Art. 72 Cod penal. Criterii generale de individualizare. Sanctiunea aplicata minorului in interesul acestuia in vederea reintegrarii in societate.

Potrivit art. 72 Cod penal, trebuia sa se realizeze o individualizare corespunzatoare a sanctiunii penale, avandu-se in vedere varsta inculpatului minor si situatia sa personala, starea fizica, dezvoltarea intelectuala si morala,  comportarea minorului, conditiile in care a fost crescut si in care a trait.
Prin urmare, s-a constatat ca activitatea infractionala a inculpatului minor a fost determinata in mare masura de carentele sale educative, de lipsa de supraveghere, de situatia financiara dificila, aspecte care nu se vor schimba pana in momentul executarii pedepsei sau al unei eventuale liberari conditionate, fapt care poate avea loc intr-un interval de timp destul de scurt avand in vedere durata arestarii sale preventive in cauza; prin urmare, in momentul in care inculpatul minor va iesi din regimul penitenciar, acesta va fi in continuare nesupravegheat, datorita dezinteresului si indiferentei mamei si bunicii materne a inculpatului fata de cresterea si ingrijirea acestuia, existand un risc major ca inculpatul sa continue activitatea infractionala.
Scopul sanctiunilor penale este in principal acela de reeducare, de prevenire a savarsirii de noi infractiuni, ca potrivit art. 100 alin. 1 Cod penal "fata de minorul care raspunde penal se poate lua o masura educativa ori i se poate aplica o pedeapsa", alineatul 2 al aceluiasi articol precizand ca "pedeapsa se aplica numai daca se apreciaza ca luarea unei masuri educative nu este suficienta pentru indreptarea minorului".

Judecatoria Medgidia, prin sentinta penala nr. 594/P din data de 3 aprilie 2009,  a hotarat:
Se respinge cererea de schimbare a incadrarii juridice din infractiunile de talharie prev. de art. 211 alin. 2 lit. a, b si alin. 21 lit. a, b, c cod pen. si lipsire de libertate in mod ilegal prev. de art. 189 alin. 1 si 2 cod pen. in infractiunea de talharie prev. de art. 211 alin. 2 lit. a si b si alin. 21 lit. a, b, c cod pen.
1. In baza art. 211 alin. 2 lit. a si b si alin. 21 lit. a, b, c cod pen. cu aplicarea art. 75 lit. c, art. 74 cod pen. raportat la art. 76 lit. b cod pen., inculpatul A.V. a fost condamnat la o pedeapsa de 5 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de talharie.
In baza art. 192 alin. 2 cod pen. cu aplicarea art. 75 lit. c, art. 74 cod pen. raportat la art. 76 lit. c cod pen. inculpatul A.V. a fost condamnat la o pedeapsa de 2 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de violare de domiciliu.
In baza art. 189 alin. 1 si 2 cod pen. cu aplicarea art. 75 lit. c, art. 74 cod pen. raportat la art. 76 lit. b cod pen. inculpatul A.V. a fost condamnat la o pedeapsa de 5 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal.
In baza art. 33 lit. a cod pen. rap. la art. 34 lit. b cod pen. au fost contopite pedepsele de mai sus si s-a aplicat inculpatului A.V. pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) ani inchisoare.
In baza art. 71 cod pen. au fost interzise inculpatului A.V. drepturile prev. de 64 lit. a teza a II a si b cod pen. pe durata executarii pedepsei.
In baza art. 88 cod pen. s-a dedus din pedeapsa aplicata inculpatului A.V. perioada retinerii si a arestarii preventive de la 08.10.2008 la zi.
In baza art. 350 cod pr.pen. a fost mentinuta starea de arest a inculpatului A.V.
2. In baza art. 211 alin. 2 lit. a si b si alin. 21 lit. a, b, c cod pen. cu aplicarea art. 99 si urm. cod pen., art. 74 cod pen. raportat la art. 76 lit. c cod pen., inculpatul T.M.C. a fost condamnat la o pedeapsa de 3 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de talharie.
