Litigiu privind functionarii publici
(Sentinta civila nr. **** din data de 16.10.2015 pronuntata de Tribunalul Bucuresti)Dosar nr.
.
ROMANIA
TRIBUNALUL BUCURESTI
SECTIA A II-A DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINTA CIVILA NR.
Sedinta publica din data de 16.10.2015
Tribunalul constituit din:
PRESEDINTE : ****
GREFIER : ****
Pe rol se afla solutionarea cererii de contencios administrativ si fiscal formulate de reclamantul . in contradictoriu cu paratii .., avand ca obiect litigiu privind functionarii publici.
Dezbaterile si sustinerile partilor au avut loc in sedinta publica din data de ., fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, iar Tribunalul, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru . si pentru azi, ., cand a hotarat urmatoarele,
TRIBUNALUL
Deliberand asupra cauzei de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de . sub nr. .., reclamantul .. , in contradictoriu cu paratul .., a solicitat, in principal anularea deciziei nr. . prin care a fost eliberat din functia publica specifica de executie de comisar din cadrul Comisariatului ; reintegrarea in functia publica detinuta anterior emiterii deciziei nr. ..; obligarea paratelor la plata unei despagubiri egale cu contravaloarea salariilor indexate, majorate si recalculate si a tuturor celorlalte drepturi de care ar fi beneficiat de la data eliberarii din functie si pana la momentul reintegrarii efective; cu cheltuieli de judecata.
In motivare, reclamantul a aratat ca detinea functia publica specifica de executie de comisar la Comisariatul ... In perioada .., urmare a unor probleme de sanatate atestate de actele medicale atasate prezentei, a beneficiat de concediu pentru incapacitate temporara de munca, timp in care, potrivit dispozitiilor art. 94-96 si 117 din legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, raportul de munca al subsemnatului era suspendat de drept, astfel ca postul ce il ocupa trebuia sa fie rezervat. Arata ca, angajatorul a fost informat, prin intermediul inscrisurilor inregistrate la . sub nr. .., cu privire la recomandarile medicale referitoare la mentinerea locului si a conditiilor de munca pentru urmatoarele 12 luni (deci pana in august .) prin depunerea la .. a unor documente medicale anexate in copie, reprezentate de: a) certificatul medical timbrat nr. .. prin care se atestau diagnosticele care au impus mentionarea recomandarilor, b) fisa de aptitudine nr. .. prin care medicul primar de Medicina muncii" in urma evaluarilor specifice a formulat aceleasi recomandari (care au fost reconfirmate de curand, pe documente medicale similare obtinute dupa epuizarea ultimului concediu medical de care am beneficiat in ..).
Prin adresele inregistrate sub nr .. si . (in care a precizat ca se va depune certificatul de concediu medical pana in data de .), reclamantul a adus la cunostinta angajatorului faptul ca incepand cu data de . urmeaza sa isi reia atributiile de serviciu, intrucat incetau temeiurile ce au condus la acordarea concediului pentru incapacitate de munca. Revenind la locul de munca in data de ., la noul sediu al ., nu i s-au asigurat mijloacele necesare desfasurarii raporturilor de munca, nefiindu-i pus la dispozitie un birou si nici echipamentele /documentele/legitimatia de control necesare in vederea realizarii atributiilor de serviciu. De asemenea, nu i s-a repartizat nicio sarcina de serviciu. In data de . reclamantul s-a prezentat la serviciu, insa, fiind instiintat de existenta unei inundatii in imobilul in care locuia, am inregistrat la . cererea de concediu nr. . pentru efectuarea concediului de odihna restant din 2013 si, in integralitatea lui (inclusiv cele 5 zile aprobate prin O.M.) a celui aferent anului 2014 urmand a efectua si stagiul de doctorat si, dupa aprobarea acestora de catre Comisarul Sef al .. a plecat spre domiciliu.
Imediat dupa acest moment, reclamantul a fost informat de colegi ca dupa plecarea sa au fost transmise la ., in format electronic (deci nu in original) Deciziile nr. .. privind eliberarea din functie a reclamantului si a numitei .., colega de echipa a subsemnatului, din functia publica de executie de comisar din cadrul . al . in conformitate cu prevederile Art. 99, alin. 1, lit.b din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Precizeaza ca la data de a revenit din concediu, iar la data de . i-a fost inmanata, prin proces-verbal, o copie a deciziei nr. . privind eliberarea din functia publica de executie de comisar din cadrul . al .. Arata ca desi a solicitat originalul deciziei de desfacere a raporturilor de munca in repetate randuri, aceasta nu i-a fost comunicata.
Impotriva deciziei nr. .., reclamantul a formulat plangere prealabila la ., inregistrata sub nr. .., iar prin raspunsul inregistrat sub nr. ., ce i-a fost comunicat la data de ., a fost informat ca plangerea a fost respinsa, decizia fiind in acceptiunea paratei una legala si temeinica.
Arata ca se impune anularea deciziei nr. .. prin care am fost eliberat din functia publica specifica de executie de comisar din cadrul .., din mai multe considerente:
La data de ., raportul de munca al subsemnatului era suspendat, astfel incat nu se putea dispune incetarea raportului de munca.
Potrivit dispozitiilor art. 94 alin. 1 din legea 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, raportul de munca se suspenda de drept atunci cand functionarul se afla in una din urmatoarele situatii:
h) se afla in concediu pentru incapacitate temporara de munca, pe o perioada mai mare de o luna, in conditiile legii".
Or, astfel cum a aratat anterior, subsemnatul a beneficiat de concediu pentru incapacitate temporara de munca in perioada .. (si mai apoi pana la .), astfel ca, in acord cu dispozitiile legale citate anterior, contractul de munca al subsemnatului se suspenda de drept in cursul lunii septembrie (adica dupa mai bine de o luna de la data de .). In aceasta imprejurare, potrivit art. 95 alin. 4 din legea 188/1999, suspendarea raportului de munca trebuia constatata prin act administrativ al persoanei care are competenta de numire in functie publica, adica a Comisarului . al .., fapt ce nu s-a intamplat. In opinia ., expusa in cuprinsul raspunsului la plangerea prealabila formulata de reclamant, se arata ca nu ar fi putut opera o suspendare de drept a raporturilor de munca, intrucat dispozitiile art. 94 alin. 1 lit. h din legea 188/1999 ar fi fost abrogate potrivit art. V din legea nr. 140/2010. Asadar, sub un prim aspect, trebuie retinut faptul ca incetarea raporturilor de munca nu putea fi dispusa prin decizia nr. ., de vreme ce la acea data, in lipsa unui dispozitii administrative de reluare a activitatii, raporturile de munca erau suspendate de drept, prin efectul legii, respectiv in temeiul art. 94 alin. 1 lit. h din legea 188/1999.
Decizia nr. . nu cuprinde motivele care au determinat desfacerea
raportului de munca.
Sub acest aspect, dispozitiile legii 188/1999 se completeaza cu prevederile legislatiei muncii, potrivit art. 117 din legea nr. 188/1999. Pe cale de consecinta, decizia de incetare a raportului de munca ar trebui sa corespunda conditiilor de forma impuse de art. 76 d in C. muncii, potrivit carora decizia de concediere se comunica salariatului in scris si trebuie sa contina in mod obligatoriu:
a) motivele care determina concedierea;
b) durata preavizului;
c) criteriile de stabilire a ordinii de prioritati, conform art 69 alin. 2 lit. d, numai in
cazul concedierii colective;
d) lista tuturor locurilor de munca disponibile in unitate si termenul in care
salariatii urmeaza sa opteze pentru a ocupa un loc de munca vacant, in conditiile art. 64.
