Actiunea in rectificare de carte funciara.

  Actiunea in rectificare de carte funciara. Distinctia intre actiunea de fond, care pune in discutie chiar fondul drepturilor partilor, intinderea lor, natura lor, transand pe fond cui si cu ce intindere apartine acest drept, si actiunea in rectificare de carte funciara, care are un obiect limitat la verificarea conformitatii inregistrarii in cartea funciara cu actele care au intemeiat aceasta inregistrare, fara sa poata puna in discutie chestiuni litigioase intre parti referitor la intinderea si natura drepturilor lor.

Domeniu: Carte funciara


Dispozitiile art. 33 si 34 din Legea nr. 7/ 1996 vizeaza atat operatiunea tehnico juridica de rectificare a cartii funciare pe care o realizeaza registratorul de carte funciara, aceasta operatiune neputandu-se face decat in baza intelegerii amiabile a partilor sau a unei hotarari irevocabile, cat si actiunea in rectificare de carte funciara.  Aceasta hotarare irevocabila pe baza careia se poate realiza efectiv operatiunea tehnico juridica de rectificare a cartii funciare poate fi reprezentata, in functie de caz, fie de o hotarare pronuntata asupra fondului drepturilor partilor ( actiune in anularea unui act juridic, actiune in revendicare, in partaj, in granituire etc ), fie chiar de hotararea pronuntata in cererea formulata in justitie in rectificarea cartii funciare.  Dar, in acest ultim caz, in care hotararea care dispune realizarea operatiunii tehnico juridice de rectificare de catre registratorul de carte funciara se da chiar intr-o actiune de rectificare de carte funciara, instanta nu verifica decat conformitatea inregistrarii in cartea funciara cu actele care au intemeiat aceasta inregistrare, fara sa poata fi analizate pe fond chestiuni litigioase intre parti referitor la intinderea si natura drepturilor lor, aceste chestiuni de fond putand face obiectul numai al unei actiuni de fond. Asadar, de la caz la caz trebuie avuta in vedere situatia a carei neconformitate cu realitatea este in discutie pentru a vedea daca actiunea in rectificare de carte funciara este conditionata sau nu de o hotarare data intr-un proces pe fond.
 

DECIZIA CIVILA NR. 353  R/ 17.03.2015 pronuntata de CURTEA DE APEL BUCURESTI – SECTIA A IV A CIVILA
   

Prin sentinta civila nr. 982/10.06.2013 Judecatoria Bolintin Vale a admis actiunea formulata de reclamanta CCM impotriva paratilor TI  si TC. A obligat paratii sa-si rectifice incheierea de CF nr. … data in dosar …/09.09.2010, cu privire la intabularea dreptului de proprietate asupra terenului intravilan cu numar cadastral … al localitatii Bolintin Vale, conform coordonatelor si limitelor stabilite de expert topograf I.I. – lot 1 pct.2-3-4-5-10-11-2.  A obligat paratii sa plateasca reclamantei 1000 lei cheltuieli de judecata.
Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut ca prin contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. …/16.10.1992 de Notariatul de Stat Bolintin Vale, reclamanta a cumparat cota de ½ din imobilul constructie din caramida acoperita cu tigla compusa din o camera, doua magazii, un grajd, situat in Bolintin Vale, strada …nr. …, impreuna cu suprafata de 2000 mp teren aferent, cu vecini: N-MT, S-str.A., E-CD, V-TI. Terenul a fost cumparat de la bunicul matern, DC.
Acelasi DC, care este si tatal paratei, a vandut paratilor, in 1990, prin contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. …/27.08.1990 de Notariatul de Stat Bolintin Vale, terenul de 1000 mp si cota de ½ din casa de pe teren.
Initial, proprietatea reclamantei si a paratilor au format un singur corp de proprietate, alcatuit din teren de 3000 mp si o casa de locuit, care a apartinut tatalui paratei TC si bunicului reclamantei.
 La data de 09.09.2010, paratii au solicitat inscrierea in cartea funciara a dreptului de proprietate asupra terenului lor de 1000 mp, dobandit prin act notarial nr. …/27.08.1990 , care are ca vecini E-CD, V-DG.  Prin incheierea nr. … data in dosar …/09.09.2010 al OCPI Giurgiu s-a dispus intabularea dreptului de proprietate al paratilor asupra imobilului care a primit numar cadastral … inscris in CF … UAT Bolintin Vale.
Pentru identificarea imobilului, in raport de documentatia cadastrala si de actele de proprietate ale partilor, instanta de fond a administrat proba cu expertiza judiciara topografica de d-l expert I.I.. Potrivit raportului de expertiza si a schitelor anexate se identifica lotul I, care apartine paratilor, si lotul II, care apartine reclamantilor.
