Furt calificat

SENTINTA PENALA Nr. 277
Sedinta publica de la 11 Mai 2010
MINISTERUL PUBLIC REPREZENTAT DE PROCUROR ANA-MARIE CRISMARU
Prin rechizitoriul din data de 19.02.2009, emis de Parchetul de pe langa Judecatoria Moinesti in dosarul nr.3346/P/2009, s-a dispus trimiterea in judecata, in stare de liberate a inculpatilor D F I si L I N pentru savarsirea infractiunii de furt calificat, prevazuta si pedepsita de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 Ut. a, g C.pen cu
in cuprinsul actului de sesizare al instantei, s-a retinut urmatoarea stare de fapt:
in noaptea de 23/24.10.2009, in jurul orelor 23,00, organele de politie, in timp ce efectuau serviciul de patrulare, impreuna cu un echipaj al SC G4S Moinesti, in pct. Linia a Ii-a Via Campeni pe DC 183 Parjol-Campeni, au surprins pe cei doi invinuiti in timp ce se deplasau calare pe o cabalina brun-roscata de talie mijlocie.
intrucat cei doi invinuiti au devenit suspecti in afirmatiile lor, au fost condusi la postul de politie unde au fost identificati si intrebati despre
provenienta cabalinei, stabilindu-se urmare a declaratiilor aces ora ca in seara zilei de 23.10.2009, invinuitii s-au intalnit in loc. Marginea din corn. Balcani, unde, observand o cabalina pe un teren din apropierea localitatii, profitand de faptul ca in zona nu se mai aflau alte persoane si se innoptase, invinuitii au sustras cabalina si s-au deplasat cu aceasta spre targul din Tescani, pe raza loc. Pirjol fiind identificati de organele de politie, in urma cercetarilor s-a stabilit ca proprietarul cabalinei este T V, caruia i-a fost restituita cabalina.
Situatia de fapt a fost retinuta pe baza urmatoarelor mijloace de proba: proces verbal de sesizare din oficiu, fila 3, proces verbal de constatare a infractiunii, filele 4-5, declaratie parte vatamata, fila 6,7, declaratie martor T G, fila 9, declaratie martor U A, fila 10, declaratie martor Z C, fila 11, declaratie martor D C, fila 12, proces verbal de confruntare, fila 13, proces verbal de reconstituire cu planse fotografice, filele 14-19, declaratie invinuit D F I, filele 23, 24, declaratie invinuit LIN fila 28.
1
Pe parcursul cercetarii judecatoresti au fost administrate urmatoarele mijloace de proba: fise cazier judiciar, filele 13, 29, declaratii martori U A, Z C, declaratie parte vatamata T V.
Inculpatii nu au fost prezenti in instanta si nu au putut fi audiati, inculpatul LIN fiind plecat in Italia, iar inculpatul D F I fiind plecat in Spania, asa cum rezulta din procesele verbale de executare a mandatelor de aducere emise pe numele inculpatilor.
Analizand materialul probator administrat in cauza, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
in seara zilei de 23.10.2009, cei doi inculpati au plecat impreuna de la locuinta inculpatului D F I, fiind hotarati sa fure un cal pe care sa il vanda apoi in targul de la Tescani. S-au deplasat impreuna spre gardinile din spatele locuintei lui D G de unde au sustras un cal apartinand partii vatamate T V, apoi au plecat cu calul cu intentia de a ajunge la targul din Tescani pentru a-1 vinde. in com. Pirjol, spre localitatea Campeni, au fost opriti de organele de politie aflate in patrulare impreuna cu o echipa mobila apartinand SC G4S Moinesti. Inculpatii au fost condusi la sediul Postului de Politie Parjol unde au fost identificati si li s-au luat declaratii, stabilindu-se pe baza acestor declaratii ca partea vatamata T V este proprietarul calului pe care acestia intentionau sa il vanda la targul din Tescani.
Inculpatul D F I a recunoscut savarsirea faptei, declarand organelor de politie ca s-a inteles in prealabil cu inculpatul L I N sa fure un cal.
Inculpatul LIN declara ca el nu a avut cunostinta despre faptul ca inculpatul D F I nu este proprietarul calului, acesta rugandu-1 doar sa mearga impreuna cu el sa ia calul si sa il insoteasca apoi spre targul din Tescani intrucat el nu cunostea drumul.
