuie achitata de debitoare, este in conformitate cu dispozitivul sentintei, continand in plus doar sumele ce reprezinta onorariul executorului judecatoresc (detailat in Procesul verbal de cheltuieli anexat somatiei), care este in conformitate cu Legea 188/2000 si Ordinul 2550/2006 privind aprobarea onorariilor minimale si maximale ale executorilor judecatoresti suma de care debitoarea nu este scutita prin OG 92/2003, textul de lege invocat referindu-se la cu totul alte taxe, tarife, comisioane (pentru actiuni promovate in vederea administrarii creantelor fiscale ceea ce nu este in cazul de fata)‚ in conditiile art.387 Cod procedura civila, executorul judecatoresc nu a comunicat contestatoarei ca acte de executare propriu-zise decat somatia de plata si procesele verbale de cheltuieli in conformitate cu art.371/7 alin. 3 si 4 Cod procedura civila, solicitand contestatoarei plata unor creante certe, lichide si exigibile constatate prin hotarari judecatoresti ramase definitive si irevocabile si fiind investite cu formula executorie.
Judecatoria Satu Mare a mai retinut ca, in conformitate cu art.3 din Ordonanta nr.22/2002 privind executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice, stabilite prin titluri executorii, creditorul are posibilitatea promovarii executarii silite impotriva debitorului numai daca acesta din urma nu respecta termenul de plata prevazut de lege. In cazul in care institutiile publice - in calitate de debitor - nu isi indeplinesc obligatia de plata in termenul prevazut la art. 2 din Ord. nr. 22/2002, creditorul va putea solicita efectuarea executarii silite potrivit Codului de procedura civila si/sau potrivit altor dispozitii legale aplicabile in materie. ", ori contestatorul, in calitate de debitor, nu probeaza, in vre-un fel, diligente depuse, in intentia de indeplinire a obligatiei de plata, in termenul prevazut de art.2 din actul normativ mai sus mentionat.
Pe considerentele mai sus mentionate, instanta, in baza disp.art.261 Cod procedura civila, art.371-374, art.399 Cod procedura civila., dispozitiile O.G. nr.22/2002 privind executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice, stabilite prin titluri executorii, a respins contestatia conform dispozitivului.
Impotriva acestei sentinte a promovat recurs in termenul legal contestatoarea, solicitand admiterea recursului, modificarea sentintei in tot, in sensul admiterii contestatiei la executare, solicitand totodata suspendarea executarii silite pana la solutionarea recursului.
Prin decizia civila nr.332/R din 28 mai 2012, Tribunalul Satu Mare a respins recursul declarat de recurentul-debitor M.F.P. D.G.F.P. SATU MARE, impotriva Sentintei civile nr. 651/27.01.2012 pronuntata de Judecatoria Satu Mare in dosar nr. 11578/296/2011, in contradictoriu cu intimatii-creditori T. M., si L. F., fara cheltuieli de judecata in recurs pentru intimati, nefiind solicitate.
Pentru a pronunta aceasta decizie, instanta de recurs, a retinut urmatoarele considerente:
Dupa cum rezulta din inscrisurile de la dosar, inclusiv cele din dosar executional nr.563/2010 al BEJ I. A. M. D. titlul executoriu in cauza il constituie decizia civila nr.922/R/12.04.2011 pronuntata de Curtea de Apel Oradea in dosar nr.3600/83/2010 (filele nr.9-10), hotarare irevocabila din data de 12.04.2011, somatia si procesul verbal de cheltuieli de executare contestat in cauza fiind emise la data de 26.10.2011 (filele nr.7-8 din dosarul primei instante) si inregistrate in evidentele contestatoarei la data de 03.11.2011.
Fata de aceasta stare de fapt, un prim aspect retinut de catre instanta de control judiciar este acela ca, contrar afirmatiilor recurentei contestatoare, creditorii in cauza au pasuit debitoarea pentru un interval de timp de 6 luni de zile, din 12.04.2011 si pana in 26.10.2011, astfel incat criticile recurentei fundamentate pe aceasta imprejurare, precum si pe disp.art.2 si 3 din OGR nr.22/2002 sunt nefondate.
In al doilea rand, tribunalul a mai retinut ca disp.art.371 indice 1 Cod de procedura civila invocate de catre recurenta nu sunt aplicabile in speta, aceasta intrucat potrivit alin.1 al normei procedurale evocate, "obligatia stabilita prin hotararea unei instante sau printr-un alt titlu se aduce la indeplinire de bunavoie", ceea ce presupune insa initiativa debitorului de executare a acesteia, de la data exigibilitatii creantei in cauza.
In conditiile si in masura in care debitorul nu executa de bunavoie titlul executoriu in cauza, s-a apreciat ca devin incidente disp.art.371 indice 1 alin.2 Cod de procedura civila, potrivit carora obligatia se aduce la indeplinire prin executare silita potrivit reglementarii cuprinse in Cartea a V-a a Codului de procedura civila.
Prin urmare din moment ce debitoarea nu s-a conformat obligatiilor stabilite in sarcina sa prin titlul executoriu Decizia civila nr.922/R/2011 a Curtii de Apel Oradea nici la data pronuntarii acesteia si nici ulterior, intr-un interval de timp de peste 6 luni de zile, a rezultat ca in mod eronat recurenta contestatoare a apreciat ca in speta si-ar gasi incidenta disp.art.371 indice 1 alin.1 Cod de procedura civila.
In schimb, s-a retinut ca odata initiata procedura de executare silita de catre creditori, ca urmare a pasivitatii debitoarei si a neexecutarii de bunavoie de catre aceasta a titlului executoriu in cauza, rezulta ca toate cheltuielile de executare ocazionate ulterior acestui moment urmeaza a fi suportate, cu ocazia executarii silite, de catre debitoare.
In consecinta, instanta de control judiciar a constatat ca in speta nu sunt incidente normele procedurale evocate de catre recurenta contestatoare privitoare la executarea de bunavoie a titlului executoriu in cauza si ca nu sunt fondate nici criticile structurate pe nerespectarea OGR nr.22/2002 si a termenului de 6 luni prevazut de aceasta, probele de la dosarul cauzei evidentiind contrariul, in sensul respectarii acestor norme procedurale.
Prin prisma considerentelor ce preced tribunalul a respins ca nefondat recursul promovat in cauza, fara cheltuieli de judecata in recurs pentru intimati nefiind solicitate.
Prin Sentinta civila nr. 19915/01.11.2012, pronuntata de Judecatoria Sector 1 Bucuresti in Dosarul nr. 7363/299/2012, s-a admis contestatia la executare formulata de contestatorul Statul Roman reprezentat de M.F.P., in contradictoriu cu intimatii T. M., L. F. si tertul poprit B.R.D.; s-a dispus anularea actelor de executare intocmite de BEJ I. A. M. D. in dosarul de executare nr. 548/2011; s-a respins cererea de suspendare a executarii silite, ca ramasa fara obiect si s-a dispus intoarcerea executarii silite in sensul ca au fost obligati intimatii sa plateasca catre contestatoare suma de 61.222, 45 lei.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Prin Decizia nr. 922/R/2011 pronuntata de Curtea de Apel Oradea in Dosarul nr. 3600/83/2010 s-a admis in parte actiunea formulata de reclamantii T. M. si L. F. in contradictoriu cu paratul Statul Roman prin M.F.P. Bucuresti, s-a constatat caracterul politic al masurii administrative de deportare a antecesorilor reclamantilor si s-a dispus obligarea paratului sa plateasca reclamantilor suma de 51.000 lei cu titlu de daune morale.
La data de 07.10.2011, creditorii T. M. si L. F. au formulat cerere de executare silita inregistrata la Biroul Executorului Judecatoresc I. A. M. D. sub nr. 548/2011, impotriva debitorului Statul Roman prin M.F.P., in temeiul titlului executoriu reprezentat de Sentinta civila nr. 2569/D/l 2.11.2010, pronuntata de Tribunalul Satu Mare in dosarul nr. 3600/83/2010 si Decizia civila nr. 922/R/l2.04.2011, pronuntata de Curtea de Apel Oradea in dosarul nr. 3600/83/2010.
Biroul Executorului Judecatoresc I. A. M. D. a inaintat Judecatoriei Satu Mare, cererea de executare silita formulata de creditori, cerere ce a fost inregistrata sub nr. 10366/296/2011.
Prin incheierea nr. 3172/19.10.2011, pronuntata de Judecatoria Satu Mare in dosarul nr. 10366/296/2011, s-a admis cererea de incuviintare a executarii silite in temeiul titlului executoriu reprezentat de Decizia nr. 922/R/2011 pronuntata de Curtea de Apel Oradea in Dosarul nr. 3600/83/2010.
Din inscrisul de la fila 73 rezulta ca adresa de infiintare a popririi emisa de Biroul Executorului Judecatoresc I. A. M. D. in dosarul nr.548/2011 a fost receptionata de tertul poprit B.R.D., la data de 07.02.2012.
Instanta a constatat ca in executarea titlului executoriu in contra contestatorului debitor Statul Roman prin M.F.P., cu sediul in Bucuresti, poprirea a fost dispusa in mainile tertului poprit B.R.D. cu sediul in Bucuresti.
Potrivit art. 373 alin. 1 si 2 Cod de procedura civila, executarea se face de executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel in care se face executarea, instanta de executare fiind cea in circumscriptia careia se face executarea.
Executorii judecatoresti sunt competenti sa solutioneze cererile de executare silita, exclusiv in circumscriptia teritoriala a curtii de apel de care apartin, in speta executorul I. A. M. D., apartinand astfel cum s-a aratat si prin adresa de inaintare a dosarului de executare Judecatoriei Satu Mare, arondata Camerei executorilor judecatoresti de pe langa Curtea de Apel Oradea.
Conform art. 453 alin. 1 Cod procedura civila, pentru executarea silita prin poprire, competent cu executarea este executorul judecatoresc de la domiciliul sau sediul catre debitorului sau a tertului poprit.
Avand in vedere ca in cauza de fata atat debitorul cat si tertul poprit isi au sediul pe raza Municipiul Bucuresti, competent sa efectueze executarea silita este orice executor de pe raza Curtii de Apel Bucuresti.
Potrivit art. 3731 alin. 1 Cod procedura civila, cererea de executare silita, insotita de titlul executoriu se depune la executorul judecatoresc, care de indata, va solicita instantei de executare incuviintarea executarii silite, inaintandu-i in copie cererea de executare si titlul respectiv. Totodata, potrivit art. 373 alin. 2 Cod procedura civila, instanta de executare este judecatoria in circumscriptia careia se va face executarea, in afara cazurilor in care legea dispune altfel.