In opinia expertului, documentatia cadastrala este gresit intocmita, deoarece nu se respecta deschiderea la strada A. a lotului numarul II, fiind ocupata in intregime partea de la strada de lotul numarul I. De asemenea, expertul concluzioneaza ca nu se respecta configuratia terenurilor in cadastru, deoarece constructia C2, apartine in proportie de ½ fiecarei parti. Pentru a se respecta contractele de vanzare cumparare ale celor doua parti, expertul propune o configurare a terenurilor care sa permita reclamantei sa aiba acces la drumul public si sa beneficieze de jumatate din constructia dobandita prin contractul de vanzare cumparare, iar pentru parati se permite ca jumatate din constructia pe care au cumparat-o sa se afle pe terenul lot I. Totodata, constructia C1, edificata de acestia dupa 1990, se va afla pe terenul lotul nr.I. Din masuratori, expertul a constatat ca suprafata totala a imobilului este de 3455,32 mp, iar, pastrand proportiile, lotul numarul I va avea 1172,76 mp, iar lotul II, al reclamantei va avea 2172,66 mp.
Potrivit art. 908 din noul cod civil, care a preluat continutul art. 34 din Legea 7/1996 (in formatul anterior modificarii din 2012), orice persoana poate cere rectificarea unei intabulari sau inscrieri provizorii, daca, printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, s-a constatat ca inscrierea sau incheierea nu mai este valabila, actul in temeiul carui a fost desfiintat dreptul pretins a fost gresit calificat, nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului inscris sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a facut inscrierea, inscrierea nu mai este in concordanta cu situatia juridica a imobilului.
Din probele administrate, instanta a retinut ca  inscrierea in cartea funciara nu este in concordanta cu situatia juridica reala a imobilului si inscrierea nu a respectat actul de proprietate al paratilor. Astfel, nu se respecta vecinatatile din contractul de vanzare al paratilor si se incalca, de asemenea proprietatea reclamantei.
In raport de solutia prezentata de expert prin raportul de expertiza, cu care cel putin reclamanta a fost de acord, instanta a obligat pe parati  sa-si rectifice incheierea de CF nr. …., data in dosar …/09.09.2010, cu privire la intabularea dreptului de proprietate asupra terenului intravilan cu numar cadastral … UAT Bolintin Vale, conform coordonatelor si limitelor stabilite de expert topograf Ionescu Ion – lot 1 pct.2-3-4-5-10-11-2, fiind obliga?i si la plata cheltuielilor de judecata fata de reclamanta.
  Prin decizia civila nr.  190/25.06.2014  pronuntata de  Tribunalul Giurgiu s-a admis apelul declarat de apelantii parati TI si TC impotriva sentintei civile nr. 982/10.06.2013, a fost  schimbata in tot sentinta apelata,  in sensul ca, pe fond, s-a  respins  ca neintemeiata actiunea reclamantei CCM impotriva paratilor TI si TC, a fost inlaturata  dispozitia de obligare a paratilor la plata sumei de 1.000 lei cheltuieli de judecata, s-a  respins  proba cu noua expertiza si a fost  obligata  intimata la plata sumei de 1.000 lei cheltuieli de judecata catre apelanti.
Pentru a hotari astfel, tribunalul a retinut  urmatoarele:
Tribunalul examineaza actele de proprietate depuse in vederea intabularii dreptului paratilor si contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. …/16.10.1992,  prin care acelasi vanzator DC a transmis reclamantei CCM cealalta cota indiviza de ½ din imobil, si a avut in vedere expertiza intocmita de expertul tehnic judiciar Ionescu Ion.
Din planul de amplasament si delimitare al imobilului care a stat la baza intabularii dreptului paratilor rezulta ca terenul de 1000 mp pentru care s-a dispus intabularea este situat in partea de la strada, avand vecinii:  CD la E si  DG la V, adica asa cum se mentioneaza in actul de proprietate nr. …/27.08.1990. Astfel, tribunalul observa ca prin acest contract de vanzare, chiar daca se mentioneaza ca se vinde paratilor cota de ½ , aceasta este si individualizata concret, prin descrierea constructiei si a indicarii vecinilor suprafetei de teren concrete de 1000 mp.
Au fost avute in vedere disp. art.  33 si 34 din Legea nr. 7/1996 si s-a retinut ca in cauza nu s-a facut dovada ca o astfel de hotarare judecatoreasca si-ar produce efectele, judecata dintre parti privind partajarea terenului in cauza, implicand sau  nu constituirea vreunei servituti de trecere, fiind suspendata la initiativa  acestora. De asemenea,  actul in baza caruia s-a efectuat inscrierea este valabil, nefiind anulat sau declarat nul, dreptul inscris in incheierea a carei rectificare se cere a fost corect inscris, documentatia cadastrala in ce priveste amplasamentul si vecinii imobilului fiind aparent conforme cu actul de proprietate.