Astfel, potrivit art.76 lit.a din Codul muncii, decizia de incetare a raporturilor de munca trebuie sa contina in mod obligatoriu "motivele care determina concedierea". Mentionarea motivelor ce determina luarea acestei masuri trebuie realizata in chiar cuprinsul deciziei, fiind necesara o expunere explicita si fara echivoc a acestor motive. Ori, in cuprinsul deciziei nr. ., nu se indica in concret motivele ce au impus reorganizarea .. Simpla referire la diverse acte normative, ce nu fac insa trimitere la vreun motiv de reorganizare a activitatii ., nu poate fi considerata ca intruneste cerinta prevazuta de art. 76 lit. a din C.muncii, ea avand natura unei sustineri fara niciun fel de motivare.
incetarea raporturilor de munca, dispusa prin Decizia nr. . este
lipsita de temei legal.
Astfel cum rezulta din cuprinsul deciziei contestate, incetarea raporturilor de munca ar fi fost dispusa in temeiul art. 99 alin. 1 lit. b din legea 188/3999, dispozitii potrivit carora eliberarea din functie are loc in cazul in care autoritatea sau institutia publica isi reduce personalul ca urmare a reorganizarii activitatii, prin reducerea postului ocupat de functionarul public. Astfel cum am aratat anterior insa, nu exista precizat nici un motiv concret care sa conduca la concluzia ca reorganizarea .. ar fi fost necesara.
Precizeaza faptul ca la data emiterii deciziei nr. .. nu exista niciun temei legal care sa impuna .. reorganizarea activitatii, prin reducerea postului ocupat de subsemnatul. In acest sens, arat ca, in scopul stabilirii unor masuri pentru asigurarea functionalitatii administratiei publice locale, a numarului de posturi si reducerea cheltuielilor la institutiile publice, prin OUG nr. 77/2013 s-a dispus desfiintarea unor posturi din cadrul adminstratiei publice centrale si locale, fara a se arata insa in concret criteriile ce urmeaza a fi avute in vedere pentru aducerea la indeplinire a acestor dispozitii. Prin H.G. nr. 564/2013 (din .), avandu-se in vedere dispozitiile art. 108 din Constitutia Romaniei si ale art. 4 din OUG 77/2013, H.G. 1005/2012 privind organizarea si functionarea . a suferit modificari, in sensul ca, numarul maxim de posturi pentru aparatul propriu si structurile teritoriale ale . a fost limitat la 823 (art. 6 din H.G. 1005/2012). Pe cale de consecinta, ulterior adoptarii H.G.. nr. 564/2013, parata trebuia sa efectueze anumite reduceri de personal pentru a se incadra in numarul de posturi prestabilit.
Insa, prin decizia nr. . pronuntata la data de .., Curtea Constitutionala a Romaniei a admis obiectia de neconstitu?ionalitate constatand ca dispozitiile OUG nr. 77/2013 privind asigurarea functionalitatii administratiei publice locale si numarul de posturi, precum si reducerea cheltuielilor la institutiile si autoritatile publice din subordinea, sub autoritatea sau in coordonarea Guvernului ori a ministerelor sunt neconstitutionale, avand in vedere ca acestea pot afecta regimul autoritatilor administratiei publice centrale si locale, si, de asemenea, nu sunt prevazute criterii/conditii concrete privind desfiintarea posturilor, fapt ce ar da posibilitatea desfiintarii in mod discretionar a posturilor ocupate. Decizia nr. 55/2014 a Curtii Constitutionale a fost publicata in M.Of. nr. 136/25.02.2014, data de la care prevederile neconstitutionale ale acesteia nu au fost puse in acord cu Constitutia, astfel ca, prin raportare la dispozitiile art. 147 alin. 1 din Constitutia Romaniei, dispozitiile O.U.G. nr. 77/2013 si-au incetat efectele dupa implinirea unui termen de 45 de zile de la data publicarii deciziei nr. 55/2014 in Monitorul Oficial (adica la data de 10.04.2014).
In raport de aceasta imprejurare, rezulta ca la data de ., la nivelul . nu mai subzista temeiul normativ legal al reorganizarii activitatii prin reducerea posturilor de vreme ce dispozitiile OUG nr. 77/2013 ce. au stat la baza adoptarii H.G.564/2013 (ce a impus un numar de numai 823 posturi la nivelul GNM) nu mai produceau efecte, nemaiexistand asadar temeiul legal pentru incetarea raporturilor de munca ale subsemnatului ori ale altor comisari din cadrul ..
4. Eliberarea din functia publica de comisar a avut loc fara acordarea termenului de preaviz de 30 de zile, prevazut de art. 99 alin. 3 din legea 188/1999 privind Statutul functionarilor publici.
Potrivit art. 99 alin. 1 din legea nr. 188/1999, decizia de eliberare din functie se comunica functionarului in termen de 5 zile lucratoare de la emitere, institutia publica fiind obligata in temeiul art. 99 alin. 3 din aceeasi lege sa acorde functionarului eliberat din functie un preaviz de 30 zile calendaristice. Or, in speta, prin raspunsul la plangerea prealabila formulata de reclamant, se arata ca raportul de munca al subsemnatului a incetat la data de .., adica la implinirea unui termen de 30 de zile calculat de la data emiterii deciziei nr. .., . pornind asadar de la premisa ca mi-ar fi comunicat decizia contestata chiar in ziua emiterii acesteia, respectiv .. Arata insa ca decizia in discutie nu i-a fost comunicata nici pana la data redactarii prezentei, desi a formulat numeroase cereri in acest . Precizeaza ca la data de . a intrat numai in posesia unei copii a deciziei nr. .., originalul nefiindu-i predat, cu privire la acesta chestiune afirmatiile paratei fiind contradictorii, aceasta sustinand pe de o parte, ca aceasta i-ar fi fost comunicata prin curier, iar pe de alta parte faptul ca transmiterea acesteia ar fi conditionata de predarea de catre reclamant a unor documente catre . (desi erau deja predate). 5. Incetarea raporturilor de munca, dispusa prin Decizia nr. ., are un caracter discretionar.