Fata de dispozitiile legale mai sus mentionate, instanta a retinut ca competenta de incuviintare a executarii silite apartine judecatoriei in a carei raza teritoriala urmeaza a se efectua executarea. Consecinta fireasca a acestor dispozitii legale este aceea ca incuviintarea de executare pronuntata de o anumita instanta nu autorizeaza decat executarea silita in circumscriptia sa teritoriala, fara a produce nici un fel de efecte in ceea ce priveste initierea executarii in circumscriptia teritoriala a altor instante.
S-a apreciat ca formele de executare intocmite de executorul judecatoresc I. A. M. D., impotriva debitorului si a tertului poprit cu sediul in Bucuresti, in dosarul de executare nr. 548/2011, au fost intocmite cu incalcarea normelor de competenta teritoriala si in lipsa incuviintarii executarii silite data de instanta de executare, respectiv de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti ori de Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti, avand in vedere ca Judecatoria Satu Mare care a incuviintat executarea silita reprezinta instanta de executare pe raza teritoriala unde are competenta, astfel incat incuviintarea executarii silite data de aceasta este valabila numai in circumscriptia sa.
Asadar, actele de executare silita emise de BEJ I. A. M. D., in dosarul de executare nr. 548/2011, vizand executarea silita a contestatorului, pe raza sectorului 1 efectuate in lipsa incuviintarii date de instanta de executare, in sensul art. 373 din Cod procedura civila, sunt nule.
Fata de aceste considerente, instanta a admis contestatia la executare si a dispus anularea actelor de executare intocmite de BEJ I. A. M. D., in dosarul 548/2011, in circumscriptia Judecatoriei Sectorului 1Bucuresti, ca fiind emise cu incalcarea normelor de competenta cu caracter absolut si avand in vedere ca potrivit art. 403 alin. 1 Cod procedura civila, suspendarea executarii silite se poate pronunta pana la solutionarea pe fond a contestatiei la executare, a respins cererea de suspendare a executarii silite ca ramasa fara obiect.
In baza art. 4041 Cod procedura civila, avand in vedere cererea contestatoarei si solutia pronuntata pe capatul de cerere avand ca obiect contestatie la executare, s-a dispus intoarcerea executarii silite, in sensul ca a obligat intimatii sa plateasca contestatoarei suma de 61.222, 45 lei.
Impotriva acestei hotarari, in termen legal, au declarat recurs motivat creditorii intimati T. M. si L. F., solicitand admiterea recursului, constatand, in principal, necompetenta teritoriala a Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti, potrivit disp. art. 400 Cod procedura civila, in solutionarea contestatiei la executare, si autoritatea de lucru judecat in raport de sentinta civila nr. 651/2012 din dosar nr. 11578/296/2011 a Judecatoriei Satu Mare (identitate de parti, obiect si cauza) si in subsidiar, respingerea contestatiei la executare ca fiind nelegala si netemeinica, fara cheltuieli de judecata.
Prin Decizia civila nr. 2686 din 12.11.2013, Tribunalul Bucuresti a admis recursul declarat de recurentii intimati T. M. si L. F., impotriva Sentintei civile nr. 19915/01.11.2012, pronuntata de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti in Dosar nr. 7363/299/2012, in contradictoriu cu intimatul contestator Statul Roman prin M.F.P., cu sediul in Bucuresti, si intimata tert poprit B.R.D. S.A., cu sediul in Bucuresti.
A modificat in parte sentinta civila recurata, in sensul ca, a admis contestatia la executare si anuleaza adresa de infiintare a popririi emisa in Dosarul nr. 548/2001 al Biroului Executorului Judecatoresc I. A. M. D..
A mentinut celelalte dispozitii sentintei.
Pentru a pronunta aceasta decizie, instanta de recurs a retinut urmatoarele considerente:
1. Conform art. 400 alin. 1 Cod de procedura civila "Contestatia se introduce la instanta de executare".
Conform art. 373 alin. 2 Cod de procedura civila " instanta de executare este judecatoria in circumscriptia careia se va face executarea, in afara cazurilor in care legea dispune altfel".
Cum in materia executarii prin poprire nu exista dispozitii derogatorii de la dispozitiile art. 373 alin. 2 Cod de procedura civila, s-a opinat ca si in acest caz instanta de executare este instanta in circumscriptia careia se va face executarea.
In cazul popririi (forma de executare prin care creditorul urmareste sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri incorporale urmaribile, datorate debitorului de o a treia persoana sau le va datora in viitor, in temeiul unor raporturi juridice existente) locul in care urmeaza sa se desfasoare executarea este acela unde se afla aceste bunuri, respectiv la tertul poprit.
Este lipsit de relevanta, sub aspectul analizat, faptul ca tertul poprit (in speta BRD) are unitati operationale si in Satu Mare, cata vreme, pe de o parte, nu s-a dovedit ca debitoarea are conturi deschise la o unitatea operationala a tertului poprit BRD din Satu Mare si ca aceste conturi nu sunt conturi cu afectatiune speciala.
Mai mult, potrivit art. 454 alin.5 Cod de procedura civila "in cazul in care adresa de infiintare a popririi se adreseaza unei unitati operationale a unei banci, poprirea va fi infiintata asupra conturilor pe care debitoarea urmarita le are la acea unitate", rezulta, din economia dispozitiilor legale enuntate, ca adresa de infiintare a popririi se poate adresa si unei unitati operationale, dar poprirea va fi infiintata doar asupra conturilor deschise la acea unitate operationala.
In plus, s-a opinat ca aspectul este lipsit de relevanta, avand in vedere ca, asa cum rezulta cu evidenta din actele dosarului, adresa de infiintare a popririi a fost comunicata de BEJ I. A. M. D. tertului poprit BRD - cu sediul in Bucuresti, iar nu unei unitati operationale a acestei banci, din Satu Mare.
Daca competenta executorului judecatoresc se stabileste conform art. 453 Cod de procedura civila, competenta instantei de executare se stabileste conform art.373 alin. 2 Cod de procedura civila, asadar s-a retinut ca, daca in executarea silita prin poprire, pe conturile debitorului deschise la tertul poprit, competenta, conform art. 453 Cod de procedura civila, poate apartine fie executorului judecatoresc de la sediul debitorului, fie executorului judecatoresc de la sediul tertului poprit, instanta de executare este, conform art. 373 alin.2 Cod procedura civila, numai instanta de la locul executarii, respectiv de la sediul tertului poprit, prin loc al executarii intelegandu-se evident locul in care se realizeaza efectiv executarea (prin indisponibilizare, poprire si virarea sumelor poprite).
In executarea silita impotriva debitorului Statul Roman prin M.F.P., prin poprirea conturilor deschise la B.R.D., instanta de executare este Judecatoria Sectorului 1 in raza careia isi are sediul tertul poprit si, in consecinta, aceasta este competenta sa solutioneze contestatia la executare.
2. Potrivit dispozitiilor art. 8 alin. 1 din Legea nr. 188/2000 executorii judecatoresti isi indeplinesc atributiile in circumscriptia curtii de apel pe langa care functioneaza (daca prin lege nu se dispune altfel), iar dispozitiile art. 9 alin. 1 si 2 stabilesc ca pentru executarea dispozitiilor cu caracter civil din titlurile executorii, este competent executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel in a carei raza teritoriala urmeaza sa se faca executarea, iar in cazul urmaririi silite a bunurilor este competent executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel in a carei raza teritoriala sunt situate sau se afla acestea. Daca bunurile urmaribile se afla in circumscriptiile mai multor curti de apel, competenta apartine oricaruia dintre executorii judecatoresti care functioneaza pe langa acestea. Dispozitii similare cuprinzand si art.373 alin.1 Cod procedura civila.
In materia popririi exista, insa, dispozitii speciale, care se aplica cu prioritate,
Astfel dispozitiile 453 alin. 1 Cod procedura civila sunt in sensul ca este competent executorul judecatoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul tertului poprit, rezultand, asadar, din economia dispozitiilor legale enuntate ca poprirea poate fi infiintata, afara de situatia prevazuta de art. 453 alin. 2 Cod procedura civila, numai de catre executorul judecatoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul tertului poprit.
Ca atare, creditorul are alegerea numai intre executorul judecatoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul tertului poprit, odata facuta aceasta alegere, nici debitorul, nici tertul poprit nu o pot contesta, cerand alegerea altui executor judecatoresc, dupa cum nici creditorul nu poate reveni asupra alegerii sale.
Este adevarat ca B.R.D. G. S. G. are, in tara, mai multe unitati operationale (iar nu sedii, asa cum sustin recurentii), asa cum s-a aratat, insa, mai sus, poprirea adresata unei unitati operationale nu se poate infiinta decat pe conturile debitorului deschise la acea unitate operationala, iar nu la o alta unitate.
Or, asa cum rezulta, din inscrisurile de depuse la dosar, executorul judecatoresc, cu sediul in Satu Mare, a infiintat poprirea prin emiterea unei adrese de infiintare a popririi catre tertul poprit BRD, cu sediul in Bucuresti, executarea realizandu-se asadar asupra conturile deschise la sediul tertului poprit din Bucuresti, iar nu la unitatea operationala din Satul Mare.
Nici faptul ca in teritoriu, in fiecare judet, functioneaza Directii Generale ale Finantelor Publice nu prezinta relevanta sub aspectul analizat. Acceptand ca debitorul urmarit in cauza ar putea face benevol plati printr-o astfel de structura a A.N.A.F., nu poate fi ignorat faptul ca BEJ a emis adresa de infiintare a popririi catre tertul poprit B.R.D., cu sediul in Bucuresti, iar sediul directiei generale a finantelor publice nu poate fi avut in vedere la stabilirea competentei executorului judecatoresc, cata vreme aceasta nu este nici debitor si nici tert poprit in executarea silita desfasurata.
Dispozitiile art.8 alin.1 Cod procedura civila nu isi gasesc aplicabilitatea in ceea ce priveste competenta executorului judecatoresc (stabilita potrivit unor norme speciale, asa cum s-a aratat mai sus) acestea reglementand exclusiv competenta teritoriala a instantelor in solutionarea cererilor impotriva statului, directiilor generale, regiilor publice etc.
Conform dispozitiilor art.399 alin.2 Cod procedura civila, "Nerespectarea dispozitiilor privitoare la executarea silita insasi sau la efectuarea oricarui act de executare atrage sanctiunea anularii actului nelegal".
Respingand exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.453 alin.1 Cod procedura civila, prin Decizia nr. 138/25.02.2010, Curtea Constitutionala a statuat ca textul de lege criticat stabileste competenta materiala si teritoriala pentru solutionarea cererii creditorului de infiintare a popririi. Astfel, legea atribuie competenta materiala de a dispune infiintarea popririi executorului judecatoresc, creditorul avand a alege intre doua birouri executionale deopotriva competente, cel de la domiciliul sau sediul debitorului, respectiv cel de la domiciliul sau sediul tertului poprit.
Reglementarea criticata a fost adoptata de legiuitor in cadrul atributiilor sale, astfel cum sunt determinate prin dispozitiile art. 126 alin. (2) si ale art. 129 din Constitutie, potrivit carora competenta, procedura de judecata, inclusiv procedura executarii silite, precum si caile de atac sunt prevazute numai prin lege.