Prin urmare nu au fost  indeplinite conditiile legale pentru rectificarea cartii funciare a paratilor, neexistand o hotarare judecatoreasca irevocabila referitoare la o actiune in fond a reclamantei privind anularea titlului paratilor, revendicarea unei suprafete, acordarea unei servituti, partaj al terenului care sa o justifice si nici o recunoastere a paratilor in sensul ca situatia reala a imobilului ar fi alta decat cea intabulata, inscrisa in cartea funciara.
Varianta propusa de expertul judiciar Ionescu in schita de la fila 106 fond si admisa de instanta de fond este cea care nu e conforma cu actul de proprietate al paratilor, deoarece lotul 1 nu a respectat  actul de proprietate sub aspectul vecinatatilor, deoarece nu se mai invecineaza cu CD la E.  Cat priveste faptul ca lotul reclamantei nu ar mai avea iesire la drumul public, aceasta nu constituie prin ea insasi o cauza de rectificare a cartii funciare a paratilor, ci eventual o situatie care sa justifice crearea unei servituti de trecere.
Este relevanta sub acest aspect si succesiunea in timp a actelor de vanzare intocmite de DC, din care a  rezultat ca acesta a vandut mai intai paratilor constructia si terenul de la strada, iar dupa doi ani a vandut restul de teren reclamantei, in contractul incheiat cu aceasta mentionandu-l ca vecin pe paratul TI.
Impotriva deciziei tribunalului a declarat, in termen legal, prezentul recurs reclamanta CCM, invocand dispozitiile art. 304 punctul 9 Cod Procedura Civila Vechi si dezvoltand, in esenta, urmatoarele critici:
Instanta de apel nu a luat in considerare raspunsul expertului, lonescu Ion, care la solicitarea instantei de apel a raspuns in mai multe randuri si cu litere majuscule, ca documentatia cadastrala nu respecta actul de proprietate al apelantilor parati TI si TC, de altfel instanta de apel isi justifica admiterea apelului printr-o formula bazata pe aparenta si nu pe certitudine, avand in vedere faptul ca a fost efectuata o expertiza tehnica in cauza;
Contractul de vanzare-cumparare nr. …./27.08.1990 nu necesita introducerea unei actiuni in anularea acestuia, deoarece   el este un contract valabil care a respectat vointa neviciata a vanzatorului DC si a cumparatorilor TI si TC. Instanta de apel nu a analizat sub nicio o forma cererea formulata de catre recurenta, pentru rectificarea incheierii nr. …/ 09.09.2010, cu privire la intabularea dreptului de proprietate asupra terenului intravilan cu numarul cadastral cu nr. … UAT Bolintin Vale, propietatea numitilor TI si TC.
Aceasta afirmatie este intemeiata pe faptul ca recurenta a specificat ca la intocmirea documentatiei cadastrale nu s-a tinut cont de faptul ca in contractul de vanzare cumparare pe numele paratilor TI si TC  , cat si in contractul   de vanzare nr. …/16.10.1992, sunt individualizate suprafetele de teren cu vecinatatile aferente, astfel:
a) in contractul de vanzare-cumparare nr. …/27.08.1990 se prevede instrainarea unei suprafete de 1.000 mp invecinat: la Est cu CD si la Vest cu DG.
b) in contractul de vanzare cumparare nr . …/16.10.1992, bunicul meu DC i-a vandut o cota indiviza din imobilul situat in orasul Bolintin Vale, str. A. impreuna cu terenul in suprafata de 2.000 mp, avand ca vecinatati; la Nord MT, la Sud str. A., la Est CD si la Vest TI. Analizand cele doua contracte, pot fi trase urmatoarele concluzii: -   recurenta detine o cota de ½ % din constructie plus 2.000 mp cu iesire spre str. A. si avand vecin la Vest pe TI, acest lucru este evident si nu a fost contestat de catre nimeni, fapt ce denota ca actele incheiate de catre DC sunt valabile;
Instanta de apel nu a dorit sa sesizeze reaua credinta a apelantilor, avand in vedere faptul ca acestia au solicitat intocmirea documentatiei cadastrale a terenului achizitionat prin contractul de vanzare-cumparare nr …/27.08.1990 la data de 09.09.2010, in conditiile in care recurenta a formulat o cerere de iesire din indiviziune asupra imobilului situat in orasul Bolintin Vale, str. A. nr. …, cerere ce a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Bolintin Vale la data de 09.07.2010 sub nr. …/192/2010; o alta constatare reiesita din analiza deciziei civile atacate cu recurs, este aceea ca instanta de apel in motivare, copiaza intr-un mod nejustificat motivele transcrise de catre paratii apelanti in intampinarea formulata de catre acestia, atat la fond cat si in apel, insa nu tine cont de faptul ca expertul raspunde instantei de apel in mai multe randuri, evidentiindu-si iritarea prin litere majuscule bolduite astfel: prin incheierea de sedinta din 20.11.2013 instanta de apel admite obiectiunile formulate de catre apelanti si formuleaza adresa catre expertul lonescu Ion pentru a raspunde la termenul din 12.02.2014 la obiectiuni. Acesta depune raspunsul la obiectiuni in sensul ca documentatia cadastrala intocmita pentru TI si TC pentru imobilul cu numarul cadastral nr…. intabulat prin incheiarea nr …/09.09.2010 nu este intocmita conform actelor de proprietate.