Arata ca in intreaga ., deci si la nivelul ., comisarii isi desfasoara activitatea preponderent in domeniul controlului Poluarii" ( ) sau al Biodiversitatii, biosecuritatii, si ariilor protejate" ( .) avand fisele de post si rapoartele de evaluare a performantelor profesionale intocmite in acest sens. Conform Raportului de Audit Intern nr. . realizat la nivelul . la finele anului ., avizat de Comisarul . si inregistrat sub nr. . (mai exact, la pg. .. ale documentului intitulat Nota ..» si documente justificative prelevate de la persoanele auditate" inregistrata sub nr. . si respectiv ., care este anexata in copie prezentei se observa ca la nivelul .., pentru domeniul Biodiversitatii, biosecuritatii, si ariilor protejate" erau necesare minimum doua echipe de control (raportat la numarul de obiective existente pe raza teritoriala a capitalei si la impactul produs de acestea asupra mediului), adica patru posturi aferente functiei publice de comisar. Precizeaza ca, reclamantul si numita .. formeaza o singura echipa de control in domeniul Controlul ariilor protejate, habitatelor naturale, biodiversitatii si biosecuritatii" desfasurand activitati rareori in aceasta materie impreuna cu numitii ..(inlaturati de asemenea din .) astfel ca, potrivit raportului de audit, era necesara formarea unei echipe suplimentare de control in acest domeniu. Prin urmare, din numarul total de comisari de la nivelul ., 4 ar fi urmat sa activeze in domeniul ." iar ceilalti . in domeniul .". Pe cale de consecinta, nu se justifica eliberarea din functia publica de comisar a reclamantului , a numitei .. precum si a celorlati .. functionari amintiti anterior, intrucat in aceasta maniera nu mai exista functionari care sa exercite controlul in domeniul .". Subliniaza ca, decizia nu putea fi motivata de scaderea numarului de obiective din domeniul " existente pe raza teritoriala a capitalei, intrucat nu a operat o diminuare a acestora si nici nu s-a redus impactul produs de acestea asupra mediului. Dimpotriva, numarul de obiective care trebuie controlate in domeniul Poluarii" a scazut (pe de-o parte datorita crizei economice si pe de alta parte a migrarii masive a agentilor economici din . in Jud. .), si cum in cadrul . exista un numar de sase ori mai mare de comisari specializati in domeniul Poluarii" rezulta, firesc, ca nu puteau fi eliminate posturile de Biodiversitate" (si asa foarte putine) ci se puteau reduce (fara a afecta capacitatea institutionala de control) posturi de la .", cu atat mai mult cu cat la momentul reorganizarii existau la . pentru . si comisari cu pregatire inferioara, adica absolventi de studii superioare de scurta durata care nu au fost trecuti prin procedura de examinare si care isi desfasoara si in prezent activitatea in cadrul aceluiasi comisariat Nu este de neglijat nici faptul ca lista obiectivelor din domeniul . inventariate in anii anteriori (si confirmate la pg. . ale documentului intitulat Nota .» si documente justificative prelevate de la persoanele auditate" mentionat anterior) si care desfasoara in continuare activitate pe raza teritoriala a capitalei nu numai ca nu se diminueaza ci se largeste, la aceasta urmand a se adauga in viitorul cel mai apropiat obiective de importanta majora (de existenta carora se stia inca din anii trecuti fiind puternic mediatizate):
o . care este primul parc natural urban din Romania, ce urmeaza sa primeasca titlul de arie protejata (Hotararea de Guvern necesara in acest sens fiind deja in dezbatere publica, inca din data de proiectul acesteia fiind postat pe site-ul oficial al .)
o .. amenajata in Capitala, pe raul ., in luna iunie-iulie 2014, in cadrul proiectului numit " ." si inca alte patru proiecte din acelasi concurs, clasate pe locurile ., care constau tot in insule plutitoare si care vor fi expuse pe masura ce se va obtine finantarea necesara realizarii acestora. Ele vor fi expuse tot pe luciul de apa dintre ., acesta fiind tronsonul pilot cu care s-a inceput reabilitarea unei suprafete de o mie de hectare de-a lungul axei raului Dambovita, de la Lacul Morii pana la Parcul National Vacaresti.
In plus, arata ca postul subsemnatului nu a fost suprimat din organigrama ., acesta regasindu-se in noile structuri infiintate ca urmare a reorganizarii. Asadar, a operat numai un transfer al acestui post in cadrul unei alte structuri a ., iar nu o desfiintare reala si serioasa care sa conduca la eliberarea din functie a subsemnatului.
De asemenea, arata ca atat in perioada de reorganizare cat si dupa finalizarea acesteia a fost aprobat transferul unor persoane din alte institutii la .., sau chiar au fost organizate concursuri pentru ocuparea posturilor unor posturi vacante, fapt care a dus la majorarea cheltuielilor bugetare prin majorarea cheltuielilor de personal. Este de subliniat faptul ca transferul s-ar fi putut aproba legal numai daca ar fi existat locuri vacante, dar acestea au fost blocate conform art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 77/2013.
Subliniaza faptul ca in perioada de preaviz reclamantului nu i-a fost pusa la dispozitie lista posturilor vacante in cadrul ., si nici nu s-au solicitat .. o lista a posturilor vacante, pentru a-mi putea fi oferit vreunul dintre cele disponibile, desi aceasta obligatie incumba paratei conform art. 99 alin. 5 din legea 188/1999, si mai mult, la nivelul .. existau posturi disponibile.
In drept: legea 188/1999, legea 554/2004, C.muncii, art. 194 si urm C.proc.civ. In dovedire: inscrisuri.
Prin intampinarea depusa la data de .., paratul a solicitat respingerea cererii, ca neintemeiata.
Ca urmare a reorganizarii institutiei, prin adoptarea OUG nr. 77/2013 a fost redus numarul de posturi pentru aparatul propriu si structurile teritoriale ale de la . numar de posturi maxim aprobate anterior la ..
In baza acestui act normativ a fost adoptata HG nr. 564/2013 (pentru modificarea HG nr. 1005/2012 privind organizarea si functionarea .), in sensul reducerii numarului maxim de posturi pentru aparatul propriu si structurile teritoriale ale ., de la ., Ia . salariati. Astfel, structura organizatorica a .. rezulta din anexa 1 a HG nr.1005/2012, a suferit modificari substantiale fiind modificata prin HG nr.564/2013 pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 1.005/2012 privind organizarea si functionarea ., publicata in M.O. nr. 499/08.08.2013.
Avand in vedere Nota de fundamentare a .. nr. .. precum si avizul . nr. ., . a emis Ordinul nr .., prin care s-a aprobat structura organizatorica detaliata a Comisariatului ., Regulamentul de organizare si functionare si stalul de functii pentru . ..
In 22 de comisariate judetene, printre care si Comisariatul ., numarul de posturi aprobate a fost inferior numarului de comisari.
Astfel, reorganizarea institutiei, ca urmare a reducerii numarului de posturi alocate, presupune adoptarea unor solutii aplicabile tuturor functionarilor publici in cauza. Prin aprobarea noii structuri organizatorice a institutiei, cu un numar de posturi redus fata de structura organizatorica anterioara, nu sunt incalcate prevederile art. 100 al. 5 din Leg. 188/1999 privind statutul functionarilor publici, deoarece nu ne aflam in ipoteza reglementata de acest text de lege, respectiv de infiintare a unor posturi similare celor desfiintate ulterior procesului de reorganizare a institutiei, ci de stabilire a numarului de posturi corespunzator noii structuri organizatorice, operatiune care constituie insa si esenta procesului de reorganizare.
Reorganizarea institutiei in baza Ordinului . nr .. a implicat o reducere de personal, potrivit art. 100 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 - privind statutul functionarilor publici, care prevede ca in cazul in care exista mai multi functionari publici decat numarul maxim de posturi, institutia organizeaza examen.
Ordinul nr. .. prin care a fost aprobata structura organizatorica centrala si teritoriala a unei autoritati publice, statele de functii ale acesteia, precum si regulamentele pentru realizarea testarii profesionale a functionarilor publici si personalului contractual din cadrul acestei autoritati, fiind aplicabil unor situatii strict determinate si producand efecte juridice in raport cu un numar determinat/determinabil de persoane "are caracterul unui act administrativ individual, iar nu al unui act administrativ normativ, nefiind prin urmare supus conditiei publicarii in Monitorul Oficial, prevazuta de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 24/2000" (Decizia nr. 4343/25.10.2012 a ICCJ).