Curtea a constatat ca textul de lege criticat nu incalca prevederile art. 16 din Constitutie privind egalitatea in drepturi a cetatenilor, intrucat reglementarea este aplicabila tuturor persoanelor aflate in situatia prevazuta de ipoteza normei, fara nicio distinctie sau in considerarea altor criterii, si anume creditorii detinatori ai unui titlu executoriu, care solicita executorului judecatoresc infiintarea popririi.
De asemenea, Curtea a considerat nefondata si critica autorilor exceptiei potrivit careia reglementarea dedusa controlului ingradeste accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil, in conditiile in care art. 399 din Codul de procedura civila prevede ca impotriva oricarui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare, oferind toate garantiile procesuale pentru realizarea deplina a acestor drepturi.
Pentru motivele expuse, Curtea a apreciat ca nu poate retine nici incalcarea prevederilor internationale cuprinse in art. 6 si 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
S-a mai retinut ca, aspectul competentei executorului judecatoresc si a sanctiunii aplicabile, este pe deplin lamurita de dispozitiile art. 373 ind.1 Cod procedura civila, astfel cum au fost modificate si completate de Legea 202/2010, dispozitii potrivit carora necompetenta organului de executare sesizat constituie unul din cazurile in care cererea de incuviintare a executarii silite va fi respinsa. (Evident expresia " instanta poate respinge" este folosita pentru a sublinia ca, numai in cazurile expres enumerate, instanta de executare are posibilitatea sa respinga cererea de incuviintare a executarii, iar nu in sensul ca instanta ar avea posibilitatea sa aprecieze asupra normelor de competenta si, in consecinta, sa admita cererea de incuviintare a executarii silite chiar daca ar constata ca organul de executare silita sesizat este necompetent).
3. Conform dispozitiilor art. 1201 Cod civil si art. 163 Cod procedura civila, lucrul judecat atrage exclusivitatea, ceea ce face ca un nou litigiu intre aceleasi parti, pentru acelasi obiect si cu aceeasi cauza sa nu mai fie cu putinta.
Examinand actele si lucrarile dosarului, tribunalul a constatat ca intre contestatia ce a facut obiectul Dosarului cu nr. 11578/ 296/ 2011, solutionat irevocabil prin Sentinta civila nr.651/ 27.01.2012 (a carei autoritate de lucru judecat se invoca) si contestatia ce face obiectul prezentului dosar nu exista identitatea ceruta de dispozitiile legale mai sus amintite.
Daca in ceea ce priveste partile este discutabila identitatea, nerezultand cu certitudine daca, in dosarul cu nr. 11578/ 296/ 2011, D.G.F.P. Satu Mare a stat in judecata in calitate de reprezentant al Ministerului Finantelor la randul sau reprezentant al Statului ori a stat in judecata in nume propriu, este evident ca obiectul si cauza celor doua cereri de chemare in judecata sunt diferite, conditia identitatii nefiind, asadar indeplinita.
Astfel, daca, in dosarul nr.11578/296/2011, pe calea contestatiei la executare s-a urmarit anularea actelor de executare intocmite de executorul judecatoresc anterior datei de 20.01.2012 (nu rezulta din Sentinta civila 651/267.01.2012 care a fost data inregistrarii contestatiei la executare), respectiv a somatiei si procesului-verbal privind stabilirea cheltuielilor de executare, pentru nerespectarea dispozitiilor OG 22/2002 si a dispozitiilor Legii nr.188/2000 si OMJ 2550/2006, cu privire la stabilirea cheltuielilor de executare, in dosarul de fata, prin contestatia la executare formulata, Statul Roman prin M.F.P. (debitorul creantei astfel cum a fost stabilit prin hotararea judecatoreasca ce constituie titlu executoriu) se urmareste anularea actelor de executare efectuate de executorul judecatoresc dupa data solutionarii contestatiei la executare prin Sentinta civila nr.651/27.01.2012, respectiv a adresei de infiintare a popririi emisa de executorul judecatoresc la 30.01.2012, pentru nerespectarea dispozitiilor legale referitoare la competenta executorului judecatoresc si incalcarea dispozitiilor O.G. 22/ 2002.
Desi, in ambele contestatii la executare, s-a invocat nerespectarea dispozitiilor O.G. 22/ 2002, Tribunalul a retinut, pe de o parte, ca abia in momentul emiterii adresei de infiintare a popririi se poate pune in discutie problema respectarii sau nu a termenului de 6 luni reglementat de Ordonanta (iar nu in momentul emiterii somatiei contestata in Dosarul nr. 11578/296/2011), si a constatat, pe de alta parte, ca nu a avut loc o incalcare a puterii lucrului judecat, cata vreme prin hotararea recurata, instanta de fond a retinut necompetenta executorului judecatoresc care a efectuat actele de executare contestate si, pe cale de consecinta, si lipsa incuviintarii executarii silite de catre instanta de executare a carei competenta, asa cum s-a aratat mai sus, se stabileste in raport de locul in care are loc efectiv executarea (iar nu in raport de locul in care executorul judecatoresc emite actele de executare).
4. Potrivit art.3 alin.1 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila. Dispozitiile Codului de procedura civila se aplica numai proceselor si executarilor silite incepute dupa intrarea acestuia in vigoare si cum, in cauza, executarea silita a fost inceputa anterior intrarii in vigoare a noului Cod de procedura civila (la 15.02.2013), rezulta ca aceasta ramane supusa vechilor reglementari.
5. Avand in vedere ca debitorul contestator a solicitat anularea adresei de infiintare a popririi ( iar nu si a unor acte de executare ce ar si precedat aceasta adresa) si ca, din actele si lucrarile dosarului, nu rezulta emiterea unui alt act de executare subsecvent adresei de infiintare a popririi, Tribunalul a constatat intemeiata critica adusa, sub acest aspect, hotararii recurate.
Fata de cele expuse la punctul 5 si in temeiul art.312 alin.1 Cod procedura civila, Tribunalul a admis recursul declarat impotriva Sentintei civile 19915/01.11.2012, pronuntata de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti in Dosar nr. 7363/299/2012, iar in temeiul art.312 alin.2 si 3 Cod procedura civila a modificat in parte decizia civila recurata, in sensul ca, urmare admiterii contestatiei la executare, a anulat adresa de infiintare a popririi emisa la 30.01.2012, in Dosarul de executare nr.548/2001 al BEJ I. A. M. D.
Impotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire T. M. si L. F., solicitand admiterea acesteia si anularea deciziei nr.2686 din 12 noiembrie 2013 din dosar nr.7363/2999/2012 a Tribunalului Bucuresti, deoarece a fost pronuntata cu incalcarea autoritatii de lucru judecat, cu cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu avocatial.
Prin cererea de revizuire, revizuientii au formulat urmatoarele critici:
- intre aceleasi parti, avand acelasi obiect (contestatie la executare si intoarcerea executarii silite) s-au derulat doua dosare diferite, cu solutii contrare, si anume Decizia nr.332/28 mai 2012 a Tribunalului Satu Mare prin care s-a respins definitiv si irevocabil contestatia la executare si Decizia nr.2686/12.11.2013 a Tribunalului Bucuresti prin care s-a admis contestatia la executare si s-a dispus intoarcerea executarii solite;
- prin cel de al doilea dosar nr.7363/299/2012 al Tribunalului Bucuresti, revizuientii au ridicat exceptia autoritatii de lucru judecat, pe langa alte exceptii, dar instanta de recurs nu s-a pronuntat nici asupra unei exceptii, mai mult a admis recursul;
- ca urmare a acestei ultime hotarari, revizuientii considera ca exista doua hotarari potrivnice date de instante de acelasi grad, in una si aceeasi pricina, intre aceleasi persoane, avand aceeasi calitate;
- Tribunalul Bucuresti care a pronuntat Decizia nr.2686/ 12.11.2013, a carei anulare o solicita, avea cunostinta de Decizia nr.332/28 mai 2012 a Tribunalului Satu Mare, fiind depusa la dosarul cauzei.
In drept sunt invocate dispozitiile art.322 pct.7 Cod procedura civila.
Prin intampinarea depusa la dosar, intimatul Statul Roman reprezentat de M.F.P. a solicitat respingerea revizuirii si mentinerea dispozitiilor instantei privind anularea actelor de executare intocmite de BEJ I. A. M. D. in dosar de executare nr.548/2011 si intoarcerea executarii silite, invocand ca, hotararea a carei revizuire se cere, a fost pronuntata in mod legal, in contradictoriu cu debitorul Statul Roman, nefiind intrunita conditia legiferata de a exista identitate de parti.
Examinand cererea de revizuire, prin prisma motivelor invocate, cat si din oficiu, curtea de apel a constatat urmatoarele:
Invocarea motivului prevazut de textul de lege pe care revizuienta isi intemeiaza cererea de revizuire, presupune intrunirea cumulativa a mai multor conditii si anume sa existe hotarari definitive contradictorii, sa fie pronuntate in aceeasi pricina dar in dosare diferite, in al doilea proces sa nu se fi invocat exceptia autoritatii de lucru judecat sau, daca a fost invocata, instanta sa fi omis sa se pronunte asupra ei si sa se ceara anularea celei de a doua hotarari.
In speta, prin sentinta civila nr.651/2012 din 27 ianuarie 2012 a Judecatoriei Satu Mare s-a respins contestatia la executare formulata de contestatorul M.F.P. prin D.G.F.P. a Judetului Satu Mare impotriva formelor de executare silita initiate de creditorii T. M. si L. F. in dosar executional nr. 548/2011 a BEJ I. A. M. D., sentinta ramanand definitiva si irevocabila prin respingerea recursului.
Prin sentinta civila nr.19915/2012 din 1.11.2012 a Judecatoriei Sectorului I Bucuresti a fost admisa contestatia la executare formulata de contestatorul Statul Roman reprezentat de M.F.P. in contradictoriu cu intimatii T. M. si L. F. si tertul poprit BRD Bucuresti, s-a dispus anularea actelor de executare intocmite de BEJ I. A. M. D. in dosarul de executare nr.948/2011, s-a respins cererea de suspendare a executarii silite, ca ramasa fara obiect si s-a dispus intoarcerea executarii silite in sensul obligarii intimatilor sa plateasca catre contestatoare suma de 61.222,45 lei. Aceasta sentinta a fost modificata in parte prin Decizia nr.2686 din 12.11.2013 a Tribunalului Bucuresti in sensul ca a fost admisa contestatia la executare si anulata adresa de infiintare a popririi emisa in dosarul nr.948/2011 a BEJ I. A. M. D., fiind mentinute celelalte dispozitii ale sentintei.
Intemeindu-si cererea de revizuire pe motivul de revizuire prevazut de art.322 pct.7 din Codul de procedura civila, revizuienta a sustinut ca decizia mai sus mentionata vine in contradictie cu Sentinta civila nr.651/2012 a Judecatoriei Satu Mare.
