Anulare act administrativ

DOSAR NR……
ROMANIA
TRIBUNALUL BUCURESTI
SECTIA A II-A (Fosta Sectia a IX-a) – CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINTA CIVILA NR……
SEDINTA  PUBLICA DIN DATA DE  09.05.2014
Tribunalul constituit din:
      PRESEDINTE: MIRUNA IOANA CAZANESCU
                                  GREFIER: ELENA GEORGIANA BIRCA

Pe rol se afla solutionarea actiunii in contencios administrativ formulate de reclamantul    ….. in contradictoriu cu paratii …..,  avand ca obiect anulare act administrativ.
Dezbaterile si sustinerile partilor au avut loc in sedinta publica din data de ….. fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, cand tribunalul, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru …., …. si pentru, azi, …. cand a hotarat urmatoarele :

T R I B U N A L U L ,

Deliberand asupra cauzei in contencios administrativ de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante sub nr….., reclamantul a solicitat anularea deciziei si hotararii emise de catre parate de respingere a solicitarii reclamantului de primire in profesia de avocat cu scutire de examen si obligarea acestora la primirea reclamantului in profesia de avocat, cu scutire de examen.
In motivare, reclamantul a aratat in esenta ca la data de …. a depus la Baroul … o cerere de primire in profesia de avocat, cu scutire de examen, din eroare uitand sa precizeze ca isi intemeiaza cererea si pe prevederile art. 16 alin. 2 lit. a din Legea nr. 51/1995, anexand insa in copie diploma sa privind acordarea titlului stiintific de doctor in drept.
A precizat reclamantul ca in mod eronat i-a fost respinsa cererea, intrucat detinea titlul stiintific de doctor in drept.
In drept, reclamantul a invocat prevederile art. 1 din legea nr. 554/2004.
In dovedire, a depus la dosar un set de acte.
Actiunea a fost timbrata cu 4  lei taxa de timbru si 0,15 lei timbru judiciar.
Parata a depus la dosar intampinare, prin care a solicitat respingerea ca neintemeiata a actiunii, aratand ca cererea reclamantului de primire in profesia de avocat cu scutire de examen a fost in mod legal si temeinic respinsa, intrucat nu exista suport legal pentru echivalarea a 12 ani si 3 luni lucrati in cadrul structurilor MAI ca fiind vechime in magistratura sau ca functiile respective sa fie considerate ca fiind cea de consilier juridic.
A mentionat parata ca solicitarea reclamantului de aplicare in cazul sau a prevederilor art. 16 alin. 2 lit. a din Legea nr. 51/1995 nu poate fi primita, intrucat a fost formulata direct in fata instantei de judecata, acesta neintemeindu-si cererea adresata Baroului pe acest text de lege.
In drept, a invocat prevederile art. 115-118 CPC.
Instanta a incuviintat si administrat proba cu inscrisuri.
Analizand actele si lucrarile dosarului, tribunalul retine urmatoarele:
Dispozitiile art. 16 din Legea nr. 51/1995, in forma in vigoare la momentul emiterii actului administrativ contestat prevedeau ca:
(1) Primirea in profesie se obtine pe baza unui examen organizat de barou, conform prevederilor prezentei legi si ale statutului profesiei.
(2) La cerere, poate fi primit in profesie, cu scutire de examen:
a) titularul diplomei de doctor in drept;
b) cel care pana la data primirii in profesia de avocat a indeplinit functia de judecator, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel putin 10 ani si daca nu i-a incetat activitatea din motive disciplinare care il fac nedemn pentru profesia de avocat.
(3) De la prevederile alin. (1) sunt exceptate persoanele care au detinut functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 109 din 9 februarie 2010 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 175 din 18 martie 2010)  a fost admisa exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor O.U.G. nr. 159/2008 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat.
Art. 16 a fost modificat prin punctul 7 din Legea nr. 270/2010 incepand cu 31.12.2010, in sensul ca primirea in profesia de avocat se face numai pe baza de examen, dar, aplicand principiul „tempus regit actum”, tribunalul retine ca sunt aplicabile cererii reclamantului dispozitiile in vigoare la data de formularii si solutionarii cererii sale (forma textului legii, astfel cum a fost modificata prin art. I pct. 13 din Legea nr. 255/2004, repusa in vigoare conform art. 147 alin. 1 din Constitutia Romaniei prin efectul Deciziei Curtii Constitutionale nr. 109 din 9 februarie 2010).