Prin Ordinul nr. . a fost aprobata structura organizatorica centrala si teritoriala a si, respectiv, statele de functii ale acesteia.
Mai mult decat atat, si in momentul de fata, potrivit art. 6 alin. 1 din HG nr. 1005/2012. privind organizarea si functionarea ., cu modificarile si completarile ulterioare, "Numarul maxim de posturi pentru aparatul propriu si structurile teritoriale ale . este de ., ceea ce arata in mod clar faptul ca numarul de posturi nu s-a modificat, este in continuare redus, ultimul act modificator, respectiv HG. Nr. 170 /2015 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 1.005/2012 privind organizarea si functionarea ., nu a vizat si nu a modificat numarul de posturi pentru aparatul propriu al ...
Prin adresa nr. ., am adus la cunostinta reclamantului faptul ca Decizia nr. ., a carei revocare s-a solicitat prin plangerea prealabila, contine toate elementele constitutive, actul administrativ fiind emis si comunicat in termenul prevazut de Legea nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici, cu modificarile si completarile ulterioare, aceasta fiind legala si temeinica.
Prin OUG nr. 77 din 26 iunie 2013 pentru stabilirea unor masuri privind asigurarea functionalitatii administratiei publice locale, a numarului de posturi si reducerea cheltuielilor la institutiile si autoritatile publice din subordinea, sub autoritatea sau in coordonarea Guvernului ori a Ministerelor, care in conformitate cu art. 2 coroborat cu anexa nr. 2 stabileste: numarul total al posturilor ocupate, la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, se reduce potrivit anexei nr. 2, cu respectarea prevederilor legale aplicabile fiecarei categorii de personal" precum si cuantificarea reducerii posturilor ocupate de 4% lista in care se regaseste si Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice, aplicabil si institutiilor/autoritatilor publice/organelor de specialitate aflate in subordinea sa, sub autoritatea sau coordonarea acestuia, in consecinta si a ., institutie din care facea parte si reclamanta.
Astfel, in urma aplicarii prevederilor actului normativ mentionat, s-a procedat la desfiintarea posturilor vacante precum si la reducerea cu 4% a posturilor ocupate, in conditiile in care art. 4 stipuleaza ca institutiile si autoritatile publice prevazute la art. 1 alin. (1) au obligatia ca, in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, sa adopte/emita actele normative/administrative specifice de aprobare a structurii functionale, in conformitate cu masurile prevazute la art. 1-3, dupa caz."
In completarea dispozitiilor art. 100 alin.3 din Legea nr. 188/1999 nu au mai fost emise alte acte cu caracter special care sa prevada conditii pentru desfasurarea examenului in cauza, motiv pentru care, prin, Decizia .., a fost adoptata Metodologia privind reorganizarea .., care stabileste bibliografia, modalitatea de numire in noile functii publice in functie de criteriile enumerate in cuprinsul acesteia si organizarea examenului in situatia unui numar mai mare de functionari fata de posturile existente conform reorganizarii.
Ca urmare a publicarii deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 55/05.02.2014 in Monitorul Oficial, O.G. 77/2013 a fost declarata neconstitutionala. Prin actiunea formulata, reclamanta sustine ca prin publicarea acestei decizii, OG 77/2013 nu mai este aplicabila, iar Ordinul 2048/2013 trebuie modificat astfel incat sa fie in acord cu legislatia in vigoare.
Anexa 3 a Ordinului MMSC nr. 2048/2013 emis in baza OG 77/2013 poate fi modificata doar de emitent, respectiv de parata . si numai aceasta ar putea modifica structura detaliata a . .
Potrivit art. 1 din HG 1005/2012 "(l)Garda Nationala de Mediu, denumita in continuare GNM, este institutie publica si functioneaza ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, finantata integral de la bugetul de stat, in subordinea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului."
Este evident ca subscrisa se afla in raporturi de subordonare fata de parata ., iar atributiile ii sunt clar determinate prin HG 1005/2012.
in acest sens, pe site-ul institutiei a fost creat, in data de ., link-ul reorganizarea ." ca mijloc de informare pentru toate aspectele referitoare la procedurile care aveau sa fie derulate in scopul punerii in executare a actelor normative, pentru a se da posibilitate tuturor functionarilor publici de a avea acces la informatiile privind reorganizarea.
Ulterior acesteia, s-a demarat Procedura de organizare a concursului, informatie regasita pe site-ul institutiei impreuna cu bibliografia necesara, devenind accesibila functionarilor publici care puteau sa isi manifeste intentia de a participa la concurs.
La punctul 2.2.2.1. din metodologie se precizeaza ca in situatia in care dupa aprobarea noului stat de functii, in cadrul unui compartiment/serviciu judetean, exista un numar mai mare de functionari publici de executie decat cel prevazut in noua structura, ocuparea posturilor se va face prin examen organizat in conditiile art.100 alin (3) din legea 188/1999, accesul la examen fiind prevazut in metodologie la punctul 2.3.
La data de . a fost organizat de catre .. concursul in scopul examinarii pentru numirea in noile functiile publice la care domnul . nu s-a inscris si nu a participat fapt care s-a concretizat cu emiterea deciziei de eliberare din functia publica. Astfel Decizia . a fost emisa in mod temeinic si legal iar eliberarea din functia de publica specifica de executie de comisar, grad profesional superior nu s-a facut abuziv ci ca o consecinta a faptului ca reclamantul nu s-a inscris si nu a participat la concursul organizat, astfel culpa pentru situatia creata ii apartine in mod exclusiv.
In conformitate cu prevederile art. 99, alin. 1, lit. b) din Legea 188/1999 privind statutul functionarilor publici, republicata prevede:"...institutia publica isi reduce personalul ca urmare a reorganizarii activitatii, prin reducerea postului ocupat de functionarul public" considerent pentru care a avut loc eliberarea din functie a reclamantului prin Decizia nr. 332/05.05.2014.
Invedereaza instantei de judecata faptul ca reorganizarea mai sus prezentata a fost efectuata cu respectarea Metodologiei aprobata prin Decizia cu nr .. emisa de Comisarul .. care prevede la art. 2.2
Invedereaza instantei ca la elaborarea statului de functii al . s-a avut in vedere restabilirea unui raport echitabil intre activitatea specifica . si prestatorii acesteia, iar la stabilirea numarului de posturi pentru fiecare comisariat s-au luat in considerare urmatoarele criterii:
1. numarul obiectivelor controlate sau care pot fi controlate, respectiv toate unitatile industriale, economice si sociale a caror activitate are impact semnificativ asupra mediului si care se supun procedurii de reglementare din punct de vedere al protectiei mediului conform normelor legale in vigoare;
2. obiectivele care intra sub incidenta directivelor europene care reglementeaza protectia mediului, mentionate in fisa de judet;
3. cadrul natural si particularitatile zonale ale judetului.