Prin incheierea din 12.02.2014, instanta de apel revine catre expertul l.I. cu mentiunea de a raspunde complet la obiectiunile la raportul de expertiza efectuat la fond, respectiv daca documentatia cadastrala aferenta terenului proprietatea apelantilor este realizata cu respectarea actului de proprietate. La data de 28.02.2014, expertul depune un raspuns pentru termenul din 26.03.2014 in care arata faptul ca in data de 10.02.2014 a raspuns la obiectiunile formulate.
Cu toate acestea, in mod nejustificat si inexplicabil, instanta de apel prin incheierea din 26.03.2014 ii pune in vedere expertului I.I. sa raspunda din nou la aceleasi obiectiuni pentru termenul din 07.05.2014.
In data de 06.05.2014, expertul depune la Tribunalul Giurgiu, raspunsul la obiectiuni, in care reia aceeasi concluzie prezentata anterior, in sensul ca incheierea nr. …/09.09.2010 nu respecta actul de proprietate al apelantilor parati TI si TC. Cu toate aceste raspunsuri destul de clare si evidente, instanta de apel nu tine cont de ele, desi le solicita si admite apelul fara nicio justificare din punct de vedere legal.
Expertul desemnat la fond pentru a efectua expertiza a identificat in urma masuratorilor o suprafata mai mare decat cea trecuta in contractele de vanzare cumparare enumerate anterior. Aceasta suprafata era mai mare cu 455,32 mp, expertul a considerat ca suprafata gasita in plus trebuie sa fie impartita in doua desi suprafata pe care eu o cumparasem era de 2.000mp iar suprafata cumparata de paratii apelanti era de 1.000 mp, eu am acceptat aceasta situatie si am acceptat si situatia in care parati apelati aveau o deschidere la str. A. de 23,83 ml iar eu o deschidere de 8,95 ml. In aceasta situatie se poate vedea in mod clar cine este de rea credinta si cine este de buna credinta in acest dosar.
Instanta de apel a gresit in mod grav in adoptarea solutiei sale care nu este fundamentata pe temeiul de drept si pe probele administrate in cauza.
 Solutionand recursul formulat,  in raport de criticile dezvoltate, Curtea il constata nefondat  si, in baza  art. 312 Cod procedura  civila,  il va respinge ca atare.
Curtea constata ca, potrivit art. 33 din Legea nr. 7/1996 ( lege aplicabila data fiind data promovarii actiunii si data inscrierii in cartea funciara a carei rectificare se cere ), in cazul in care cuprinsul cartii funciare nu corespunde, in privinta inscrierii, cu situatia juridica reala, se poate cere rectificarea sau, dupa caz, modificarea acesteia, prin rectificare intelegandu-se radierea, indreptarea sau mentionarea inscrierii oricarei operatiuni, susceptibila a face obiectul unei inscrieri in cartea funciara, rectificarea inscrierilor in cartea funciara putandu-se face fie pe cale amiabila, prin declaratie autentica, fie in caz de litigiu, prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila.
Iar potrivit art. 34 din aceeasi lege: ” Orice persoana interesata poate cere rectificarea inscrierilor din cartea funciara daca printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila s-a constatat ca:     1. inscrierea sau actul in temeiul caruia s-a efectuat inscrierea nu a fost valabil;     2. dreptul inscris a fost gresit calificat;     3. nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului inscris sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a facut inscrierea;   4. inscrierea din cartea funciara nu mai este in concordanta cu situatia reala actuala a imobilului.
Pe de alta parte, Curtea constata ca trebuie facuta distinctia dintre actiunea in justitie in rectificarea cartii funciare si operatiunea tehnico juridica propriu-zisa de rectificare pe care o face registratorul de carte funciara.