Din modul de reglementare, in care se utilizeaza verbul „poate” („poate fi primit in profesie, cu scutire de examen”) se observa ca prevederile art. 16 alin. 2 lit. b din Legea nr. 51/1995 sunt norme juridice dispozitive, iar ca subcategorie sunt norme supletive, care dau posibilitatea subiectului sa aleaga una din variantele de conduita prevazute de norma, iar varianta aleasa de catre Baroul …. a fost cea prescrisa si stabilita la nivelul tuturor barourilor din tara prin Hotararea nr. ….. a Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, privind adoptarea „Ghidului de buna practica privind procedura solutionarii transparente a cererilor de primire in profesia de avocat cu scutire de examen”.
La punctul (capitolul) 5 din acest ghid este inserata „Procedura verificarii cunostintelor privind legislatia specifica profesiei de avocat”, efectuata printr-o „evaluare facuta pe baza unor discutii libere prin care se trateaza subiecte din legislatia specifica organizarii si exercitarii profesiei de avocat.”
Aceasta evaluare nu se confunda cu examenul de primire si de definitivare in profesie. Asa cum se observa din ansamblul Legii nr. 50/1991  si al Statutului profesiei de avocat, examenele de primire si de definitivare in profesie presupun alte rigori, o alta procedura si o alta forma de sustinere (cuprinde probe scrise si orale privind institutiile de baza ale dreptului romanesc si cunostintele de limba romana, conform Statutului profesiei de avocat). In acest sens, nu se poate pune semnul egal intre discutiile libere ce se constituie in interviul la care a fost invitat reclamantul si examenul ce se sustine ca regula conform art. 16 alin. 1 din Legea nr. 51/1995. De acest „examen” a fost scutit reclamantul, iar nu de orice forma de examinare. Interviul la care a participat este o forma de exercitare in mod obiectiv si transparent a prerogativei baroului de a „putea” primi in profesie anumite categorii de persoane scutite de examen.
Esential este aspectul ca paratul nu era obligat, printr-o norma imperativa, sa primeasca fara scutire de examen, iar intentia legiuitorului este foarte clara, de a reglementa printr-o norma supletiva modul de solutionare a intrarii in profesia de avocat pentru cele doua categorii mentionate de art. 16 alin. 2 lit. a si b, in conditiile in care, spre deosebire de acestea, a inteles sa reglementeze printr-o norma imperativa in cadrul aceluiasi articol intrarea obligatorie fara sustinerea examenului pentru „persoanele care au detinut functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie”.
In acest sens, din analiza sistematica a articolului rezulta foarte clar intentia legiuitorului de institui o norma supletiva pentru primele doua categorii si o norma imperativa pentru ultima.
Desigur ca existenta acestei norme supletive nu inseamna si posibilitatea pentru parat de a o aplica arbitrar (cu exces de putere), iar din modul de reglementare si modul de aplicare cu titlu general a „Ghidului de buna practica privind procedura solutionarii transparente a cererilor de primire in profesia de avocat cu scutire de examen” rezulta clar ca este vorba de o aplicare a regulilor in mod nediscriminatoriu pentru toate situatiile similare celei a reclamantului.
Puterea discretionara a autoritatilor publice (art. 2 alin. 1 lit. b din Legea nr. 554/2004 – se includ persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obtinut statut de utilitate publica sau sunt autorizate sa presteze un serviciu public, in regim de putere publica) nu trebuie confundata cu excesul de putere.