In sensul celor de mai sus, cu privire la primul capat de cerere al reclamantului, arata instantei de judecata urmatoarele:
Prevederile art. 94 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 188/1999, r2, cu modificarile si completarile ulterioare, asa cum au fost modificate prin O.U.G. nr. 105/2009, sunt abrogate, potrivit art. V din Legea nr. 140/2010. in consecinta, nu a fost emis un act administrativ de constatare a suspendarii din functia publica detinuta, potrivit art. 95 alin. (4) din Legea nr. 188/1999, r2, cu modificarile si completarile ulterioare;
Potrivit art. 36 din Legea nr. 188/1999, r2, cu modificarile si completarile ulterioare, in perioada concediilor de boala, a concediilor de maternitate si a celor pentru cresterea si ingrijirea copiilor, raporturile de serviciu nu pot inceta si nu pot fi modificate decat din initiativa functionarului public in cauza drept urmare, Decizia nr. .. privind eliberarea reclamantului din functia publica specifica de comisar a fost emisa in data de .., data in care nu se afla in nici una din situatiile expuse anterior;
Organigrama si statul de functii ale . nu au suferit modificari de la intrarea in vigoare a H.G. 564/2013 pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 1.005/2012 privind organizarea si functionarea . si aprobate prin Ordinul . nr. .. privind aprobarea structurii organizatorice detaliate a Comisariatului General, a Regulamentului de organizare si functionare si a statului de functii pentru ., cu modificarile si completarile ulterioare, inregistrat la Comisariatul General al ..
Raportul reclamantului de serviciu a incetat cu data de ., respectiv la data implinirii termenului de preaviz, drept urmare, nu mai avea calitatea de angajat al ..si in aceasta situatie conducerea institutiei nu putea sa ii repartizeze sarcini de serviciu;
Potivit art. 99 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, r2, cu modificarile si completarile ulterioare, in perioada de preaviz, daca in cadrul autoritatii sau institutiei publice exista functii publice vacante corespunzatoare, aceasta poate sa le puna la dispozitia functionarilor publici;
Totodata potrivit alin. (6) al aceluiasi articol, autoritatea sau institutia publica poate solicita Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, daca nu exista functii publice vacante corespunzatoare in cadrul autoritatii sau institutiei publice, lista cu functiile publice vacante;
Stabilirea numarului de posturi pentru fiecare comisariat a avut in vedere:
1) numarul obiectivelor controlate sau care pot fi controlate, respectiv toate unitatile industriale, economice si sociale a caror activitate are impact semnificativ asupra mediului si care se supun procedurii de reglementare din punct de vedere al protectiei mediului conform normelor legale in vigoare;
2) obiectivele care intra sub incidenta directivelor europene care reglementeaza protectia mediului, mentionate in fisa de judet;
3) cadrul natural si particularitatile zonale ale judetului,
In acest sens, nu s-a urmarit o tratare discriminatorie in ceea ce priveste numarul de posturi sau natura acestora;
In data de . decizia nr. . privind eliberarea reclamantului din functia publica specifica de comisar a fost transmisa pe e-mail la adresa ., data la care aceasta se afla la sediul Comisariatului ., asa cum reiese din condica de prezenta, si a refuzat sa primeasca decizia mai sus mentionata;
Men?ioneaza ca, decizia nr. . privind eliberarea din functia publica specifica de comisar a fost transmisa in original, in termenul legal de comunicare, prin serviciul de curierat, respectiv prin . .
Avand in vedere aspectele semnalate mai sus, dupa cum se poate observa, Decizia nr. .. contine toate elementele, actul fiind emis si comunicat in termenul prevazut de Legea nr. 188/1999, cu modificarile si completarile ulterioare in consecinta aceasta fiind legala si temeinica.
Referitor la Decizia nr. .. a Curtii Constitutionale, mergand pe un rationament de nulitate in cascada" a actelor subsecvente celui constatat ca neconstitutional, in realitate este de retinut faptul ca atat prin Constitutia Romaniei cat si prin Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, deciziile Curtii produc efecte doar pentru viitor, dupa suspendarea executarii pentru 45 de zile in care legislativul sa nu fi pus in acord prevederile neconstitutionale. Doar conform acestor dispozitii se poate face aplicarea corecta a deciziei Curtii Constitutionale, ICCJ retinand in mod constant in practica faptul ca deciziile CCR au efecte similare abrogarii actului normativ, iar invocarea si aplicarea in mod diferit a acesteia echivaleaza cu incalcarea atat a principiului constitutional al activitatii legii cat si a principiului neretroactivitati legii.
Daca instanta va considera totusi, ca anularea Deciziei de eliberare din functie a reclamantului se impune a fi retinuta in baza Deciziei nr. 55/05.02.2014 a Curtii Constitutionale, invedereaza faptul ca actul administrativ atacat a fost emis cu respectarea completa a prevederilor legale fata de legislatia in vigoare la momentul emiterii.
in cazul de fata, avand delegata puterea de a legifera prin emiterea de Ordonante si Ordonante de Urgenta, Guvernul a emis OUG nr. 77/2013 iar in baza acesteia a fost elaborat actul normativ care prevedea modificarea actului de organizare si functionare a .. Astfel, in aplicarea OUG nr. 77/2013 s-a emis HG nr. 564/2013 prin care a fost redus numarul de posturi prevazut pentru institutia noastra prin HG nr.1005/2012 privind organizarea si functionarea .. de Ia la . posturi.
Un alt motiv de legalitate si temeinicie a Deciziei nr. . il reprezinta Avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici nr. ...
Fata de aceste imprejurari, la momentul respectiv, institutia parata a procedat in mod corect la aplicarea dispozitiilor Legii nr.188/1999 (r2) privind Statutul functionarilor publici, in vederea respectarii dispozitiilor Guvernului si a Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice. La acea data, reclamanta ocupa functia specifica de executie de comisar in cadrul Comisariatului ...
Avand in vedere noua structura organizatorica si numarul de posturi prevazut, s-a procedat la intocmirea Deciziei . privind reorganizarea . in care a fost aprobata Metodologia reprezentand Anexa nr. 1 la Decizia nr. . in care se prevedeau in mod clar modalitatile de ocupare a posturilor existente conform noii organigrame.
Instanta de fond poate observa faptul ca reorganizarea s-a desfasurat in mod corect pentru momentul respectiv, actul de eliberare din functie, Decizia nr . fiind emisa in mod legal si temeinic.
Invedereaza instantei ca in ceea ce ne priveste, atata vreme cat noi am respectat in totalitate procedurile, nu putem fi de acord cu anularea actului emis de noi intrucat actul, la data emiterii, era legal si temeinic. Prin urmare, nu suntem in postura de a accepta multitudinea de critici injuste aduse de reclamant (faptul ca reclamantul nu a fost numit direct pe post, refuzul de a pune la dispozitie toate functiile vacante, critici aduse metodologiei si examenului, critici aduse la adresa faptului ca ar creste cheltuielile statului cu institutia conform noii structuri, dubiul reclamantei privind cauza serioasa, reala a reorganizarii cat si a faptului ca aceasta nu ar fi fost efectiva si afirmatiile privind nulitatea absoluta a deciziei - toate acestea in viziunea reclamantului), prin care acesta insinua faptul ca institutia noastra nu si-a indeplinit corespunzator obligatiile legale.
Cu privire la reintegrarea in functia publica detinuta anterior, acest lucru nu este posibil, dat fiind faptul ca postul pe care l-a ocupat a fost desfiintat. Prin urmare, anularea Deciziei nr ar insemna reluarea unui raport de serviciu pe o functie inexistenta la acest moment.