 Curtea constata ca dispozitiile art. 33 si 34 din Legea nr. 7/ 1996 vizeaza atat operatiunea tehnico juridica de rectificare a cartii funciare pe care o realizeaza registratorul de carte funciara, aceasta operatiune neputandu-se face decat in baza intelegerii amiabile a partilor sau a unei hotarari irevocabile, cat si actiunea in rectificare de carte funciara.
Aceasta hotarare irevocabila pe baza careia se poate realiza efectiv operatiunea tehnico juridica de rectificare a cartii funciare poate fi reprezentata, in functie de caz, fie de o hotarare pronuntata asupra fondului drepturilor partilor ( actiune in anularea unui act juridic, actiune in revendicare, in partaj, in granituire etc ), fie chiar de hotararea pronuntata in cererea formulata in justitie in rectificarea cartii funciare.
Mai exact,  operatiunea tehnico juridica propriu-zisa de rectificare pe care o face registratorul de carte funciara poate fi realizata numai pe cale amiabila sau in baza unei hotarari judecatoresti, dar aceasta hotarare judecatoreasca poate fi, raportat la situatia concreta, fie una asupra fondului drepturilor partilor, fie una data chiar in actiunea in justitie promovata de persoana vatamata si care are ca obiect chiar rectificarea de carte funciara.
Dar, in acest ultim caz, in care hotararea care dispune realizarea operatiunii tehnico juridice de rectificare de catre registratorul de carte funciara se da chiar intr-o actiune de rectificare de carte funciara, instanta nu verifica decat conformitatea inregistrarii in cartea funciara cu actele care au intemeiat aceasta inregistrare, fara sa poata fi analizate pe fond chestiuni litigioase intre parti referitor la intinderea si natura drepturilor lor, aceste chestiuni de fond putand face obiectul numai al unei actiuni de fond.
Trebuie asadar facuta din nou distinctia intre actiunea de fond, care pune in discutie chiar fondul drepturilor partilor, intinderea lor, natura lor, transand pe fond cui si cu ce intindere apartine acest drept, si actiunea in rectificare de carte funciara, care are un obiect foarte limitat.
Analizand cazurile reglementate de art. 34 din Legea nr. 7/ 1996 in care se poate cere rectificarea de carte funciara ( 1.  inscrierea sau actul in temeiul caruia s-a efectuat inscrierea nu a fost valabil;     2. dreptul inscris a fost gresit calificat;    3. nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului inscris sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a facut inscrierea;   4. inscrierea din cartea funciara nu mai este in concordanta cu situatia reala actuala a imobilului.) rezulta ca exista situatii in care actiunea in rectificare trebuie precedata si este conditionata de existenta unei hotarari judecatoresti date in fond ( cazul, de pilda, al declararii nulitatii actului juridic care a intemeiat inscrierea, care nu poate fi facuta, in mod evident, in cadrul unei actiuni in rectificare de carte funciara, ci numai intr-o actiune de fond ), dar pot fi imaginate si situatii in care actiunea in rectificare nu trebuie precedata si nu este conditiionata de o hotarare data intr-o actiune in fond, de pilda cand in mod gresit s-a calificat un anumit drept, cand natura lui evidenta rezultata din actul juridic care a intemeiat inscrierea era diferita, s-a omis, odata cu inscrierea dreptului de proprietate, si a dreptului de uzufruct constituit prin acelasi act etc. ). 
Asadar, de la caz la caz trebuie avuta in vedere situatia a carei neconformitate cu realitatea este in discutie pentru a vedea daca actiunea in rectificare de carte funciara este conditionata sau nu de o hotarare data intr-un proces pe fond.
Oricum, data fiind natura unei actiuni in rectificare de carte funciara si obiectul insusi al publicitatii imobiliare, niciodata o asemenea actiune nu poate transa pe fond aspectele litigioase pe fondul raporturilor juridice dintre parti, aceste aspecte de fond putand face numai obiectul unei actiuni pe fond, ci numai aspecte care tin exclusiv de procedura de inscriere in cartea funciara reglementata de Legea nr. 7/ 1996. .
 In cauza, recurenta reclamanta a cerut rectificarea cartii funciare cu privire la dreptul de proprietate intabulat in favoarea intimatilor parati in baza contractului de vanzare cumparare nr. …/ 1990, sustinand in esenta ca aceasta intabulare s-a facut pentru un amplasament neconform actului de proprietate al paratilor si care ii vatama propria proprietate.