Revizuirea pentru contrarietate de hotarari poate fi ceruta daca exista hotarari ale caror dispozitive contin prevederi de neconciliat, care sa nu se poata executa simultan, de asemenea, hotararile trebuie sa fi fost date in aceeasi pricina, intre aceleasi persoane, avand aceeasi calitate. Pentru a se putea cere revizuirea unei hotarari pe motiv ca s-a nesocotit puterea lucrului judecat a unei hotarari definitive date intr-un proces judecat anterior este necesar ca instanta sa nu fi cunoscut existenta acelei hotarari sau sa nu se fi pronuntat asupra exceptiei privitoare la puterea lucrului judecat.
In speta, instanta sesizata cu judecarea celui al doilea proces a cunoscut existenta hotararii date in primul proces, mai mult s-a si pronuntat asupra exceptiei privind autoritatea lucrului judecat.
Astfel, in considerentele Deciziei civile nr.2686/R pronuntata de Tribunalul Bucuresti in sedinta publica din 12.11.2013, tribunalul, examinand actele dosarului din perspectiva dispozitiilor art.1201 Cod civil si art.163 Cod procedura civila, a concluzionat ca intre contestatia ce a facut obiectul dosarului cu nr.11587/296/2011, solutionat irevocabil prin sentinta civila nr.651/27.01.2012 (a carei autoritate de lucru judecat se invoca) si contestatia ce face obiectul dosarului, nu exista identitatea ceruta de dispozitiile legale amintite. S-a retinut ca, in primul dosar, s-a urmarit anularea actelor de executare intocmite de executorul judecatoresc anterior datei de 20.01.2012, respectiv a somatiei si a procesului verbal privind stabilirea cheltuielilor de executare, iar in al doilea proces se urmareste anularea actelor de executare efectuate de executorul judecatoresc dupa data solutionarii contestatiei la executare prin sentinta civila nr.651/27.01.2012, respectiv a adresei de infiintare a popririi emisa de executorul judecatoresc la 30.01.2012, pentru nerespectarea dispozitiilor legale referitoare la competenta executorului judecatoresc.
Prin urmare, dat fiind ca in al doilea proces a fost invocat lucrul judecat, iar instanta in solutionarea acelui proces s-a pronuntat asupra exceptiei respective apreciind ca nu exista autoritate de lucru judecat, rezulta cu puterea evidentei ca o atare aparare nu mai poate fi reiterata pe calea revizuirii. Or, cata vreme, instanta competenta sa se pronunte asupra revizuirii intemeiate pe dispozitiile art.322 pct.7 din Codul de procedura civila, are de verificat numai daca ultima hotarare a fost pronuntata cu incalcarea principiului puterii de lucru judecat, caz in care procedeaza la anularea ultimei hotarari, iar in speta, o atare verificare s-a facut in cel de-al doilea proces, stabilindu-se ca nu exista autoritate de lucru judecat din perspectiva art.166 Cod civil si art.1201 Cod procedura civila, este evident ca, pe calea revizuirii de fata, nu mai pot fi efectuate atari verificari, deoarece s-ar opune tocmai puterea de lucru judecat a hotararii prin care s-a statornicit in sensul sus-aratat.
Se poate conchide asadar ca, date fiind argumentele mai sus expuse, in speta nu sunt indeplinite conditiile de admisibilitate impuse de dispozitiile art. 322 pct. 7 din Codul de procedura civila, neexistand contrarietate susceptibila sa faca admisibila revizuirea.
Fata de considerentele ce preced, instanta, in baza dispozitiilor art. 320 din Codul de procedura civila, a respins ca nefondata cererea de revizuire.
DREPT PROCESUAL CIVIL.
Cerere de revizuire intemeiata pe dispozitiile art. 322 pct. 7 din codul de procedura civila.
Art. 322 pct. 7 Cod de procedura civila
Art. 166 Cod de procedura civila
Art. 1201 Cod civil
Pentru a se putea cerere revizuirea unei hotarari pe motiv ca s-a nesocotit puterea lucrului judecat a unei hotarari definitive date intr-un proces judecat anterior, este necesar ca instanta sa nu fi cunoscut existenta acelei hotarari sau sa nu se fi pronuntat asupra exceptiei privitoare la puterea lucrului judecat.
In speta, instanta sesizata cu judecarea celui de-al doilea proces, a cunoscut existenta hotararii date in primul proces, mai mult, s-a si pronuntat asupra exceptiei privind autoritatea lucrului judecat, apreciind ca aceasta nu exista, rezulta asadar cu puterea evidentei ca o atare aparare nu mai poate fi reiterata pe calea revizuirii.
Cata vreme instanta competenta sa se pronunte asupra revizuirii intemeiate pe disp. art. 322 pct. 7 din Cod de procedura civila, are de verificat numai daca ultima hotarare a fost pronuntata cu incalcarea principiului puterii de lucru judecat, caz in care procedeaza la anularea ultimei hotarari, iar in speta o atare verificare s-a facut in cel de-al doilea proces, stabilindu-se ca nu exista autoritate de lucru judecat din perspectiva dispozitiilor art. 166 Cod de procedura civila si art. 1201 Cod civil, este evident ca, pe calea revizuirii, nu mai pot fi efectuate atari verificari, deoarece s-ar opune tocmai puterii de lucru judecat prin care s-a statornicit in sensul sus-mentionat.
Sentinta civila nr. 44/ 2014 - P din 26. 06. 2014 a Curtii de Apel Oradea - Sectia a I-a civila
Dosar nr. 464/ 35/ 2013
Prin sentinta civila nr. 651/ 27.01.2012 Judecatoria Satu Mare in dosar nr.11578/296/2011 a respins, contestatia la executare silita formulata de contestatorul M.F.P. D.G.F.P. a judetului Satu-Mare, impotriva formelor de executare silita initiate de creditorii T. M. si L. F., in dosar executional nr. 548/2011 a BEJ I. A. M. D.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut urmatoarele considerente:
Din cuprinsul dosarului de executare nr.548/2011, a BEJ I. A. M. D., rezida ca executarea silita se desfasoara in limitele legale, in baza titlurilor executorii constand in Decizia civila nr. 922/R/2011 pronuntata in data de 12.04.2011 de Curtea de Apel Oradea in dosar nr. 3600/83/2010; Incheierea nr. 3172/19.10.2011 de incuviintare a executarii silite pronuntata in dosar nr. 10366/296/2011 precum si procesul verbal privind cheltuielile de executare intocmit in executorul judecatoresc, la data de 26.10.2011, cu privire la suma totala de 61.222,45 lei;
In conditiile art. 403 alin. l din Codul de procedura civila, suspendarea executarii silite, solicitata de contestator, ce se deruleaza in dosar de executare nr. BEJ I. A. M. D., pana la solutionarea irevocabila a contestatiei la executare, se poate realiza, doar daca se depune o cautiune in cuantumul fixat de instanta";
In temeiul art.229 din Ordonanta Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, organele fiscale sunt scutite de taxe, tarife, comisioane sau cautiuni pentru cererile, actiunile si orice masuri pe care le indeplinesc in vederea administrarii creantelor fiscale cu exceptia celor privind comunicarea actului administrativ fiscal, prin urmare, potrivit textului lege, organele fiscale, in cauza pendinte, nu sunt scutite de plata taxelor, tarifelor, comisioanelor sau cautiunilor pentru cererile, actiunile si orice masuri pe care le indeplinesc in vederea administrarii debitelor fiscale - pretentii-daune morale la Legea nr. 221/2009, obiect al spetei pendinte;
Potrivit art.26 alin. 2 din O.M.J. nr.760/C/22.04.1999 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru publicata in M. Of. nr. 380/10.08.1999:,,Sunt scutite de taxa judiciara de timbru cererile si actiunile, inclusiv caile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputatilor, Presedintia Romaniei, Guvernul Romaniei, Curtea Constitutionala, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, Ministerul Public, de Ministerul Finantelor si unitatile din subordinea acestuia, indiferent de obiectul acestora; cererile si actiunile, precum si caile de atac formulate de alte institutii publice/de interes public, indiferent de calitatea procesuala a acestora, sunt scutite de taxa judiciara de timbru atunci cand au ca obiect venituri publice, ori obiectul spetei - pretentii-daune morale la Legea nr. 221/2009, nu constituie venituri publice;
De altfel, s-a mai retinut ca in cauza pendinte, cererea de suspendare a executarii silite formulata de contestatoare, se impune a fi respinsa fiind practic lipsita de eficienta juridic intrucat contestatoarea nu a motivat indeplinirea conditiilor de admisibilitate a acesteia si mai mult utilitatea unei astfel de cereri. Simpla solicitare prin contestatie a suspendarii executarii silite nu presupune, admiterea cererii de catre instanta de judecata. Executorul judecatoresc a solicitat contestatoarei doar plata unor creante certe, lichide si exigibile constatate prin hotarari judecatoresti ramase definitive si irevocabile si fiind investite cu formula executorie, respectiv sa achite suma prevazuta in sentinta, asa cum prevede Ordonanta 22/2002 la art. 2, termen, ce curge de la data de la care debitorul a primit somatia de plata, comunicata de organul competent de executare, la cererea creditorului "lucru ce nu implica in nici un fel afectarea termenului de plata de 6 luni prevazut de textul O.G. nr. 22/ 2002.
Hotararile judecatoresti care constituie titlurile executorii in speta, au fost pronuntate in contradictoriu cu contestatoarea, ca atare, aceasta, a luat la cunostinta la timpul potrivit despre obligatiile sale de plata.
Actele de executare efectuate in dosar executional nr. 548/2011, in privinta realizarii creantei totale de 61.222,45 lei, intocmite de executorul judecatoresc I. A. M. D., sunt legale, neexistand nici un motiv pentru anularea acestora, in speta a somatiei emise, fiind intocmite conform art. 373 ind. 1 alin 3 Cod de procedura civila, "in temeiul incheierii prin care se admite cererea de incuviintare a executarii silite, executorul judecatoresc poate proceda la executarea silita a obligatiei stabilite prin titlul executoriu in oricare dintre formele prevazute de lege, dispozitiile art. 371 ind. 1 alin. 3 aplicandu-se in mod corespunzator. Incuviintarea executarii silite este de drept valabila si pentru titlurile executorii care se vor emite de executorul judecatoresc in cadrul procedurii de executare silita incuviintate."