Instanta nu poate retine ca fiind adevarata acesta declaratie intrucat,
locuind in aceeasi localitate si cu celalalt inculpat si cu partea vatamata, L I N a avut reprezentarea faptului ca, fiind luat de pe un teren care nu apartine celuilalt inculpat ci partii vatamate, calul nu putea apartine inculpatului D F I.
in conformitate cu art. 69 Cod proc. pen., declaratiile inculpatului facute in cursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului, numai in masura in care se coroboreaza cu fapte sau imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza.
Instanta retine, cu privire la furtul comis in seara zilei de 23.10.2009, ca declaratiile inculpatului D F I si ale partii vatamate se coroboreaza cu celelalte date rezultate din materialul probator administrat in cauza, cu declaratiile martorilor U A, Z C, angajati ai SC G4S Moinesti si care se aflau in patrulare impreuna cu organele de politie de la postul de Politie Pirjol la momentul la care au fost surprinsi cei doi inculpati, acestia declarand atat in cursul urmaririi penale cat si al cercetarii judecatoresti faptul ca inculpatii au recunoscut in final furtul comis, cu datele rezultate din procesului verbal de reconstituire.
in drept, faptele inculpatilor D F I si L I N care, in seara zilei de 23.10.2009, au sustras impreuna un cal apartinand partii vatamate TV, cu intentia de a-1 vinde la targul din Tescani, intruneste elementele constitutive
2
ale infractiunii de furt calificat, prevazuta de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a si g Cod penal.
Din probele administrate in cursul urmaririi penale a rezultat ca, prin fapta de sustragere si insusire pe nedrept a unui cal apartinand partii vatamate a fost realizat elementul material al infractiunii de furt calificat, constand in actiunea de luare a bunului mobil din posesia sau detentia altei persoane, fara consimtamantul acesteia, specifica acestei infractiuni. Au fost realizate astfel, cele doua acte specifice actiunii de luare, si anume, deposedarea, si respectiv, imposedarea. De asemenea, coroborarea probelor mai sus enumerate au dovedit existenta unei urmari imediate ce consta in prejudiciul cauzat partii vatamate, precum si raportul de cauzalitate intre fapta savarsita si urmarea socialmente periculoasa produsa.
Instanta retine ca infractiunea de furt calificat a fost savarsita in forma agravata, intrucat in conformitate cu art. 209 alin. 1 lit. a si g constituie agravanta savarsirea furtului de doua sau mai multe persoane impreuna si in timpul noptii.
in privinta laturii subiective, inculpatii au savarsit infractiunea de furt calificat cu intentie directa in sensul art. 19 pct. 1 lit. a Cod Penal, avand reprezentarea faptei si urmarind producerea rezultatului, calul fiind luat in scopul insusirii pe nedrept.
Retinand ca fapta a fost savarsita de inculpati, cu forma de vinovatie a intentiei directe, instanta va dispune condamnarea acestora la pedeapsa inchisorii.
La individualizarea pedepsei in conformitate cu prevederile art. 72 Cod penal instanta va avea in vedere, gradul de pericol social concret al faptei savarsite, persoana inculpatilor , imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala si limitele de pedeapsa stabilite de lege. Gradul de
pericol social al faptei comise va fi apreciat in baza art. 181 alin. 2 Cod penal, urmand sa se aiba in vedere modul si mijloacele de savarsire a faptei, scopul urmarit, imprejurarile concrete in care s-a comis fapta, urmarea produsa, precum si persoana si conduita inculpatilor.
Raportat la aceste criterii, in privinta gradului de pericol social concret al faptei savarsite de inculpati, instanta apreciaza ca gradul de pericol social este specifica acestui tip de infractiuni dar nu este uni «1 foarte ridicat, fata de modalitatea de savarsire a faptei.
Instanta va avea in vedere si circumstantele referitoare la persoana si conduita inculpatilor.
Astfel, acestia au recunoscut savarsirea faptei si nu au antecedente penale, conform fiselor de cazier judiciar.Instanta va retine astfel, la dozarea pedepsei, circumstantele atenuante prevazute de art. 74 lit a , si c C.pen.Fata de scopul imediat si mediat al pedepsei respecitv prevenirea savarsirii unor noi infractiuni si crearea unei atitudini corecte a inculpatului fata de munca, ordinea de drept si regulile de convietuire sociala, instanta retine ca aplicarea unei pedepse sub minimum special prevazut de lege este de natura a contribui eficient la indreptarea inculpatilor.
Avand in vedere si dispozitiile art. 76 lit c C.pen, instanta va aplica inculpatului D F I pedepsa inchisorii de 1 an si inculpatului LIN pedeapsa inchisorii de 1 an.