In baza art. 192 alin. 2 cod pen. cu aplicarea art. 99 si urm. Cod pen., art. 74 cod pen. raportat la art. 76 lit. d cod pen., inculpatul T.M.C. a fost condamnat la o pedeapsa de 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de violare de domiciliu.
In baza art. 189 alin. 1 si 2 cod pen. cu aplicarea art. 99 si urm. cod pen., art. 74 cod pen. raportat la art. 76 lit. c cod pen inculpatul T.M.C. a fost condamnat la o pedeapsa de 3 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal.
In baza art. 33 lit. a cod pen. rap. la art. 34 lit. b cod pen. au fost contopite pedepsele de mai sus si s-a aplicat inculpatului T.M.C. pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani inchisoare.
In baza art. 71 cod pen. au fost interzise inculpatului T.M.C. drepturile prev. de 64 lit. a teza a II a si b cod pen. pe durata executarii pedepsei, dupa implinirea varstei de 18 ani.
In baza art. 88 cod pen. s-a dedus din pedeapsa aplicata inculpatului T.M.C. perioada retinerii si a arestarii preventive de la 21.10.2008 la zi.
In baza art. 350 cod proc. pen. s-a mentinut starea de arest a inculpatului T.M.C.
Instanta de fond a respins ca nefondata actiunea civila formulata de partea vatamata D.N.
Prima instanta a admis actiunea civila formulata de partea civila C.E., domiciliata in com. Ion Corvin, jud. Constanta si, in baza art. 14-16 si 346 cod pr.pen. raportat la art. 998-999 cod civ., art. 1000 alin. 2 si art. 1003 cod civ., inculpatul T.M.C., in solidar cu partea responsabila civilmente G.I., si in solidar si cu inculpatul A.V. au fost obligati sa plateasca partii civile C.E., suma de 450 lei cu titlul de despagubiri materiale.
Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele:
La data de 07/08.10.2008, in jurul orelor 03,00, inculpatul T.M.C. impreuna cu inculpatul A.V., inarmati cu o bata si un cutit, s-au deplasat la locuinta partii vatamate D.N., unde au incercat sa patrunda pe fereastra.
Astfel, au dat la o parte ghivecele cu flori ce se aflau pe pervaz si, intre timp au constatat ca usa de acces era deschisa.
Astfel au patruns in interior, in hol unde inculpatul T.M.C. a aprins bricheta si s-a apropiat de telefon.
In acest timp, partea vatamata D.N. care i-a auzit de la inceput, si care privea la ei pe geamul de la usa camerei, a aprins intrerupatoarele si a deschis usa.
Primul in hol cu o bata in mana era inculpatul T.M.C. si in spatele acestuia se afla inculpatul A.V., ambii fiind mascati cu cagule.
Partea vatamata a inceput sa tipe la ei si acestia au spus ca vor bani.
Ulterior, partea vatamata a intrat inapoi in camera si a sunat la organele de politie.
Inculpatii au fugit de la partea vatamata D.N. si au intrat in imobilul partii vatamate C.E.
Acestia au patruns in casa de locuit, in bucataria unde dormea partea vatamata.
La lumina brichetei acestia au inceput sa cotrobaie prin casa, moment in care s-a trezit partea vatamata si a inceput sa tipe.
Atunci, inculpatii i-au pus mana la gura si au amenintat-o cu un cutit sa le dea bani pentru ca altfel o taie.
Totodata, inculpatii i-au aplicat partii vatamate doi pumni in spate si i-au smuls un inel de pe deget. Inculpatii i-au aplicat partii vatamate o banda adeziva pe gura legandu-i si mainile.
Dupa care inculpatii au fumat cate o tigara si au cautat prin casa bani.
In final, inculpatii au luat un telefon mobil cu incarcator, un cutit de bucatarie si un aparat radio si au plecat.