Capatul de cerere referitor la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si recalculate nu este intemeiat, drept pentru care se impune a fi respins deoarece in conditiile in care o restructurare de posturi implica o actiune in justitie a celor eliberati din functie cu consecinta unor despagubiri ar tine institutiile la efectuarea unor cheltuieli cu personalul ceea ce face ca presiunile suplimentare cu bugetul sa persiste fara a se apara interesul general public, cu atat mai mult cu cat bugetul institutiei noastre a fost deja aprobat si este limitat.
Fata de solicitarea reclamantei privind cheltuielile de judecata, art. 453 din Codul de Proc. Civ., aceasta nu isi gaseste aplicarea, intrucat culpa procesuala pentru pornirea prezentului litigiu nu apartine institu?iei parate.
Cat timp Decizia nr. . a fost emisa cu respectarea dispozitiilor legale, constatandu-se ca reorganizarea institutiilor din subordine este o decizie de management si reprezinta atributul exclusiv al executivului, doar acesta putand aprecia daca este necesara modificarea structurii institutiei pentru imbunatatirea activitatii sau restrangerea cheltuielilor, o astfel de hotarare nu poate fi considerata din culpa institutiei noastre, admiterea cheltuielilor de judecata avand tocmai acest efect, de culpabilizare a noastra.
In drept: art.205 din C. proc. civ., Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata (2) cu modificarile si completarile ulterioare si HG nr. 1005/2012 privind organizarea si functionarea ., Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 77/2013 pentru asigurarea functionalitatii administratiei publice locale, a numarului de posturi si reducerea cheltuielilor la institutiile si autoritatile publice din subordinea, sub autoritatea sau coordonare Guvernului, HG nr. 564/2013 pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 1005/20112 privind organizarea si functionarea ..
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Prin Ordinul . nr ., reclamantului i-a incetat raportul de serviciu prin eliberarea din func?ia publica specifica de execu?ie de comisar, .. Incepand cu data de .., reclamantul va beneficia de un preaviz de 30 zile calendaristice.
Prin Decizia nr. 55/2014 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor masuri privind asigurarea functionalitatii administratiei publice locale, a numarului de posturi si reducerea cheltuielilor la institutiile si autoritatile publice din subordinea, sub autoritatea sau in coordonarea Guvernului ori a ministerelor s-a admis obiectia de neconstitutionalitate formulata si a constatat ca dispozitiile Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor masuri privind asigurarea functionalitatii administratiei publice locale, a numarului de posturi si reducerea cheltuielilor la institutiile si autoritatile publice din subordinea, sub autoritatea sau in coordonarea Guvernului ori a ministerelor sunt neconstitutionale fata de criticile formulate, raportate la art. 115 alin. (6) din Constitutie.
In decizia men?ionata, instan?a de contencios constitu?ional a stabilit ca Curtea a considerat ca sunt institutii fundamentale ale statului, spre exemplu, Curtea de Conturi (Decizia nr. 544 din 28 iunie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 568 din 30 iunie 2006, sau Decizia nr. 1.555 din 17 noiembrie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 916 din 28 decembrie 2009), Presedintele Romaniei (Decizia nr. 1.133 din 27 noiembrie 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 851 din 12 decembrie 2007), Consiliul Superior al Magistraturii (Decizia nr. 1.133 din 27 noiembrie 2007 sau Decizia nr. 230 din 9 mai 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 347 din 12 iunie 2013), Inalta Curte de Casatie si Justitie (Decizia nr. 104 din 20 ianuarie 2009), Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (Decizia nr. 1.008 din 7 iulie 2009), ministerele si celelalte organe ale administratiei publice (Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009), Ministerul Public (Decizia nr. 297 din 23 martie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 328 din 18 mai 2010), consiliile locale, primarii si consiliile judetene (Decizia nr. 1.105 din 21 septembrie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 684 din 8 octombrie 2010) sau Curtea Constitutionala (Decizia nr. 738 din 19 septembrie 2012).
Curtea, in jurisprudenta sa, a mai stabilit ca "se poate deduce ca interdictia adoptarii de ordonante de urgenta este totala si neconditionata atunci cand mentioneaza ca «nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale» si ca «nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica». In celelalte domenii prevazute de text, ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate daca «afecteaza», daca au consecinte negative, dar, in schimb, pot fi adoptate daca, prin reglementarile pe care le contin, au consecinte pozitive in domeniile in care intervin". In continuare, Curtea a aratat ca "verbul «a afecta» este susceptibil de interpretari diferite, asa cum rezulta din unele dictionare. Din punctul de vedere al Curtii, aceasta urmeaza sa retina numai sensul juridic al notiunii, sub diferite nuante, cum ar fi: «a suprima», «a aduce atingere», «a prejudicia», «a vatama», «a leza», «a antrena consecinte negative»" (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008).
Cat priveste intelesul sintagmei "afectare a regimului institutiilor fundamentale ale statului", Curtea, prin Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009 sau Decizia nr. 230 din 9 mai 2013, a statuat ca aceasta vizeaza "toate componentele care definesc regimul juridic al acestora - structura organizatorica, functionarea, competentele, resursele materiale si financiare, numarul si statutul personalului, salarizarea, categoria de acte juridice pe care le adopta etc.". De asemenea, toate aceste componente se subsumeaza organizarii si functionarii institutiilor fundamentale ale statului (Decizia nr. 1.105 din 21 septembrie 2010).
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2013, sub aspectele criticate de autorii obiectiei de neconstitutionalitate, prevede:
- desfiintarea posturilor vacante la: ministere; institutiile si autoritatile publice aflate in subordinea, sub autoritatea sau in coordonarea Guvernului ori a ministerelor, indiferent de modul de finantare; institutiile si autoritatile publice finantate integral sau partial din bugetul asigurarilor sociale de stat si/sau din bugetele fondurilor speciale; institutiile publice locale, astfel cum sunt definite la art. 2 pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare [art. 1 alin. (1) din ordonanta de urgenta];
- reducerea numarului total de posturi ocupate [art. 2 din ordonanta de urgenta];
- obligatia institutiilor si autoritatilor publice de a-si modifica structurile functionale, astfel incat numarul total al functiilor de conducere din cadrul fiecarei autoritati sau institutii publice care are in aparatul propriu/de specialitate si personal contractual ori, dupa caz, numai personal contractual sa fie de maximum 12% din numarul total al posturilor aprobate [art. 3 alin. (1) din ordonanta de urgenta];
- transformarea posturilor de conducere desfiintate in posturi de executie corespunzatoare studiilor si conditiilor de vechime avute [art. 3 alin. (4) din ordonanta de urgenta];
- modificarea structurii serviciilor publice deconcentrate, astfel cum aceasta a fost stabilita prin actul normativ de infiintare [art. 3 alin. (5) din ordonanta de urgenta];
- obtinerea prealabila a avizului favorabil al Guvernului pentru ocuparea posturilor vacante prin concurs/examen, pe baza solicitarilor justificate ale ordonatorilor principali de credite, cu conditia incadrarii in plafonul cheltuielilor de personal si al cheltuielilor de personal aprobate [art. 5 din ordonanta de urgenta];
- aprobarea anuala de catre Guvern a numarului maxim de posturi care se pot infiinta si ocupa, suplimentar fata de cele deja existente [art. 6 din ordonanta de urgenta].