3
in ceea ce priveste pedepsele accesorii, instanta retine ca, asa cum a stabilit Curtea Europeana a Drepturilor Omului (cauza Sahou si Pircalab c. Romaniei si Hirst c. Marii Britanii), a carei jurisprudenta este obligatorie, aplicandu-se cu preeminenta fata de dreptul intern, potrivit art. 20 alin. 2 din Constitutie, exercitiul unui drept nu poate fi interzis decat in masura in care exista o nedemnitate.
Instanta retine ca natura faptei savarsite, reflectand o atitudine de sfidare de catre inculpati a unor valori sociale importante, releva existenta unei nedemnitati in exercitarea drepturilor de natura electorala prevazute de art. 64 lit. a teza a Ii-a si b. Prin urmare, dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice sau de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat vor fi interzise inculpatilor pe durata executarii pedepsei.
in ceea ce priveste dreptul de a alege, avand in vedere cauza Hirst c. Marii Britanii, prin care Curtea Europeana a statuat ca interzicerea automata a dreptului de a participa la alegeri, aplicabila tuturor detinutilor condamnati la executarea unei pedepse cu inchisoarea, desi urmareste un scop legitim, nu respecta principiul proportionalitatii, reprezentand, astfel, o incalcare a art. 3 Protocolul 1 din Conventie, instanta apreciaza ca, in raport de natura infractiunii savarsite de inculpati, acestia nu sunt nedemni sa exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu le va interzice exercitiul acestui drept.
Avand in vedere faptul ca infractiunea comisa este absolut independenta de aspectele referitoare la exercitarea functiei si profesiei sau legate de exercitarea autoritatii parintesti, instanta apreciaza ca nu se impune interzicerea pentru nici unul din inculpati a drepturilor prevazute de
art. 64 alin. 1 lit. c, d si e Cod penal.
Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, instanta apreciaza, in contextul probelor administrate, ca scopul educativ si preventiv al pedepsei poate fi atins si fara executarea efectiva a acesteia in regim de detentie, aplicarea pedepsei fiind un avertisment suficient de puternic pentru indreptarea comportamentului social al inculpatilor, care pot fi reintegrati social si reeducati si fara izolare in regim de detentie.
Instanta constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 81 alin. 1 Cod Penal, respectiv: pedeapsa aplicata fiecarui inculpat este de 1 an inchisoare, asadar o pedeapsa mai mica de 3 ani inchisoare; inculpatii nu au antecedente penale, astfel cum rezulta din fisele de cazier judiciar; experienta unui proces penal si riscul revocarii suspendarii cu consecinta executarii pedepsei intr-un loc de detentie, sunt apreciate de instanta ca fiind suficiente pentru a-i determina pe inculpati sa adopte in viitor o atitudine de respect fata de regulile de convietuire sociala, astfel incat scopul pedepsei poate fi realizat si fara executarea efectiva a acesteia.
Avand in vedere aceste aspecte, instanta urmeaza a dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei, conform art. 81 Cod penal, pentru ambii inculpati, pe durata unui termen de incercare de 3 ani stabilit conform art. 82 din Codul penal.
in baza art. 359 Cod proc. pen, le va fi atrasa atentia inculpatilor asupra disp.   art.   83  C. pen.   privind  revocarea beneficiului suspendarii
4
conditionate, in ipoteza savarsirii unei noi infractiuni in cursul termenului de incercare.
intrucat pedepsele accesorii sunt alaturate pedepsei principale a inchisorii, constand in interzicerea exercitiului unor drepturi pe durata executarii pedepsei, iar instanta urmeaza a dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei, in baza art. 71 alin. 5 Cod penal, instanta va suspenda executarea pedepselor accesorii pe durata termenului de incercare.
Cu privire la latura civila, instanta constata ca prejudiciul creat prin savarsirea faptei savarsite a fost acoperit prin restituirea calului de catre organele de politie care nu s-a constituit parte civila in cauza.
in baza art. 191 alin. 1 Cod procedura penala, instanta va obliga inculpatul D F I la plata sumei de 400 lei, reprezentand chetuieli judiciare catre stat din care suma de 200 lei, onorariu aparator din oficiu P M urmeaza a fi avansat din fondurile Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti si inculpatul L I N, la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat. Instanta va lua act ca aparatorul din oficiu al inculpatului LIN, avocat A R, nu a solicitat plata onorariului din fondul Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti.
5