O asemenea actiune in rectificare de carte funciara care pune in discutie  aparent doar amplasamentul poate fi, de principiu, conceputa fara existenta prealabila a unei actiuni in fond, in masura in care amplasamentul gresit ar reprezenta o simpla eroare, dar fara a pune in discutie chiar fondul drepturilor partilor, chestiuni de suprapuneri de drepturi etc..
In cauza insa, Curtea constata ca este pus in discutie nu numai amplasamentul proprietatilor partilor, ci insusi fondul drepturilor partilor si intinderea acestor drepturi, dupa cum se va dezvolta in continuare.
   Astfel, conform contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. …/ 1990 care reprezinta titlul de proprietate al paratilor acestia au cumparat un teren de 1.000 mp. situat in Bolintin Vale, Str. A., avand ca vecinatati la est proprietatea numitului CD si la vest proprietatea numitului DG.  Acestea sunt singurele repere mentionate in cuprinsul contractului de vanzare cumparare mantionat. Iar documentatia cadastrala intocmita si care a stat la baza inscrierii a carei rectificare o cere reclamanta a respectat aceste repere, atat cu privire la vecinatati, cat si cu privire la suprafata terenului.
Ulterior acestui prim contract de vanzare cumparare incheiat de DC cu paratii, prin actul de vanzare cumparare autentificat sub nr. …/ 1992 care reprezinta titlul de proprietate al reclamantei, acelasi autor DC a vandut reclamantei restul suprafetei de teren de la aceeasi adresa, mentionata ca fiind de 2.000 mp., de data aceasta mentionandu-se in cuprinsul contractului ca vecinatatile acestui teren vandut sunt : la nord MT, la sud Str. A., la est CD si la vest TI ( adica paratul care cumparase anterior acestui contract).
Curtea constata ca in cauza se pune problema delimitarii concrete a acestor loturi de teren vandute succesiv, de fapt, mai mult decat atat, se pune problema de a determina daca aceste doua contracte au avut ca obiect transmiterea dreptului de proprietate exclusiva asupra unor loturi de teren determinate sau, dimpotriva, au avut ca obiect transmiterea unei cote de proprietate, exprimata insa nu sub forma unui procent, ci prin referire la suprafata care o reprezinta.
Recurenta reclamanta sustine in cererea prezenta ca ea a cumparat lotul care se afla la strada, inspre Strada A.,   dar in mod gresit paratii si-au intabulat dreptul de proprietate asupra lotului din fata, lasand practic proprietatea sa fara deschidere la strada. Se constata insa ca reclamanta nu poate arata cu exactitate care ar fi dimensiunile lotului cumparat de ea (dimensiunile laturilor ) si, in mod corespunzator, care este lotul concret vandut paratilor, limitand-se permanent la a face referire la vecinatatile lotului vandut catre ea si la faptul ca acesta trebuia sa aiba deschidere la Str. A.. 
Curtea constata ca, in raport de modul in care sunt redactate aceste doua contracte de vanzare cumparare, nu se releva pozitionarea exacta a celor doua loturi de teren in ansamblul proprietatii de 3.000 mp. apartinand initial lui DC, pozitionare care ar fi impus si specificarea dimensiunilor laturilor ( pe latime si adancime ) .
Nu sunt suficiente reperele mentionate in cele doua acte de vanzare cumparare pentru a determina pozitionarea celor doua loturi vandute succesiv, atata timp cat nu se specifica si dimensiunile laturilor, iar in cazul contractului din anul 1990 al paratilor se specifica doar doua vecinatati, la vest si la est ( iar nu si la sud si la nord ). In ce priveste actul de vanzare cumparare al reclamantei, care pare redactat intr-o maniera mai exacta, prin indicarea tuturor celor 4 vecinatati, dintre care una la Str. A., se constata, pe de alta parte, ca aceasta indica vecinatate la vest cu TI, paratul caruia i se vanduse anterior lotul de 1.000 mp,  ceea ce ar semnifica faptul ca la data incheierii acestui contract din anul 1992 s-a inteles ca proprietatea de 3.000 mp. a fost impartita in doua loturi de 1.000 si respectiv 2.000 mp., dar ambele cu deschidere la Str. A., insa se pune problema ce dimensiuni ale laturii dinspre Str. A. au cele doua loturi. Iar daca se are in vedere mentiunea din actul de vanzare cumparare din anul 1990 al paratilor, faptul ca acesta face referire doar la vecinatatile la est si la vest, s-ar putea pune in discutie interpretarea in sensul ca de fapt aceasta specificare a vecinatatilor doar dinspre vest si est semnifica faptul ca s-a vandut catre parati toata latimea dinspre Str. A. ( caci, daca s-ar fi mai fi pastrat de vanzator o parte din teren cu deschidere la Str. A., atunci vecinatatea terenului vandut nu ar mai fi fost la est cu CD). Sau e posibila interpretarea acestui act din anul 1990 in sensul ca indicarea acestor vecinatati la est si vest vizeaza de fapt tot terenul de 3.000 mp., iar nu suprafata de 1.000 mp. vanduta paratilor, ceea ce ar conduce la concluzia ca prin acest act s-a vandut doar o cota de proprietate, iar mai departe nici actul din 1992 cu reclamanta nu putea avea drept obiect decat restul cotei de proprietate.