In momentul in care iesea din curtea partii vatamate acestia au fost surprinsi de organele de politie care i-a somat sa se opreasca, fiind nevoiti sa traga un foc de arma asupra inculpatului minor T.M.C.
In urma loviturilor primite, partea vatamata C.E. a suferit leziuni care au necesitat 8-9 zile de ingrijiri medicale.
Prin decizia penala nr. 284/17.06.2009 a Tribunalului Constanta, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de inculpatii A.V. si T.M.C. impotriva sentintei penale 594/P/03.04.2009 pronuntata de Judecatoria Medgidia in dosar penal 960/256/2009.
           In baza art. 383 alin.1/1 Cod proc.pen. in referire la art. 350 alin.1 Cod proc.pen. s-a mentinut starea de arest a inculpatilor A.V. si T.M.C.
           In baza art. 383 alin.2 Cod proc.pen. s-a dedus din pedepsele aplicate inculpatilor A.V. si T.M.C. perioada executata prin arest preventiv, de la 03.04.2009 la zi.
Pentru a se pronunta astfel, instanta de apel a retinut in ceea ce priveste alegerea sanctiunilor si individualizarea acestora precum si a modalitatii de executare, se constata ca prima instanta a tinut cont de criteriile generale de art. 100 Cod penal.
          Astfel, in ceea ce priveste sanctiunea aplicata inculpatului T.M.C. au fost avute in vedere varsta inculpatului la momentul comiterii faptei - 14 ani si 3 luni, gradul de pericol social al faptei comise, de starea fizica, de dezvoltarea intelectuala si morala, de comportarea minorului, de conditiile in care a fost crescut si in care a trait, precum si de orice alte elemente de natura sa caracterizeze persoana minorului; imprejurarea ca are discernamantul pastrat pentru fapta comisa, dupa cum rezulta din raportul de expertiza medico-legala psihiatrica nr.309/P din 20.10.2008 eliberat de catre S.M.L.Constanta, nescolarizat; datele reflectate de referatul de evaluare inaintat cu adresa nr.2941/14.11.2008 intocmit de Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Constanta care a mentionat premisele aparitiei comportamentului infractional generate de lipsa de interes si supraveghere din partea mamei, tatal fiind decedat.
S-a tinut cont si de concluzia Serviciului de Reintegrare, potrivit careia minorul T.M.C. dispune de resurse pentru o evolutie comportamentala favorabila, insa trebuie sa fie sustinut in acest proces de schimbare comportamentala precum si de imprejurarea ca este la primul conflict cu legea penala.
Tinand cont de toate aceste aspecte, dar si de circumstantele reale ale cauzei, ce rezulta din modul in care au fost comise faptele, folosirea de cagule, bate, cutit, banda adeziva - obiecte care denota o pregatire a savarsirii faptelor, numarul acestora, varsta partilor vatamate si starea vadita de slabiciune fizica determinata de batranete, sanatate precara a partilor vatamate, aprecierea primei instante ca inculpatul va constientiza consecintele grave ale faptelor sale doar prin executarea pedepsei aplicate in regim detentie este corecta.
          Si in ceea ce priveste sanctiunea aplicata inculpatului A.V. sunt avute in vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prev. de art. 72 Cod penal respectiv, limitele de pedeapsa prevazute de lege, modul si imprejurarile de fapt, gradul de pericol social deosebit ridicat al faptelor, valoarea modica a prejudiciului, dar si datele ce caracterizeaza persoana si conduita inculpatului, astfel: in varsta de 18 ani, cu antecedente penale, nerecidivist, dar suferind o condamnare anterioara, cu o conduita sincera pe parcursul procesului penal.
          Cuantumul sanctiunilor fixat de prima instanta reflecta pericolul social concret pe care fiecare inculpat il reflecta pentru ordinea publica, raportat atat la circumstantele reale cat si personale iar modalitatea de executare a pedepselor aleasa in raport cu criteriile de mai sus, justifica aprecierea  ca scopul educativ si preventiv al pedepselor aplicate acestora nu poate fi realizat decat prin  executarea pedepsei in regim de detentie.