In ce priveste cheltuielile de executare stabilite de catre executorul judecatoresc, s-a apreciat ca si acestea sunt legale si justificate, conform art.371 ind. 7 alin 2 Cod procedura civila potrivit carora "cheltuielile ocazionate de efectuarea executarii silite sunt in sarcina debitorului urmarit, afara de cazul cand creditorul a renuntat la executare sau daca prin lege se prevede altfel. De asemenea, debitorul va fi tinut sa suporte cheltuielile de executare facute dupa inregistrarea cererii de executare si pana la data realizarii obligatiei stabilite in titlul executoriu prin executare voluntara". Potrivit art. 371 ind. 7 alin 3 Cod procedura civila "sumele ce urmeaza sa fie platite se stabilesc de catre executorul judecatoresc, prin proces-verbal, pe baza dovezilor prezentate de partea interesata, in conditiile legii", iar alin 4 al aceluiasi text de lege prevede ca "pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol, procesul-verbal constituie titlu executoriu". In privinta onorariului executorului judecatoresc, art. 37 alin 1 din Legea 188/2000 privind executorii judecatoresti, cuprinde, onorariile minimale maximale stabilite prin lege. Onorariul stabilit de catre executorul judecatoresc si celelalte cheltuieli de executare( taxa judiciara de timbru, timbru judiciar, taxe postale si alte deplasari) sunt in concordanta cu dispozitiile legale in materie si nu exista nici un temei legal in vederea neplatii acestora sau pentru a se dispune reducerea acestuia. Onorariul de avocat, din faza de executare silita, este dovedit prin chitanta depusa la dosarul executional, avocatii nu au onorarii minimale sau maximale impuse de lege, motiv pentru care onorariul stabilit de catre avocat, acceptat si achitat de partea reprezentata, nu poate sa fie ingradit, fiind vorba despre o profesie liberala.
Potrivit dispozitiilor art. 371 ind. 1 in alin 1 si 2 Cod procedura civila "obligatia stabilita prin hotararea unei instante sau printr-un alt titlu se aduce la indeplinire de bunavoie, in speta, cu respectarea termenelor prevazute in OG 22/2002. In cazul in care obligatia nu se executa de buna voie, aceasta poate fi adusa la indeplinire prin forta coercitiva a statului, adica prin executare silita (fortata). "Cu alte cuvinte, executarea silita reprezinta acea procedura prin care o obligatie neindeplinita de bunavoie este infaptuita fara voia debitorului asupra bunurilor sale in mod fortat.
Daca contestatoarea era de buna credinta si dorea sa isi achite obligatiile de plata ce-i incumba (conform titlului executoriu), proceda la plata acestora, intrucat de la data ramanerii irevocabile a hotararii si pana la emiterea somatiei de catre executorul judecatoresc, a trecut o perioada apreciabila. Executarea de bunavoie a obligatiilor semnifica executarea acestora din proprie initiativa, nicidecum prin formularea unei cereri catre D.G.F.P. Satu Mare pentru punerea in executare a dispozitiilor unei hotarari judecatoresti, despre care, atat debitorul-contestator cat si creditorul, au avut cunostinta, de proces, pe tot parcursul derularii acestuia.
Executorul judecatoresc investit, a procedat la emiterea somatiei in dosarul executional cu acordarea unui termen de gratie de 6 luni, care este un beneficiu acordat debitorului, in cazul in care invoca si face dovada lipsei de disponibil, semnificand in acest sens ca acest termen este acordat ulterior emiterii unei somatii, nicidecum nu este anterior, neexistand nici un termen prevazut de lege pentru punerea in executare a dispozitiilor unei hotarari judecatoresti, daca nu este stabilit un termen de plata prin insasi titlul executoriu (termen la care face referire OG 22/2002).
Dispozitiile art. 2 ale O.G. 22/2002, conditioneaza acordarea beneficiului unui termen de plata de 6 luni, de faptul "lipsei de fonduri", lucru neprobat de contestatoare prin vre-un demers facut in acest sens, si de altfel, neacceptat in principiu, de statele comunitare ca avand relevanta in materia executarii hotararilor judecatoresti
Potrivit art. 2 din Ordonanta nr.22/2002 privind executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice, stabilite prin titluri executorii, institutia dispune un termen legitim de 6 luni, legiferat prin actul normativ mentionat: "Daca executarea creantei stabilite prin titluri executorii nu incepe sau continua din cauza lipsei de fonduri, institutia debitoare este obligata ca, in termen de 6 luni, sa faca demersurile" necesare pentru a-si indeplini obligatia de plata.
Cuantumul sumei ce trebuie achitata de debitoare, este in conformitate cu dispozitivul sentintei, continand in plus doar sumele ce reprezinta onorariul executorului judecatoresc (detailat in Procesul verbal de cheltuieli anexat somatiei), care este in conformitate cu Legea 188/2000 si Ordinul 2550/2006 privind aprobarea onorariilor minimale si maximale ale executorilor judecatoresti suma de care debitoarea nu este scutita prin OG 92/2003, textul de lege invocat referindu-se la cu totul alte taxe, tarife, comisioane (pentru actiuni promovate in vederea administrarii creantelor fiscale ceea ce nu este in cazul de fata)‚ in conditiile art.387 Cod procedura civila, executorul judecatoresc nu a comunicat contestatoarei ca acte de executare propriu-zise decat somatia de plata si procesele verbale de cheltuieli in conformitate cu art.371/7 alin. 3 si 4 Cod procedura civila, solicitand contestatoarei plata unor creante certe, lichide si exigibile constatate prin hotarari judecatoresti ramase definitive si irevocabile si fiind investite cu formula executorie.
Judecatoria Satu Mare a mai retinut ca, in conformitate cu art.3 din Ordonanta nr.22/2002 privind executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice, stabilite prin titluri executorii, creditorul are posibilitatea promovarii executarii silite impotriva debitorului numai daca acesta din urma nu respecta termenul de plata prevazut de lege. In cazul in care institutiile publice - in calitate de debitor - nu isi indeplinesc obligatia de plata in termenul prevazut la art. 2 din Ord. nr. 22/2002, creditorul va putea solicita efectuarea executarii silite potrivit Codului de procedura civila si/sau potrivit altor dispozitii legale aplicabile in materie. ", ori contestatorul, in calitate de debitor, nu probeaza, in vre-un fel, diligente depuse, in intentia de indeplinire a obligatiei de plata, in termenul prevazut de art.2 din actul normativ mai sus mentionat.
Pe considerentele mai sus mentionate, instanta, in baza disp.art.261 Cod procedura civila, art.371-374, art.399 Cod procedura civila., dispozitiile O.G. nr.22/2002 privind executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice, stabilite prin titluri executorii, a respins contestatia conform dispozitivului.
Impotriva acestei sentinte a promovat recurs in termenul legal contestatoarea, solicitand admiterea recursului, modificarea sentintei in tot, in sensul admiterii contestatiei la executare, solicitand totodata suspendarea executarii silite pana la solutionarea recursului.
Prin decizia civila nr.332/R din 28 mai 2012, Tribunalul Satu Mare a respins recursul declarat de recurentul-debitor M.F.P. D.G.F.P. SATU MARE, impotriva Sentintei civile nr. 651/27.01.2012 pronuntata de Judecatoria Satu Mare in dosar nr. 11578/296/2011, in contradictoriu cu intimatii-creditori T. M., si L. F., fara cheltuieli de judecata in recurs pentru intimati, nefiind solicitate.
Pentru a pronunta aceasta decizie, instanta de recurs, a retinut urmatoarele considerente:
Dupa cum rezulta din inscrisurile de la dosar, inclusiv cele din dosar executional nr.563/2010 al BEJ I. A. M. D. titlul executoriu in cauza il constituie decizia civila nr.922/R/12.04.2011 pronuntata de Curtea de Apel Oradea in dosar nr.3600/83/2010 (filele nr.9-10), hotarare irevocabila din data de 12.04.2011, somatia si procesul verbal de cheltuieli de executare contestat in cauza fiind emise la data de 26.10.2011 (filele nr.7-8 din dosarul primei instante) si inregistrate in evidentele contestatoarei la data de 03.11.2011.
Fata de aceasta stare de fapt, un prim aspect retinut de catre instanta de control judiciar este acela ca, contrar afirmatiilor recurentei contestatoare, creditorii in cauza au pasuit debitoarea pentru un interval de timp de 6 luni de zile, din 12.04.2011 si pana in 26.10.2011, astfel incat criticile recurentei fundamentate pe aceasta imprejurare, precum si pe disp.art.2 si 3 din OGR nr.22/2002 sunt nefondate.
In al doilea rand, tribunalul a mai retinut ca disp.art.371 indice 1 Cod de procedura civila invocate de catre recurenta nu sunt aplicabile in speta, aceasta intrucat potrivit alin.1 al normei procedurale evocate, "obligatia stabilita prin hotararea unei instante sau printr-un alt titlu se aduce la indeplinire de bunavoie", ceea ce presupune insa initiativa debitorului de executare a acesteia, de la data exigibilitatii creantei in cauza.
In conditiile si in masura in care debitorul nu executa de bunavoie titlul executoriu in cauza, s-a apreciat ca devin incidente disp.art.371 indice 1 alin.2 Cod de procedura civila, potrivit carora obligatia se aduce la indeplinire prin executare silita potrivit reglementarii cuprinse in Cartea a V-a a Codului de procedura civila.
Prin urmare din moment ce debitoarea nu s-a conformat obligatiilor stabilite in sarcina sa prin titlul executoriu Decizia civila nr.922/R/2011 a Curtii de Apel Oradea nici la data pronuntarii acesteia si nici ulterior, intr-un interval de timp de peste 6 luni de zile, a rezultat ca in mod eronat recurenta contestatoare a apreciat ca in speta si-ar gasi incidenta disp.art.371 indice 1 alin.1 Cod de procedura civila.
In schimb, s-a retinut ca odata initiata procedura de executare silita de catre creditori, ca urmare a pasivitatii debitoarei si a neexecutarii de bunavoie de catre aceasta a titlului executoriu in cauza, rezulta ca toate cheltuielile de executare ocazionate ulterior acestui moment urmeaza a fi suportate, cu ocazia executarii silite, de catre debitoare.
In consecinta, instanta de control judiciar a constatat ca in speta nu sunt incidente normele procedurale evocate de catre recurenta contestatoare privitoare la executarea de bunavoie a titlului executoriu in cauza si ca nu sunt fondate nici criticile structurate pe nerespectarea OGR nr.22/2002 si a termenului de 6 luni prevazut de aceasta, probele de la dosarul cauzei evidentiind contrariul, in sensul respectarii acestor norme procedurale.
Prin prisma considerentelor ce preced tribunalul a respins ca nefondat recursul promovat in cauza, fara cheltuieli de judecata in recurs pentru intimati nefiind solicitate.