Asadar,    este deschisa discutia chiar si in sensul ca, de vreme ce cele doua loturi vandute prin aceste acte de vanzare succesive nu au fost individualizate cu exactitate, s-a transmis de fapt un drept de coproprietate, exprimat insa nu sub forma unui procent, ci prin referire la suprafata care o reprezinta,  partile fiind actualmente in stare de coproprietate.
Asadar, aceste doua contracte de vanzare cumparare, in raport de modul inexact in care au fost redactate, pun in discutie fie existenta intre parti a unei coproprietati, fie problema delimitarii concrete a acestor loturi de teren vandute succesiv.
Este total incoerenta sustinerea reclamantei ca ea a cumparat un lot de teren complet individualizat pe toate laturile, in vreme ce paratii au cumparat un lot de teren doar partial individualizat, intrucat aceasta posibilitate ”mixta” este exclusa de plano. Astfel, ori s-au vandut loturi de teren complet individualizate si astfel susceptibile sa faca obiectul unor drepturi de proprietate exclusiva a partilor, fie s-au vandut loturi nedeterminate, caz in care intre parti exista coproprietate. A treia varianta, cea sustinuta de reclamanta, in sensul ca un lot este complet individualizat, iar altul este doar partial individualizat, deci neindividualizat si nesusceptibil astfel de drept de proprietate exclusiva ( proprietatea exclusiva poate exista doar asupra unui bun complet individualizat ), este exclusa in logica, de plano, cu atat mai mult cu cat actul care pretinde reclamanta ca a vandut un lot complet individualizat, al sau, a fost ulterior celui al paratilor. Anume, daca paratilor s-a vandut un lot neindividualizat, aceasta semnifica faptul ca li s-a vandut un drept de coproprietate, iar nu un drept de proprietate exclusiva asupra unui lot, iar aceasta atrage consecinta ca nici 2 ani mai tarziu DC nu putea vinde reclamantei altceva decat ii ramasase in proprietate, deci o cota de proprietate, iar nu un drept de proprietate exclusiva asupra unui lot individualizat, indiferent de mentiunile din act.
Asadar, in cauza, Curtea constata ca se pune in discutie  existenta intre parti a unei stari de coproprietate, rezultata din modul in care au fost intocmite actele de proprietate ale partilor  reprezentate de  contractul de vanzare – cumparare autentificat sub nr. …/1992 privind-o pe  reclamanta si respectiv  autentificat sub nr. …/1990  privindu-i pe parati, sau, dimpotriva,  dobandirea de catre acestia prin  aceste doua contracte de vanzare – cumparare a unor suprafete de  teren  in proprietate exclusiva,  dar a caror delimitare este contestata de catre parti, chestiuni care  vizeaza  insusi fondul drepturilor partilor si intinderea acestora  si care pot face obiectul exclusiv  al  unei actiuni de fond, fie o actiune in partaj, fie o actiune in granituire, in raport de situatia juridica reala  (daca exista sau nu coproprietate), insa aceste chestiuni  nu pot face obiectul judecatii unei actiuni in rectificare de carte funciara,  care nu transeaza niciodata fondul drepturilor in discutie.
Esential este ca, in prezenta cerere de rectificare de carte funciara, nu se releva ca la momentul intabularii dreptului de proprietate al paratilor conform documentatiei cadatrale intocmita si care pozitioneaza proprietatea paratilor la strada, nu au fost incalcate dispozitiile legale care guverneaza aceasta inscriere, inscrierea neaparand ca nefiind conforma actului de proprietate al paratilor, ci respecta acest act de proprietate, in maniera in care acesta a fost intocmit.
Astfel, Curtea constata ca inscrierea in cartea funciara a dreptului de proprietate al paratilor prin incheierea in discutie s-a facut in conformitate cu disp. art. 20 alin. 1 din Legea nr. 7/ 1996, in forma in vigoare la momentul inscrierii ( conform caruia ” Dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor inscrie in cartea funciara pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis in mod valabil” ), dar si cu respectarea documentatiei cadastrale intocmite pe baza acestui act.