Asadar, actul normativ criticat vizeaza atat autoritatile administratiei publice locale, cat si institutiile si autoritatile publice din subordinea, sub autoritatea sau in coordonarea Guvernului ori a ministerelor. Aceste autoritati sunt prevazute la art. 116-117 si art. 120-123 din Constitutie, fiind deci institutii fundamentale ale statului.
Masura prevazuta la art. 1 al ordonantei de urgenta nu este de natura a incalca art. 115 alin. (6) din Constitutie, intrucat, desi vizeaza mediat structura organizatorica a autoritatilor vizate, nu afecteaza nici capacitatea administrativa si nici functionarea acestora. O atare concluzie se desprinde din faptul ca solutia legislativa criticata prevede desfiintarea posturilor vacante de la nivelul institutiilor si autoritatilor publice prevazute la art. 1 alin. (1) din ordonanta de urgenta. De asemenea, chiar daca la o prima vedere s-ar putea sustine ca s-a afectat structura organizatorica a autoritatilor publice vizate, Curtea retine ca aceasta trebuie raportata la numarul posturilor ocupate, si nu vacante.
In schimb, masurile prevazute la art. 2 si art. 3 alin. (1) din ordonanta de urgenta sunt de natura a afecta regimul autoritatilor administratiei publice centrale si locale.
Curtea retine faptul ca art. 2 prevede o reducere a numarului total de posturi si, printr-o norma de trimitere cuprinsa in acelasi text, interpretul normei afla la care dintre autoritatile publice se refera aceasta reducere si care este nivelul procentual al acestei reduceri. Astfel, norma de trimitere se refera la anexa nr. 2 la ordonanta de urgenta, care prevede o reducere cu 4% a posturilor ocupate la: Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, Ministerul Economiei, Ministerul Educatiei Nationale, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice, Ministerul Sanatatii, Ministerul Transporturilor si Secretariatul General al Guvernului.
In primul rand, intr-o buna tehnica legislativa, cuantumul procentual al reducerii si autoritatile publice vizate de reducere trebuiau prevazute in cuprinsul ipotezei normative a art. 2 din ordonanta de urgenta. Potrivit art. 57 alin. (3) si (5) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, cu modificarile si completarile ulterioare, anexa trebuie "sa se refere exclusiv la obiectul determinat prin textul de trimitere", iar titlul sau "cuprinde exprimarea sintetica a ideii din textul de trimitere". Or, in cazul de fata, cele cuprinse in anexa sunt mai mult decat o simpla concretizare a textului de trimitere din moment ce se dispune, mai ales, cu privire la cuantumul procentual al reducerii posturilor ocupate.
In al doilea rand, nu se definesc criterii pentru a opera aceasta reducere - nota finala de la anexa nr. 2 la ordonanta de urgenta mentionand, lapidar, ca "ordonatorii principali de credite ai institutiilor prevazute in prezenta anexa stabilesc numarul de posturi care se reduc in aparatul propriu si/sau in institutiile si autoritatile din subordine, sub autoritate, in coordonare sau finantate prin bugetul acestora, in conformitate cu analizele proprii, astfel incat sa reflecte reducerea cu 4% a numarului total de posturi ocupate". Asadar, ordonatorii principali de credite, in mod discretionar, pot desfiinta posturi ocupate, din moment ce actul normativ criticat nu prevede criterii/conditii in acest sens.
De altfel, atunci cand s-au desfiintat posturi ocupate au fost mentionate explicit si criterii avute in vedere pentru incetarea raporturilor de munca sau de serviciu ale personalului [a se vedea, in acest sens, art. 6 alin. (5) si (6) din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009].
In al treilea rand, o atare reducere este de natura sa afecteze capacitatea administrativa si functionarea autoritatilor publice si prin elementul discretionar care intervine in luarea deciziei de desfiintare a anumitor posturi. De asemenea, in mod evident, sunt afectate structura organizatorica si numarul personalului in functie ale acestor institutii fundamentale ale statului.
Curtea mai retine ca ori de cate ori au fost operate masuri de reducere a personalului aflat in functie, aceasta s-a facut prin lege [a se vedea Legea nr. 329/2009]. De asemenea, este inexacta sustinerea Guvernului cu privire la faptul ca modificarea structurilor functionale ale unitatilor prevazute la art. 1 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2013 a fost reglementata si anterior adoptarii acestui act prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 229/2008 privind masuri pentru reducerea unor cheltuieli la nivelul administratiei publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 3 din 5 ianuarie 2009, intrucat acest act normativ nu a adus o solutie legislativa noua, ci a prevazut doar respectarea celei existente (care, anterior, din varii motive, a fost ignorata).
In privinta art. 3 alin. (1) din ordonanta de urgenta, se impune o distinctie, si anume:
a) in acele situatii in care scaderea numarului de functii de conducere se datoreaza desfiintarii posturilor vacante existente nu se poate sustine ca este afectat regimul institutiilor fundamentale ale statului;
b) insa, in acele situatii in care scaderea numarului de functii de conducere nu se datoreaza desfiintarii posturilor vacante existente, este afectat regimul institutiilor fundamentale ale statului prin desfiintarea, in final, a unor posturi ocupate si a unor structuri din cadrul autoritatilor publice.
Prevederile art. 3 alin. (4) si (5) din ordonanta de urgenta reprezinta masuri ce insotesc in mod intrinsec cele dispuse prin art. 1 alin. (1), art. 2 si art. 3 alin. (1), astfel incat acestea nu necesita o analiza distincta din partea Curtii Constitutionale. Prin urmare, potrivit principiului accesorium sequitur principale, si aceste texte legale afecteaza capacitatea administrativa si functionarea autoritatilor publice, precum si structura organizatorica si numarul personalului.
Cele aratate in privinta art. 3 alin. (1) din ordonanta de urgenta - care se refera la personalul contractual - sunt aplicabile mutatis mutandis ipotezei normative a prevederilor art. 7 lit. C pct. 2 din ordonanta de urgenta, care aduce o modificare identica in privinta functionarilor publici. Cu privire la aceasta modificare, Curtea remarca faptul ca textul art. 112 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, astfel cum a fost modificat, nu mai vizeaza in mod exclusiv functionarii publici, ci si alte categorii de personal; or, o asemenea modificare adusa Legii nr. 188/1999, care are drept rezultat incalcarea obiectului sau propriu de reglementare, astfel cum acesta este definit la art. 1 alin. (1), nu este admisa, intrucat ar contraveni art. 1 alin. (5) din Constitutie referitor la calitatea legii. In acelasi sens, art. 52 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, prevede ca "Dispozitiile generale cuprind prevederi care orienteaza intreaga reglementare, determina obiectul si principiile acesteia".
In privinta art. 5 din ordonanta de urgenta, Curtea constata ca acesta este de natura a afecta regimul autoritatilor publice locale cu referire directa la autonomia locala, principiu care guverneaza acest regim. In aceste conditii, autorizarea prealabila data de catre Guvern este o ingerinta in desfasurarea activitatii autoritatilor publice locale, acestea neputand dispune ocuparea posturilor vacante prin concurs/examen chiar daca se incadreaza in plafonul aprobat al cheltuielilor de personal.