Notiunea de putere discretionara desemneaza o anumita marja de libertate in decizie si actiune, posibilitatea de a alege intre mai multe atitudini posibile. Ceea ce este foarte important, puterea discretionara comporta o marja de libera decizie, dar implica prin ea insasi o anumita limita, pentru ca exercitarea ei sa nu devina abuziva. In principiu, controlul jurisdictional nu poate fi exercitat asupra libertatii de apreciere lasate de legiuitor la dispozitia administratiei, in ceea ce priveste fondul actului; dimpotriva, el se poate exercita cu usurinta asupra formelor si procedurilor impuse organului administrativ, obligatoriu de urmat, chiar si in situatiile in care legea i-a conferit o larga putere discretionara asupra fondului (distinctia a fost subliniata si in doctrina: Dana Apostol Tofan, Puterea discretionara si excesul de putere al autoritatilor publice, Ed. All Beck, 1999, p. 14 si urm.).
Or, in aceste conditii, tribunalul retine ca se poate recunoaste Baroului …. o anumita marja de libera decizie, iar analiza instantei de contencios administrativ se va limita la verificarea respectarii limitelor puterii discretionare.
In cererea adresata Baroului reclamantul a invocat prevederile art. 16 alin. 2 lit. b din legea nr. 51/1995, text de lege care enumera limitativ categoriile de persoane/profesii ce beneficiaza de aceste prevederi (magistratii, notarii publici, consilierii juridici si jurisconsultii). In aceste conditii, chiar daca activitatea prestata de catre reclamant in cadrul MAI se circumscrie intr-o oarecare masura celei de consilier juridic sau jurisconsult, paratii nu aveau posibilitatea asimilarii acestei activitati cu cea de consilier juridic intrucat, pe de o parte, textul de lege citat nu precizeaza ca aceste prevederi se aplica si profesiilor asimilate celor mentionate, iar pe de alta parte paratii nu au caderea de a efectua o astfel de asimilare, in lipsa macar a unor documente care sa ateste acest lucru.
Astfel, din prevederile art. 2 alin. 2 HG nr. 498/2004 rezulta ca se asimileaza consilierilor juridici functiile militare si cele specifice politiei pentru persoanele care in mod efectiv au indeplinit functia de consilier juridic in cadrul MAI si au efectuat activitati specifice acestei profesii, astfel cum sunt acestea determinate de legea nr. 514/2013. Or, reclamantul a fost ofiter de cercetare penala si organ de cercetare al politiei judiciare, activitatile desfasurate de acesta nefiind identice cu cele desfasurate de catre un consilier juridic.
In ceea ce priveste sustinerea reclamantului referitoare la detinerea titlului stiintific de doctor in drept, tribunalul retine pe de-o parte ca acesta si-a intemeiat cererea de primire in profesia de avocat cu scutire de examen pe prevederile art. 16 alin. 2 lit. b din legea nr. 51/1995, iar nu pe cele ale literei a, iar pe de alta parte ca dovada detinerii acelui titlu a fost depusa de catre reclamant ulterior emiterii deciziei de respingere a cererii sale initiale.
In consecinta, tribunalul retine ca paratul Baroul …. a aplicat in mod corect procedura stabilita ca bune practici la nivel national de catre Uniunea Nationala a Barourilor din Romania, emitand o hotarare legala si temeinica de respingere a cererii reclamantului, sens in care este neintemeiata si cererea acestuia de obligare a paratei sa emita decizia de primire in profesia de avocat.
Fata de toate aceste considerente, tribunalul urmeaza a respinge cererea de chemare in judecata in intregul sau, ca neintemeiata.
In ceea ce priveste cererea de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecata, aceasta va fi respinsa ca neintemeiata, intrucat la dosar nu a fost depusa dovada achitarii onorariului de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:

          Respinge actiunea formulata de reclamantul   ….. in contradictoriu cu paratii ……  ca neintemeiata.
          Respinge cererea paratului de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecata ca neintemeiata.
          Pronuntata in sedinta publica, astazi, 09.05.2014.

      PRESEDINTE                                                                         GREFIER                                                                                                                                     MIRUNA IOANA CAZANESCU                               ELENA  GEORGIANA BIRCA






Prin decizia civila nr. ….. pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a Contencios Administrativ si Fiscal a fost respins recursul declarat impotriva sentintei civile nr. ……. pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a II-a Contencios Administrativ si Fiscal