Iar in ce priveste aceasta documentatie cadastrala, fata de modul de intocmire a contractului de vanzare cumparare nr. 909/ 1990, nu se releva faptul ca documentatia cadastrala nu ar fi respectat reperele indicate prin acest act, ci, dimpotriva, s-au respectat intocmai aceste repere referitoare la vecinatati si suprafata. 
Asadar, din perspectiva dispozitiilor legale care guverneaza inscrierea in cartea funciara, Curtea constata ca au fost respectate atat clauzele contractului de vanzare cumparare nr. …/ 1990, cat si documentatia cadastrala, care si ea este intocmita cu respectarea fidela a reperelor referitoare la vecinatati si suprafata indicate in actul de vanzare cumparare. 
Iar chestiunea de fond, a delimitarii proprietatii paratilor si la eventuala suprapunere a acestora  nu poate face totusi obiectul unei actiuni in rectificare de carte funciara, ci numai al unei actiuni de fond.
 Este nefondata sustinerea recurentei ca trebuie pronuntata solutia raportat la concluziile expertului exprimate in cauza, Curtea constatand ca acest expert isi expune propriile opinii legat de modul in care ar trebui solutionata problema, dar neavand temei in drept si in fapt, raportat la actele de proprietate ale partilor. Astfel, expertul sustine ca documentatia cadatrala care a stat la baza intabularii dreptului paratilor nu respecta actul lot de proprietate, pentru ca lasa proprietatea reclamantei fara deschidere la strada. Curtea constata ca acest fapt, al lasarii proprietatii reclamantei fara deschidere la strada, nu constituie un argument pertinent, caci  lipsa de deschidere la strada a unei proprietati nu este o imposibilitate obiectiva sau juridica, dimpotriva, este reglementata ca atare de lege, de vreme ce exista reglementata servitutea de trecere. Pe de alta parte, actul de vanzare cumparare al paratilor, asa cum am aratat, mentiona doar vecinatatile la est si la vest, iar documentatia cadatrala intocmita pentru acestia respecta aceste vecinatati, deci este intocmita conform actului de proprietate al paratilor.  Faptul ca ulterior acelasi autor a mai vandut si catre reclamanta nu poate schimba situatia juridica a terenului vandut anterior paratilor si amplasamentul eventual al lotului vandut acestora, pentru a concluziona ca vanzarea din anul 1990 trebuie interpretata astfel incat sa dea satisfactie si vanzarii din 1992, ci dimpotriva, vanzarea ulterioara trebuie sa fie apreciata astfel incat sa respecte vanzarea din anul 1990, conform principiilor  logice si juridice care guverneaza actele juridice succesive in timp ( actul juridic ulterior nu ar putea avea ca obiect decat ceea ce ramasase in patrimoniul vanzatorului dupa vanzarea anterioara ).
De altfel, din actul incheiat in anul 1992 cu reclamanta in care se mentioneaza vecinatati la est CD si la vest TI ( paratul ) ar rezulta ca reclamantei i s-a vandut un lot situat inspre est in ansamblul proprietatii de 3.000 mp., iar paratilor li s-ar fi vandut un lot situat inspre vest, in acest fel TI ajungand sa fie vecinul la vest al reclamantei. Dar, aceasta plasare a terenului vandut reclamantei incalca la o prima vedere actul anterior incheiat cu paratii in anul 1990 si care vindea teren cu vecinatati la est CD si la vest cu DG, or aceasta semnifica faptul ca lotul vandut paratilor acoperea intreaga latime la strada a terenului proprietatea vanzatorului ( altfel, vecinatatea la vest ar fi fost DG, dar la est nu ar mai fi fost cu CD ).
Este evident in aceste conditii rezultate clar din cele doua contracte de vanzare cumparare ca expertul isi exprima de fapt propriile opinii fara continut juridic si fara sprijin in actele partilor ( expertul facand veritabile propuneri de lotizare ), iar pe de alta parte este evident ca cele doua acte de vanzare cumparare au fost intocmite intr-o maniera inexacta si care pune in discutie probleme de fond, anume fie existenta unei coproprietati, fie existenta unor proprietati exclusive, dar cu litigiu asupra granitei dinspre acestea, fie chiar faptul ca al doilea act de vanzare din anul 1992 a incalcat, macar partial, primul act de vanzare cumparare.
  Nu are nici o relevanta in prezenta cerere, dat fiind obiectul ei,  buna sau reaua-credinta a paratilor care au intabulat terenul ulterior promovarii de catre recurenta a unei actiuni in partajarea casei de locuit.
In concluzia celor  expuse, in baza  art. 312 Cod procedura  civila, va fi  respins recursul ca nefondat , iar in baza   art. 274 Cod procedura  civila,  va fi obligata recurenta  la 1.500 lei cheltuieli de judecata in recurs catre intimatii parati.