In cauza au declarat recurs inculpatii T.M.C. si A.V., recursurile fiind motivate oral catre aparatorii inculpatilor cu ocazia dezbaterilor la termenul din data de 17.09.2009.
In dezvoltarea motivelor de recurs ale inculpatului A.V. s-a solicitat in principal, in temeiul dispozitiilor art. 334 Cod procedura penala schimbarea incadrarii juridice din infractiunea de talharie prevazuta de art.211 alin.(1) lit.a), b) si alin.21 lit.a), b), c) Cod penal si infractiunea de lipsire de libertate prevazuta de art.189 alin.(1) si (2) Cod penal in infractiunea de talharie prevazuta de art.211 alin.(2) lit.a) si b) si alin.21 lit.a), b). c) Cod penal, timpul in care au actionat inculpatii fiind suficient pentru savarsirea acestei fapte.
S-a mai solicitat, in temeiul dispozitiilor art.38515 pct.(2) lit.d) Cod procedura penala, admiterea recursului, casarea hotararilor pronuntate la Tribunalul Constanta si Judecatoria Medgidia si pe fond, sa se dispuna redozarea pedepsei, in sensul reducerii cuantumului acesteia, urmand a se avea in vedere atitudinea  sincera a inculpatului si lipsa antecedentelor penale.
In dezvoltarea motivelor de recurs ale inculpatului T.M.C., s-a solicitat admiterea recursului, casarea hotararilor atacate si pe fond, in temeiul dispozitiilor art.104 Cod penal sa se dispuna internarea inculpatului intr-un centru de reeducare, in raport de circumstantele reale ale savarsirii faptei personale ale acestuia, respectiv tatal decedat, iar mama plecata la munca in Italia, atitudinea sincera, imprejurarea ca se afla la primul conflict cu legea penala.
La termenul din 17.09.2009, recurentii inculpati A.V. si T.M.C., au aratat ca nu doresc sa dea declaratie in fata instantei de recurs.
In recurs nu au fost administrate mijloace de proba noi.
Examinand hotararile recurate in raport de motivele de recurs si de actele si lucrarile dosarului, Curtea constata ca doar recursul formulat de catre inculpatul T.M.C. este fondat, sub aspectul sanctiunii aplicate, pentru urmatoarele:
Prima instanta si instanta de apel au retinut corect starea de fapt si au facut o analiza temeinica a probelor administrate in cauza, retinand vinovatia inculpatilor sub forma intentiei directe prev. de art. 19 pct 1 lit. a Cp., avand in vedere mijloacele de proba administrate in cauza.
Incadrarea juridica data faptelor comise de inculpati este legala, instanta de fond si de apel efectuand o aplicare corespunzatoare a normelor in materie.
Motivul de recurs al inculpatului A.V. prin care s-a solicitat, in temeiul dispozitiilor art. 334 Cod procedura penala, schimbarea incadrarii juridice din infractiunea de talharie prevazuta de art.211 alin.(1) lit.a), b) si alin.21 lit.a), b), c) Cod penal si infractiunea de lipsire de libertate prevazuta de art.189 alin.(1) si (2) Cod penal in infractiunea de talharie prevazuta de art.211 alin.(2) lit.a) si b) si alin.21 lit.a), b). c) Cod penal, nu este temeinic avand in vedere ca in cazul infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal, se pune problema duratei in care o persoana este lipsita de libertate.
Fata de situatia concreta de fapt, actiunea prin care se restrange libertatea persoanei este absorbita in continutul infractiunii de talharie, cu conditia ca durata lipsirii de libertate sa nu depaseasca semnificativ timpul absolut necesar comiterii acelei infractiuni; in caz contrar, adica atunci cand lipsirea de libertate excede timpul trebuincios savarsirii altei infractiuni, fapta va constitui infractiunea prevazuta in art. 189 Cod penal aflata in concurs cu aceea  de talharie.