Prin Sentinta civila nr. 19915/01.11.2012, pronuntata de Judecatoria Sector 1 Bucuresti in Dosarul nr. 7363/299/2012, s-a admis contestatia la executare formulata de contestatorul Statul Roman reprezentat de M.F.P., in contradictoriu cu intimatii T. M., L. F. si tertul poprit B.R.D.; s-a dispus anularea actelor de executare intocmite de BEJ I. A. M. D. in dosarul de executare nr. 548/2011; s-a respins cererea de suspendare a executarii silite, ca ramasa fara obiect si s-a dispus intoarcerea executarii silite in sensul ca au fost obligati intimatii sa plateasca catre contestatoare suma de 61.222, 45 lei.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Prin Decizia nr. 922/R/2011 pronuntata de Curtea de Apel Oradea in Dosarul nr. 3600/83/2010 s-a admis in parte actiunea formulata de reclamantii T. M. si L. F. in contradictoriu cu paratul Statul Roman prin M.F.P. Bucuresti, s-a constatat caracterul politic al masurii administrative de deportare a antecesorilor reclamantilor si s-a dispus obligarea paratului sa plateasca reclamantilor suma de 51.000 lei cu titlu de daune morale.
La data de 07.10.2011, creditorii T. M. si L. F. au formulat cerere de executare silita inregistrata la Biroul Executorului Judecatoresc I. A. M. D. sub nr. 548/2011, impotriva debitorului Statul Roman prin M.F.P., in temeiul titlului executoriu reprezentat de Sentinta civila nr. 2569/D/l 2.11.2010, pronuntata de Tribunalul Satu Mare in dosarul nr. 3600/83/2010 si Decizia civila nr. 922/R/l2.04.2011, pronuntata de Curtea de Apel Oradea in dosarul nr. 3600/83/2010.
Biroul Executorului Judecatoresc I. A. M. D. a inaintat Judecatoriei Satu Mare, cererea de executare silita formulata de creditori, cerere ce a fost inregistrata sub nr. 10366/296/2011.
Prin incheierea nr. 3172/19.10.2011, pronuntata de Judecatoria Satu Mare in dosarul nr. 10366/296/2011, s-a admis cererea de incuviintare a executarii silite in temeiul titlului executoriu reprezentat de Decizia nr. 922/R/2011 pronuntata de Curtea de Apel Oradea in Dosarul nr. 3600/83/2010.
Din inscrisul de la fila 73 rezulta ca adresa de infiintare a popririi emisa de Biroul Executorului Judecatoresc I. A. M. D. in dosarul nr.548/2011 a fost receptionata de tertul poprit B.R.D., la data de 07.02.2012.
Instanta a constatat ca in executarea titlului executoriu in contra contestatorului debitor Statul Roman prin M.F.P., cu sediul in Bucuresti, poprirea a fost dispusa in mainile tertului poprit B.R.D. cu sediul in Bucuresti.
Potrivit art. 373 alin. 1 si 2 Cod de procedura civila, executarea se face de executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel in care se face executarea, instanta de executare fiind cea in circumscriptia careia se face executarea.
Executorii judecatoresti sunt competenti sa solutioneze cererile de executare silita, exclusiv in circumscriptia teritoriala a curtii de apel de care apartin, in speta executorul I. A. M. D., apartinand astfel cum s-a aratat si prin adresa de inaintare a dosarului de executare Judecatoriei Satu Mare, arondata Camerei executorilor judecatoresti de pe langa Curtea de Apel Oradea.
Conform art. 453 alin. 1 Cod procedura civila, pentru executarea silita prin poprire, competent cu executarea este executorul judecatoresc de la domiciliul sau sediul catre debitorului sau a tertului poprit.
Avand in vedere ca in cauza de fata atat debitorul cat si tertul poprit isi au sediul pe raza Municipiul Bucuresti, competent sa efectueze executarea silita este orice executor de pe raza Curtii de Apel Bucuresti.
Potrivit art. 3731 alin. 1 Cod procedura civila, cererea de executare silita, insotita de titlul executoriu se depune la executorul judecatoresc, care de indata, va solicita instantei de executare incuviintarea executarii silite, inaintandu-i in copie cererea de executare si titlul respectiv. Totodata, potrivit art. 373 alin. 2 Cod procedura civila, instanta de executare este judecatoria in circumscriptia careia se va face executarea, in afara cazurilor in care legea dispune altfel.
Fata de dispozitiile legale mai sus mentionate, instanta a retinut ca competenta de incuviintare a executarii silite apartine judecatoriei in a carei raza teritoriala urmeaza a se efectua executarea. Consecinta fireasca a acestor dispozitii legale este aceea ca incuviintarea de executare pronuntata de o anumita instanta nu autorizeaza decat executarea silita in circumscriptia sa teritoriala, fara a produce nici un fel de efecte in ceea ce priveste initierea executarii in circumscriptia teritoriala a altor instante.
S-a apreciat ca formele de executare intocmite de executorul judecatoresc I. A. M. D., impotriva debitorului si a tertului poprit cu sediul in Bucuresti, in dosarul de executare nr. 548/2011, au fost intocmite cu incalcarea normelor de competenta teritoriala si in lipsa incuviintarii executarii silite data de instanta de executare, respectiv de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti ori de Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti, avand in vedere ca Judecatoria Satu Mare care a incuviintat executarea silita reprezinta instanta de executare pe raza teritoriala unde are competenta, astfel incat incuviintarea executarii silite data de aceasta este valabila numai in circumscriptia sa.
Asadar, actele de executare silita emise de BEJ I. A. M. D., in dosarul de executare nr. 548/2011, vizand executarea silita a contestatorului, pe raza sectorului 1 efectuate in lipsa incuviintarii date de instanta de executare, in sensul art. 373 din Cod procedura civila, sunt nule.
Fata de aceste considerente, instanta a admis contestatia la executare si a dispus anularea actelor de executare intocmite de BEJ I. A. M. D., in dosarul 548/2011, in circumscriptia Judecatoriei Sectorului 1Bucuresti, ca fiind emise cu incalcarea normelor de competenta cu caracter absolut si avand in vedere ca potrivit art. 403 alin. 1 Cod procedura civila, suspendarea executarii silite se poate pronunta pana la solutionarea pe fond a contestatiei la executare, a respins cererea de suspendare a executarii silite ca ramasa fara obiect.
In baza art. 4041 Cod procedura civila, avand in vedere cererea contestatoarei si solutia pronuntata pe capatul de cerere avand ca obiect contestatie la executare, s-a dispus intoarcerea executarii silite, in sensul ca a obligat intimatii sa plateasca contestatoarei suma de 61.222, 45 lei.
Impotriva acestei hotarari, in termen legal, au declarat recurs motivat creditorii intimati T. M. si L. F., solicitand admiterea recursului, constatand, in principal, necompetenta teritoriala a Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti, potrivit disp. art. 400 Cod procedura civila, in solutionarea contestatiei la executare, si autoritatea de lucru judecat in raport de sentinta civila nr. 651/2012 din dosar nr. 11578/296/2011 a Judecatoriei Satu Mare (identitate de parti, obiect si cauza) si in subsidiar, respingerea contestatiei la executare ca fiind nelegala si netemeinica, fara cheltuieli de judecata.
Prin Decizia civila nr. 2686 din 12.11.2013, Tribunalul Bucuresti a admis recursul declarat de recurentii intimati T. M. si L. F., impotriva Sentintei civile nr. 19915/01.11.2012, pronuntata de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti in Dosar nr. 7363/299/2012, in contradictoriu cu intimatul contestator Statul Roman prin M.F.P., cu sediul in Bucuresti, si intimata tert poprit B.R.D. S.A., cu sediul in Bucuresti.
A modificat in parte sentinta civila recurata, in sensul ca, a admis contestatia la executare si anuleaza adresa de infiintare a popririi emisa in Dosarul nr. 548/2001 al Biroului Executorului Judecatoresc I. A. M. D..
A mentinut celelalte dispozitii sentintei.
Pentru a pronunta aceasta decizie, instanta de recurs a retinut urmatoarele considerente:
1. Conform art. 400 alin. 1 Cod de procedura civila "Contestatia se introduce la instanta de executare".
Conform art. 373 alin. 2 Cod de procedura civila " instanta de executare este judecatoria in circumscriptia careia se va face executarea, in afara cazurilor in care legea dispune altfel".
Cum in materia executarii prin poprire nu exista dispozitii derogatorii de la dispozitiile art. 373 alin. 2 Cod de procedura civila, s-a opinat ca si in acest caz instanta de executare este instanta in circumscriptia careia se va face executarea.
In cazul popririi (forma de executare prin care creditorul urmareste sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri incorporale urmaribile, datorate debitorului de o a treia persoana sau le va datora in viitor, in temeiul unor raporturi juridice existente) locul in care urmeaza sa se desfasoare executarea este acela unde se afla aceste bunuri, respectiv la tertul poprit.
Este lipsit de relevanta, sub aspectul analizat, faptul ca tertul poprit (in speta BRD) are unitati operationale si in Satu Mare, cata vreme, pe de o parte, nu s-a dovedit ca debitoarea are conturi deschise la o unitatea operationala a tertului poprit BRD din Satu Mare si ca aceste conturi nu sunt conturi cu afectatiune speciala.
Mai mult, potrivit art. 454 alin.5 Cod de procedura civila "in cazul in care adresa de infiintare a popririi se adreseaza unei unitati operationale a unei banci, poprirea va fi infiintata asupra conturilor pe care debitoarea urmarita le are la acea unitate", rezulta, din economia dispozitiilor legale enuntate, ca adresa de infiintare a popririi se poate adresa si unei unitati operationale, dar poprirea va fi infiintata doar asupra conturilor deschise la acea unitate operationala.
In plus, s-a opinat ca aspectul este lipsit de relevanta, avand in vedere ca, asa cum rezulta cu evidenta din actele dosarului, adresa de infiintare a popririi a fost comunicata de BEJ I. A. M. D. tertului poprit BRD - cu sediul in Bucuresti, iar nu unei unitati operationale a acestei banci, din Satu Mare.
Daca competenta executorului judecatoresc se stabileste conform art. 453 Cod de procedura civila, competenta instantei de executare se stabileste conform art.373 alin. 2 Cod de procedura civila, asadar s-a retinut ca, daca in executarea silita prin poprire, pe conturile debitorului deschise la tertul poprit, competenta, conform art. 453 Cod de procedura civila, poate apartine fie executorului judecatoresc de la sediul debitorului, fie executorului judecatoresc de la sediul tertului poprit, instanta de executare este, conform art. 373 alin.2 Cod procedura civila, numai instanta de la locul executarii, respectiv de la sediul tertului poprit, prin loc al executarii intelegandu-se evident locul in care se realizeaza efectiv executarea (prin indisponibilizare, poprire si virarea sumelor poprite).
In executarea silita impotriva debitorului Statul Roman prin M.F.P., prin poprirea conturilor deschise la B.R.D., instanta de executare este Judecatoria Sectorului 1 in raza careia isi are sediul tertul poprit si, in consecinta, aceasta este competenta sa solutioneze contestatia la executare.