Avand in vedere starea de fapt retinuta in cauza, Curtea constata ca lipsirea de libertate a partii vatamate C.E. a exces timpului necesar cautarii de bunuri in casa acesteia in scopul sustragerii, raportat la faptul ca acestia au stat s-au odihnit, au fumat, dupa care au plecat fara a dezlega pe partea vatamata.
Fiind intrunite toate conditiile cerute de dispozitiile art. 345 alin. 2 Cpp, in mod corect aceasta a dispus condamnarea inculpatilor pentru faptele pentru care au fost trimisi in judecata.
Curtea constata insa ca in cadrul operatiunii de individualizare judiciara a sanctiunilor penale ce urma a fi aplicata, instanta de fond si cea de apel a avut in vedere criteriile generale prev. de art. 72 C.p. si a stabilit doar pentru inculpatul  A.V. o pedeapsa corespunzatoare gradului de pericol social concret a infractiunilor si persoanei inculpatului, cu precizarea ca in favoarea acestuia au fost retinute circumstante atenuante si ca au fost aplicate pedepse sub minimele speciale prevazute de lege, neimpunandu-se o redozare a pedepselor, in sensul reducerii pedepselor aplicate.
Modalitatea de executare a pedepsei rezultante aplicata inculpatul A.V. a fost stabilita corespunzator de prima instanta, scopul pedepsei prev. de art. 52 Cp. putand fi atins numai prin executarea efectiva a pedepsei.
In ceea ce priveste sanctiunea aplicata inculpatului minor T.M.C., Curtea constata ca nu s-a efectuat o individualizare corespunzatoare a sanctiunii penale ce urma sa se aplice acestui inculpat, avand in vedere varsta inculpatului si situatia sa personala, de starea fizica, de dezvoltarea intelectuala si morala, de comportarea minorului, de conditiile in care a fost crescut si in care a trait, potrivit art. 72 Cod penal.
Astfel, Curtea retine ca la data savarsirii faptelor acest inculpat avea o varsta de 14 ani si 3 luni, la limita varstei de 14 ani prev. de art. 99 alin. 1 C.penal care atrage raspunderea penala a minorului.
De asemenea, Curtea retine ca inculpatul minor T.M.C. nu are antecedente penale, aflandu-se la primul conflict cu legea penala, ca parintii sai s-au despartit, minorul ramanand in grija mamei si a bunicii materne, ca de la varsta de 7 ani a inceput sa lucreze ca cioban, ca in momentul savarsirii faptei dar si in prezent relatia dintre inculpatul minor si mama sa este caracterizata de dezinteres si indiferenta, mama inculpatului nefiind interesata de cresterea si ingrijirea acestuia, iar bunica materna a inculpatului consuma alcool in exces, ca familia inculpatului nu are o lucuinta proprie, aspecte care reies din Referatul de Evaluare a inculpatului minor T.M.C. intocmit de catre Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Constanta.
Prin acelasi Referat de Evaluare s-a concluzionat ca "inculpatul minor T.M.C. dispune de resurse  pentru o evolutie comportamentala favorabila, insa consideram ca trebuie sustinut in acest proces de schimbare comportamentala. Implicarea autoritatilor competente pentru rezolvarea situatiei sociale a inculpatului si cresterea calitatii vietii acestuia (in prezent minor lipsit de ocrotire, supraveghere si suport financiar), implicarea minorului in programe de consiliere pentru mentinerea motivatiei in vederea  schimbarii comportamentale, pentru cresterea abilitatilor de rezistenta la presiunea grupului si a abilitatilor de rezolvare a problemelor cu care se confrunta, consideram ca ar putea inhiba aparitia conduitelor infractionale".
Prin urmare, Curtea constata ca activitatea infractionala a inculpatului minor T.M.C. a fost determinata in mare masura de carentele sale educative, de lipsa de supraveghere, de situatia financiara dificila, aspecte care nu se vor schimba pana in momentul executarii pedepsei sau al unei eventuale liberari conditionate, fapt care poate avea loc intr-un interval de timp destul de scurt avand in vedere durata arestarii sale preventive in cauza; prin urmare, in momentul in care inculpatul minor va iesi din regimul penitenciar acesta va fi in continuare nesupravegheat, datorita dezinteresului si indiferentei mamei si bunicii materne a inculpatului fata de cresterea si ingrijirea acestuia, existand un risc major ca inculpatul sa continue activitatea infractionala.
Curtea retine ca scopul sanctiunilor penale este in principal acela de reeducare, de prevenire a savarsirii de noi infractiuni, ca potrivit art. 100 alin. 1 Cod penal "fata de minorul care raspunde penal se poate lua o masura educativa ori i se poate aplica o pedeapsa", alineatul 2 al aceluiasi articol precizand ca "pedeapsa se aplica numai daca se apreciaza ca luarea unei masuri educative nu este suficienta pentru indreptarea minorului".
Fata de considerentele expuse, Curtea apreciaza ca in interesul inculpatului minor T.M.C., pentru a spori perspectivele de reintegrare sociala, este ca acesta sa se afle sub supravegherea unor autoritati (avand in vedere lipsa supravegherii si suportului familiei sale) care sa poata sa-i asigure continuarea educatiei, implicarea minorului in diferite programe de consiliere pentru mentinerea motivatiei in vederea  schimbarii comportamentale, pentru cresterea abilitatilor de rezistenta la presiunea grupului si a abilitatilor de rezolvare a problemelor cu care se confrunta, consideram ca ar putea inhiba aparitia conduitelor infractionale, astfel cum s-a recomandat prin Referatul de Evaluare intocmit in cauza, acest lucru fiind posibil doar prin luarea fata de inculpatul minor T.M.C. a masurii educative a internarii intr-un centru de reeducare.
Fata de considerentele expuse, in baza art. 38515 pct.(1) lit.b) cod procedura penala, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de catre inculpatul A.V. impotriva deciziei penale nr.284 din data de 17 iunie 2009 pronuntata de Tribunalul Constanta si a sentintei penale nr.594/P din data de 3 aprilie 2009, pronuntata de Judecatoria Medgidia.
In baza art. art. 38515 pct.(2) lit.d) cod procedura penala, Curtea va admite recursul declarat de catre inculpatul T.M.C., impotriva deciziei penale nr.284 din data de 17 iunie 2009 pronuntata de Tribunalul Constanta si a sentintei penale nr.594/P din data de 3 aprilie 2009 pronuntata de Judecatoria Medgidia, va casa hotararile recurate si rejudecand, in baza art.100 raportat la art.101 lit.c) si art.104 cod penal, va aplica inculpatului minor T.M.C. masura educativa a internarii intr-un centru de reeducare, pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art.211 alin.(2) lit.a) si b) si alin.(21) lit.a), b), c) Cod penal, art.192 alin.(2) Cod penal si art.189 alin.(1), (2) Cod penal cu aplicarea art.33 lit.a) si art. 99 si urm. Cod penal.
Curtea va dispune transferarea de indata a inculpatul minor T.M.C. din Penitenciarul Poarta Alba intr-un centru de reeducare, daca nu este arestat in alta cauza.
Se vor mentine restul dispozitiilor hotararilor recurate.
In baza art.38516 alin.(2) raportat la art.381 alin.(1) cod procedura penala va scade din durata pedepsei aplicata inculpatului A.V. durata arestarii preventive din data de 17.06.2009 pana in prezent.
Pentru inculpatul minor T.M.C. va deduce perioada retinerii si arestarii preventive din data de  21.10.2008 pana in prezent.
Dosar nr. 954/36/2009