2. Potrivit dispozitiilor art. 8 alin. 1 din Legea nr. 188/2000 executorii judecatoresti isi indeplinesc atributiile in circumscriptia curtii de apel pe langa care functioneaza (daca prin lege nu se dispune altfel), iar dispozitiile art. 9 alin. 1 si 2 stabilesc ca pentru executarea dispozitiilor cu caracter civil din titlurile executorii, este competent executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel in a carei raza teritoriala urmeaza sa se faca executarea, iar in cazul urmaririi silite a bunurilor este competent executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel in a carei raza teritoriala sunt situate sau se afla acestea. Daca bunurile urmaribile se afla in circumscriptiile mai multor curti de apel, competenta apartine oricaruia dintre executorii judecatoresti care functioneaza pe langa acestea. Dispozitii similare cuprinzand si art.373 alin.1 Cod procedura civila.
In materia popririi exista, insa, dispozitii speciale, care se aplica cu prioritate,
Astfel dispozitiile 453 alin. 1 Cod procedura civila sunt in sensul ca este competent executorul judecatoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul tertului poprit, rezultand, asadar, din economia dispozitiilor legale enuntate ca poprirea poate fi infiintata, afara de situatia prevazuta de art. 453 alin. 2 Cod procedura civila, numai de catre executorul judecatoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul tertului poprit.
Ca atare, creditorul are alegerea numai intre executorul judecatoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul tertului poprit, odata facuta aceasta alegere, nici debitorul, nici tertul poprit nu o pot contesta, cerand alegerea altui executor judecatoresc, dupa cum nici creditorul nu poate reveni asupra alegerii sale.
Este adevarat ca B.R.D. G. S. G. are, in tara, mai multe unitati operationale (iar nu sedii, asa cum sustin recurentii), asa cum s-a aratat, insa, mai sus, poprirea adresata unei unitati operationale nu se poate infiinta decat pe conturile debitorului deschise la acea unitate operationala, iar nu la o alta unitate.
Or, asa cum rezulta, din inscrisurile de depuse la dosar, executorul judecatoresc, cu sediul in Satu Mare, a infiintat poprirea prin emiterea unei adrese de infiintare a popririi catre tertul poprit BRD, cu sediul in Bucuresti, executarea realizandu-se asadar asupra conturile deschise la sediul tertului poprit din Bucuresti, iar nu la unitatea operationala din Satul Mare.
Nici faptul ca in teritoriu, in fiecare judet, functioneaza Directii Generale ale Finantelor Publice nu prezinta relevanta sub aspectul analizat. Acceptand ca debitorul urmarit in cauza ar putea face benevol plati printr-o astfel de structura a A.N.A.F., nu poate fi ignorat faptul ca BEJ a emis adresa de infiintare a popririi catre tertul poprit B.R.D., cu sediul in Bucuresti, iar sediul directiei generale a finantelor publice nu poate fi avut in vedere la stabilirea competentei executorului judecatoresc, cata vreme aceasta nu este nici debitor si nici tert poprit in executarea silita desfasurata.
Dispozitiile art.8 alin.1 Cod procedura civila nu isi gasesc aplicabilitatea in ceea ce priveste competenta executorului judecatoresc (stabilita potrivit unor norme speciale, asa cum s-a aratat mai sus) acestea reglementand exclusiv competenta teritoriala a instantelor in solutionarea cererilor impotriva statului, directiilor generale, regiilor publice etc.
Conform dispozitiilor art.399 alin.2 Cod procedura civila, "Nerespectarea dispozitiilor privitoare la executarea silita insasi sau la efectuarea oricarui act de executare atrage sanctiunea anularii actului nelegal".
Respingand exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.453 alin.1 Cod procedura civila, prin Decizia nr. 138/25.02.2010, Curtea Constitutionala a statuat ca textul de lege criticat stabileste competenta materiala si teritoriala pentru solutionarea cererii creditorului de infiintare a popririi. Astfel, legea atribuie competenta materiala de a dispune infiintarea popririi executorului judecatoresc, creditorul avand a alege intre doua birouri executionale deopotriva competente, cel de la domiciliul sau sediul debitorului, respectiv cel de la domiciliul sau sediul tertului poprit.
Reglementarea criticata a fost adoptata de legiuitor in cadrul atributiilor sale, astfel cum sunt determinate prin dispozitiile art. 126 alin. (2) si ale art. 129 din Constitutie, potrivit carora competenta, procedura de judecata, inclusiv procedura executarii silite, precum si caile de atac sunt prevazute numai prin lege.
Curtea a constatat ca textul de lege criticat nu incalca prevederile art. 16 din Constitutie privind egalitatea in drepturi a cetatenilor, intrucat reglementarea este aplicabila tuturor persoanelor aflate in situatia prevazuta de ipoteza normei, fara nicio distinctie sau in considerarea altor criterii, si anume creditorii detinatori ai unui titlu executoriu, care solicita executorului judecatoresc infiintarea popririi.
De asemenea, Curtea a considerat nefondata si critica autorilor exceptiei potrivit careia reglementarea dedusa controlului ingradeste accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil, in conditiile in care art. 399 din Codul de procedura civila prevede ca impotriva oricarui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare, oferind toate garantiile procesuale pentru realizarea deplina a acestor drepturi.
Pentru motivele expuse, Curtea a apreciat ca nu poate retine nici incalcarea prevederilor internationale cuprinse in art. 6 si 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
S-a mai retinut ca, aspectul competentei executorului judecatoresc si a sanctiunii aplicabile, este pe deplin lamurita de dispozitiile art. 373 ind.1 Cod procedura civila, astfel cum au fost modificate si completate de Legea 202/2010, dispozitii potrivit carora necompetenta organului de executare sesizat constituie unul din cazurile in care cererea de incuviintare a executarii silite va fi respinsa. (Evident expresia " instanta poate respinge" este folosita pentru a sublinia ca, numai in cazurile expres enumerate, instanta de executare are posibilitatea sa respinga cererea de incuviintare a executarii, iar nu in sensul ca instanta ar avea posibilitatea sa aprecieze asupra normelor de competenta si, in consecinta, sa admita cererea de incuviintare a executarii silite chiar daca ar constata ca organul de executare silita sesizat este necompetent).
3. Conform dispozitiilor art. 1201 Cod civil si art. 163 Cod procedura civila, lucrul judecat atrage exclusivitatea, ceea ce face ca un nou litigiu intre aceleasi parti, pentru acelasi obiect si cu aceeasi cauza sa nu mai fie cu putinta.
Examinand actele si lucrarile dosarului, tribunalul a constatat ca intre contestatia ce a facut obiectul Dosarului cu nr. 11578/ 296/ 2011, solutionat irevocabil prin Sentinta civila nr.651/ 27.01.2012 (a carei autoritate de lucru judecat se invoca) si contestatia ce face obiectul prezentului dosar nu exista identitatea ceruta de dispozitiile legale mai sus amintite.
Daca in ceea ce priveste partile este discutabila identitatea, nerezultand cu certitudine daca, in dosarul cu nr. 11578/ 296/ 2011, D.G.F.P. Satu Mare a stat in judecata in calitate de reprezentant al Ministerului Finantelor la randul sau reprezentant al Statului ori a stat in judecata in nume propriu, este evident ca obiectul si cauza celor doua cereri de chemare in judecata sunt diferite, conditia identitatii nefiind, asadar indeplinita.
Astfel, daca, in dosarul nr.11578/296/2011, pe calea contestatiei la executare s-a urmarit anularea actelor de executare intocmite de executorul judecatoresc anterior datei de 20.01.2012 (nu rezulta din Sentinta civila 651/267.01.2012 care a fost data inregistrarii contestatiei la executare), respectiv a somatiei si procesului-verbal privind stabilirea cheltuielilor de executare, pentru nerespectarea dispozitiilor OG 22/2002 si a dispozitiilor Legii nr.188/2000 si OMJ 2550/2006, cu privire la stabilirea cheltuielilor de executare, in dosarul de fata, prin contestatia la executare formulata, Statul Roman prin M.F.P. (debitorul creantei astfel cum a fost stabilit prin hotararea judecatoreasca ce constituie titlu executoriu) se urmareste anularea actelor de executare efectuate de executorul judecatoresc dupa data solutionarii contestatiei la executare prin Sentinta civila nr.651/27.01.2012, respectiv a adresei de infiintare a popririi emisa de executorul judecatoresc la 30.01.2012, pentru nerespectarea dispozitiilor legale referitoare la competenta executorului judecatoresc si incalcarea dispozitiilor O.G. 22/ 2002.
Desi, in ambele contestatii la executare, s-a invocat nerespectarea dispozitiilor O.G. 22/ 2002, Tribunalul a retinut, pe de o parte, ca abia in momentul emiterii adresei de infiintare a popririi se poate pune in discutie problema respectarii sau nu a termenului de 6 luni reglementat de Ordonanta (iar nu in momentul emiterii somatiei contestata in Dosarul nr. 11578/296/2011), si a constatat, pe de alta parte, ca nu a avut loc o incalcare a puterii lucrului judecat, cata vreme prin hotararea recurata, instanta de fond a retinut necompetenta executorului judecatoresc care a efectuat actele de executare contestate si, pe cale de consecinta, si lipsa incuviintarii executarii silite de catre instanta de executare a carei competenta, asa cum s-a aratat mai sus, se stabileste in raport de locul in care are loc efectiv executarea (iar nu in raport de locul in care executorul judecatoresc emite actele de executare).
4. Potrivit art.3 alin.1 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila. Dispozitiile Codului de procedura civila se aplica numai proceselor si executarilor silite incepute dupa intrarea acestuia in vigoare si cum, in cauza, executarea silita a fost inceputa anterior intrarii in vigoare a noului Cod de procedura civila (la 15.02.2013), rezulta ca aceasta ramane supusa vechilor reglementari.
5. Avand in vedere ca debitorul contestator a solicitat anularea adresei de infiintare a popririi ( iar nu si a unor acte de executare ce ar si precedat aceasta adresa) si ca, din actele si lucrarile dosarului, nu rezulta emiterea unui alt act de executare subsecvent adresei de infiintare a popririi, Tribunalul a constatat intemeiata critica adusa, sub acest aspect, hotararii recurate.
Fata de cele expuse la punctul 5 si in temeiul art.312 alin.1 Cod procedura civila, Tribunalul a admis recursul declarat impotriva Sentintei civile 19915/01.11.2012, pronuntata de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti in Dosar nr. 7363/299/2012, iar in temeiul art.312 alin.2 si 3 Cod procedura civila a modificat in parte decizia civila recurata, in sensul ca, urmare admiterii contestatiei la executare, a anulat adresa de infiintare a popririi emisa la 30.01.2012, in Dosarul de executare nr.548/2001 al BEJ I. A. M. D.
Impotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire T. M. si L. F., solicitand admiterea acesteia si anularea deciziei nr.2686 din 12 noiembrie 2013 din dosar nr.7363/2999/2012 a Tribunalului Bucuresti, deoarece a fost pronuntata cu incalcarea autoritatii de lucru judecat, cu cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu avocatial.
Prin cererea de revizuire, revizuientii au formulat urmatoarele critici:
- intre aceleasi parti, avand acelasi obiect (contestatie la executare si intoarcerea executarii silite) s-au derulat doua dosare diferite, cu solutii contrare, si anume Decizia nr.332/28 mai 2012 a Tribunalului Satu Mare prin care s-a respins definitiv si irevocabil contestatia la executare si Decizia nr.2686/12.11.2013 a Tribunalului Bucuresti prin care s-a admis contestatia la executare si s-a dispus intoarcerea executarii solite;
- prin cel de al doilea dosar nr.7363/299/2012 al Tribunalului Bucuresti, revizuientii au ridicat exceptia autoritatii de lucru judecat, pe langa alte exceptii, dar instanta de recurs nu s-a pronuntat nici asupra unei exceptii, mai mult a admis recursul;
- ca urmare a acestei ultime hotarari, revizuientii considera ca exista doua hotarari potrivnice date de instante de acelasi grad, in una si aceeasi pricina, intre aceleasi persoane, avand aceeasi calitate;
- Tribunalul Bucuresti care a pronuntat Decizia nr.2686/ 12.11.2013, a carei anulare o solicita, avea cunostinta de Decizia nr.332/28 mai 2012 a Tribunalului Satu Mare, fiind depusa la dosarul cauzei.
In drept sunt invocate dispozitiile art.322 pct.7 Cod procedura civila.
Prin intampinarea depusa la dosar, intimatul Statul Roman reprezentat de M.F.P. a solicitat respingerea revizuirii si mentinerea dispozitiilor instantei privind anularea actelor de executare intocmite de BEJ I. A. M. D. in dosar de executare nr.548/2011 si intoarcerea executarii silite, invocand ca, hotararea a carei revizuire se cere, a fost pronuntata in mod legal, in contradictoriu cu debitorul Statul Roman, nefiind intrunita conditia legiferata de a exista identitate de parti.
Examinand cererea de revizuire, prin prisma motivelor invocate, cat si din oficiu, curtea de apel a constatat urmatoarele:
Invocarea motivului prevazut de textul de lege pe care revizuienta isi intemeiaza cererea de revizuire, presupune intrunirea cumulativa a mai multor conditii si anume sa existe hotarari definitive contradictorii, sa fie pronuntate in aceeasi pricina dar in dosare diferite, in al doilea proces sa nu se fi invocat exceptia autoritatii de lucru judecat sau, daca a fost invocata, instanta sa fi omis sa se pronunte asupra ei si sa se ceara anularea celei de a doua hotarari.
In speta, prin sentinta civila nr.651/2012 din 27 ianuarie 2012 a Judecatoriei Satu Mare s-a respins contestatia la executare formulata de contestatorul M.F.P. prin D.G.F.P. a Judetului Satu Mare impotriva formelor de executare silita initiate de creditorii T. M. si L. F. in dosar executional nr. 548/2011 a BEJ I. A. M. D., sentinta ramanand definitiva si irevocabila prin respingerea recursului.
Prin sentinta civila nr.19915/2012 din 1.11.2012 a Judecatoriei Sectorului I Bucuresti a fost admisa contestatia la executare formulata de contestatorul Statul Roman reprezentat de M.F.P. in contradictoriu cu intimatii T. M. si L. F. si tertul poprit BRD Bucuresti, s-a dispus anularea actelor de executare intocmite de BEJ I. A. M. D. in dosarul de executare nr.948/2011, s-a respins cererea de suspendare a executarii silite, ca ramasa fara obiect si s-a dispus intoarcerea executarii silite in sensul obligarii intimatilor sa plateasca catre contestatoare suma de 61.222,45 lei. Aceasta sentinta a fost modificata in parte prin Decizia nr.2686 din 12.11.2013 a Tribunalului Bucuresti in sensul ca a fost admisa contestatia la executare si anulata adresa de infiintare a popririi emisa in dosarul nr.948/2011 a BEJ I. A. M. D., fiind mentinute celelalte dispozitii ale sentintei.
Intemeindu-si cererea de revizuire pe motivul de revizuire prevazut de art.322 pct.7 din Codul de procedura civila, revizuienta a sustinut ca decizia mai sus mentionata vine in contradictie cu Sentinta civila nr.651/2012 a Judecatoriei Satu Mare.
Revizuirea pentru contrarietate de hotarari poate fi ceruta daca exista hotarari ale caror dispozitive contin prevederi de neconciliat, care sa nu se poata executa simultan, de asemenea, hotararile trebuie sa fi fost date in aceeasi pricina, intre aceleasi persoane, avand aceeasi calitate. Pentru a se putea cere revizuirea unei hotarari pe motiv ca s-a nesocotit puterea lucrului judecat a unei hotarari definitive date intr-un proces judecat anterior este necesar ca instanta sa nu fi cunoscut existenta acelei hotarari sau sa nu se fi pronuntat asupra exceptiei privitoare la puterea lucrului judecat.
In speta, instanta sesizata cu judecarea celui al doilea proces a cunoscut existenta hotararii date in primul proces, mai mult s-a si pronuntat asupra exceptiei privind autoritatea lucrului judecat.
Astfel, in considerentele Deciziei civile nr.2686/R pronuntata de Tribunalul Bucuresti in sedinta publica din 12.11.2013, tribunalul, examinand actele dosarului din perspectiva dispozitiilor art.1201 Cod civil si art.163 Cod procedura civila, a concluzionat ca intre contestatia ce a facut obiectul dosarului cu nr.11587/296/2011, solutionat irevocabil prin sentinta civila nr.651/27.01.2012 (a carei autoritate de lucru judecat se invoca) si contestatia ce face obiectul dosarului, nu exista identitatea ceruta de dispozitiile legale amintite. S-a retinut ca, in primul dosar, s-a urmarit anularea actelor de executare intocmite de executorul judecatoresc anterior datei de 20.01.2012, respectiv a somatiei si a procesului verbal privind stabilirea cheltuielilor de executare, iar in al doilea proces se urmareste anularea actelor de executare efectuate de executorul judecatoresc dupa data solutionarii contestatiei la executare prin sentinta civila nr.651/27.01.2012, respectiv a adresei de infiintare a popririi emisa de executorul judecatoresc la 30.01.2012, pentru nerespectarea dispozitiilor legale referitoare la competenta executorului judecatoresc.
Prin urmare, dat fiind ca in al doilea proces a fost invocat lucrul judecat, iar instanta in solutionarea acelui proces s-a pronuntat asupra exceptiei respective apreciind ca nu exista autoritate de lucru judecat, rezulta cu puterea evidentei ca o atare aparare nu mai poate fi reiterata pe calea revizuirii. Or, cata vreme, instanta competenta sa se pronunte asupra revizuirii intemeiate pe dispozitiile art.322 pct.7 din Codul de procedura civila, are de verificat numai daca ultima hotarare a fost pronuntata cu incalcarea principiului puterii de lucru judecat, caz in care procedeaza la anularea ultimei hotarari, iar in speta, o atare verificare s-a facut in cel de-al doilea proces, stabilindu-se ca nu exista autoritate de lucru judecat din perspectiva art.166 Cod civil si art.1201 Cod procedura civila, este evident ca, pe calea revizuirii de fata, nu mai pot fi efectuate atari verificari, deoarece s-ar opune tocmai puterea de lucru judecat a hotararii prin care s-a statornicit in sensul sus-aratat.
Se poate conchide asadar ca, date fiind argumentele mai sus expuse, in speta nu sunt indeplinite conditiile de admisibilitate impuse de dispozitiile art. 322 pct. 7 din Codul de procedura civila, neexistand contrarietate susceptibila sa faca admisibila revizuirea.
Fata de considerentele ce preced, instanta, in baza dispozitiilor art. 320 din Codul de procedura civila, a respins ca nefondata cererea de revizuire.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Revizuire
Revizuire. Inscrisuri doveditoare. - Decizie nr. 106 din data de 20.06.2018Revizuire. Existenta unor hotarari potrivnice. - Decizie nr. 405 din data de 25.04.2018
Revizuire - Sentinta penala nr. 454 din data de 15.11.2017
Revizuire - Sentinta penala nr. SP376/2007 din data de 31.03.2009
Exceptia tardivitatii formularii cererii de revizuire - Decizie nr. 985 din data de 18.12.2012
Conditii de admisibilitate - Decizie nr. 904 din data de 15.11.2012
Inadmisibilitatea cererii de revizuire a hotararilor pronuntate in baza art 278 ind 1 C.p.p. - Decizie nr. 132 din data de 19.04.2010
Revizuire - Sentinta civila nr. 325 din data de 28.03.2011
Revizuire - Decizie nr. 341 din data de 14.05.2009
Revizuire - motive - Decizie nr. 14 din data de 07.11.2008
Cererea de revizuire intemeiata pe dispozitiile art. 394 lit. a Cod procedura penala este nefondata atunci cand revizuentul nu urmareste sa dovedeasca cu imprejurarea necunoscuta de instanta la solutionarea cauzei, netemeinicia hotararii de condamnare a - Decizie nr. 127/Ap din data de 29.10.2013
Incidenta art. 3201 Cod procedura penala astfel cum a fost modificat prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 121/2011 nu poate fi invocata, dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare pe calea unei cai de atac extraordinare, in speta revizuirea - Decizie nr. 624/R din data de 04.07.2013
Conflict negativ de competenta - Sentinta penala nr. 7/F din data de 13.02.2006
REVIZUIRE, ART. 3201 Cod Procedura Penala, INADMISIBILITATE - Sentinta penala nr. 76/S din data de 19.03.2013
Revizuire. Inscris nou. Conditii. - Decizie nr. 361 din data de 08.03.2017
Cerere de revizuire respinsa. Neaplicarea cauzei CJUE C-201/14, Smaranda Bara si altii in litigiile avand ca obiect anularea deciziilor de impunere emise de CJAS privind plata contributiilor sociale de sanatate - Decizie nr. 3325 din data de 09.11.2015
Potrivit practicii judiciare create in temeiul art.322 alin.1 pct.7 din vechiul Cod de procedura civila, ale carui prevederi sunt reluate in actualul art.509 alin.1 pct.8 din Noul Cod de procedura civila, revizuirea pentru contrarietate de hotarari poate - Decizie nr. 381 din data de 24.09.2015
Instanta competenta sa solutioneze cererea de revizuire in prima instanta, in legatura cu infractiuni pentru care a intervenit o modificare de competenta. - Decizie nr. 539/A din data de 17.07.2014
Cererea de revizuire admisibila in baza dispozitiilor art.322 al.1 din Codul de procedura civila si art.21 al.2 din Legea contenciosului administrativ. Obligarea paratelor la plata catre reclamant a dobanzii legale stabilita de art.124 din Codul de proced - Decizie nr. 10616 din data de 23.10.2013
Revizuire. Hotarari ce pot face obiect al unei revizuiri. Notiunea de „inscrisuri noi doveditoare”. - Decizie nr. 405 din data de 06.09.2012