Avand in vedere neconstitutionalitatea extrinseca astfel retinuta, aceasta afecteaza actul normativ in ansamblul sau (Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 804 din 2 decembrie 2008). De asemenea, astfel cum s-a aratat la punctul 3.1, viciul de neconstitutionalitate extrinsec nu poate fi acoperit prin lege. De aceea, Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor masuri privind asigurarea functionalitatii administratiei publice locale, a numarului de posturi si reducerea cheltuielilor la institutiile si autoritatile publice din subordinea, sub autoritatea sau in coordonarea Guvernului ori a ministerelor este neconstitutionala in ansamblul sau.
Prin urmare, Tribunalul constata ca Ordinul Garzii Na?ionale de Mediu nr .. a fost emis in considerarea unor prevederi legale constatate neconforme cu Constitu?ia Romaniei ?i este, ca atare, lovit de un viciu de fond ce conduce la nelegalitatea sa.
Cu privire la acest aspect, nu pot fi avute in vedere apararile paratului, care a sus?inut ca efectele deciziilor Cur?ii Constitu?ionale se produc doar pentru viitor, in conformitate cu prevederile art. 147 din Legea 47/1992.
Aceasta deoarece potrivit art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, deciziile Curtii Constitutionale prin care se constata neconstitutionalitatea unei legi aflate in vigoare sunt definitive si obligatorii, iar potrivit alin. (3) al aceluiasi articol, dispozitiile din legile in vigoare constatate neconstitutionale isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale, daca in acest interval de timp Parlamentul sau Guvernul nu pune de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile declarate neconstitutionale sunt suspendate de drept. Aceleasi reglementari se regasesc si in art. 147 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.
Fata de aceste reglementari, in cazul in care legiuitorul nu actioneaza in termenul impus de textele de lege indicate, dispozitiile declarate neconstitutionale inceteaza sa produca efecte juridice.
Mai mult, potrivit art. 11 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicata, deciziile Curtii Constitutionale sunt obligatorii, ceea ce inseamna ca ele trebuie aplicate intocmai, nu numai in ceea ce priveste dispozitivul deciziei, dar si considerentele care il expliciteaza.
Prin urmare, instantele, chemate sa transeze asupra cererilor reclamantilor dupa ce Curtea Constitutionala s-a pronuntat la modul aratat asupra neconstitutionalitatii textelor de lege citate mai sus, sunt obligate sa se conformeze deciziilor Curtii Constitutionale iar sa nu dea eficienta actelor normative declarate neconstitutionale.
Daca aplicarea unui act normativ in perioada dintre intrarea sa in vigoare si declararea neconstitutionalitatii isi gaseste ratiunea in prezumtia de constitutionalitate, aceasta ratiune nu mai exista dupa ce actul normativ a fost declarat neconstitutional, iar prezumtia de constitutionalitate a fost rasturnata.
Este evident ca numai in aceasta maniera se pot concilia efectul obligatoriu al deciziei Curtii Constitutionale cu efectul ex nunc al acesteia. Totodata, faptul ca aprecierile Curtii Constitutionale au caracter obligatoriu pentru instante, a fost reafirmat chiar conform principiilor stabilite de instanta de contencios constitutional prin Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009, prin care s-a retinut ca, potrivit Legii fundamentale, singura autoritate abilitata sa exercite controlul constitutionalitatii legilor sau ordonantelor este instanta constitutionala; nici Inalta Curte de Casatie si Justitie si nici instantele judecatoresti sau alte autoritati publice ale statului nu au competenta de a controla constitutionalitatea legilor sau ordonantelor, indiferent daca acestea sunt ori nu in vigoare.
Solutia enuntata se impune si intrucat viciul de neconstitutionalitate stabilit cu privire Ia unele dispozitii legale nu trebuie perpetuat prin aplicarea in cursul unui proces pendinte a dispozitiei legale in sensul confirmarii solutiei legislative declarate ca fiind neconforma cu Legea fundamentala.
Acest aspect a fost tran?at chiar de Curtea Constitu?ionala care a statuat ca deciziile sale se aplica ?i litigiilor ce se afla pe rolul instantelor judecatoresti si se incadreaza in ceea ce Curtea a calificat ca fiind cauze pendinte la momentul publicarii deciziei sale de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate. In acest sens, Curtea nu a conditionat aplicarea deciziei sale in litigiile aflate in curs de ridicarea unei exceptii de neconstitutionalitate anterior publicarii deciziei, intrucat ceea ce are relevanta in privinta aplicarii acesteia este ca raportul juridic guvernat de dispozitiile legii declarate neconstitutionale sa nu fie definitiv consolidat, iar nu exercitarea unui mijloc procesual de aparare. De altfel, prin admiterea exceptiei, efectele deciziei Curtii Constitutionale se produc erga omnes.
Tribunalul observa ca, in condi?iile in care decizia de incetare a raportului de serviciu, a fost efectuata cu incalcarea unor norme constitu?ionale, declarate ca atare.
Astfel decizia de incetare a raportului de serviciu a fost intemeiata pe dispozi?iile HG nr. 1005/2012 privind organizarea si func?ionarea Garzii Na?ionale de Mediu astfel cum a fost modificat prin HG nr 264/2013.
Tribunalul constata ca Hotararea nr. 564/2013 pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 1.005/2012 privind organizarea si functionarea Garzii Nationale de Mediu a fost emisa in temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor masuri privind asigurarea functionalitatii administratiei publice locale, a numarului de posturi si reducerea cheltuielilor la institutiile si autoritatile publice din subordinea, sub autoritatea sau in coordonarea Guvernului ori a ministerelor.
A?adar declararea ca neconstitu?ionala a Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor masuri privind asigurarea functionalitatii administratiei publice locale, a numarului de posturi si reducerea cheltuielilor la institutiile si autoritatile publice din subordinea, sub autoritatea sau in coordonarea Guvernului ori a ministerelor afecteaza si Hotararea nr. 564/2013 pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 1.005/2012 privind organizarea si functionarea Garzii Nationale de Mediu, care a fost emisa pentru executarea unui text de lege neconstitu?ional. A?adar viciul de neconstitutionalitate stabilit cu privire Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2013 se rasfrange si asupra Hotararii nr. 564/2013 pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 1.005/2012
Avand in vedere motivul de nelegalitate de mai sus, Tribunalul considera ca nu mai este necesara analiza criticilor invocate de acesta, neconstitutionalitatea dispozitiilor legale in baza carora reclamantului i-a fost incetat raportul de serviciu facand de prisos analizarea pe fond a deciziei emise.
In raport de aceste considerente,Tribunalul va admite cererea reclamantului si va anula Decizia nr .. emisa de catre parata, urmand a obliga parata la reintegrarea reclamantului in functia detinuta anterior emiterii deciziei de incetare a raporturilor de serviciu, precum si la plata tuturor drepturilor salariale indexate, majorate si recalculate si a tuturor celorlalte drepturi cuvenite acestuia pe perioada cuprinsa intre data disponibilizarii si momentul reintegrarii efective .
Vazand prevederile art.451 si urm Cod procedura civila va obliga pe aceeasi parata la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de lei-onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Admite actiunea formulata de catre reclamantul , in contradictoriu cu paratii
Anuleaza Decizia nr .. emisa de catre parata.
Obliga parata la reintegrarea reclamantului in functia detinuta anterior emiterii deciziei de incetare a raporturilor de serviciu, precum si la plata tuturor drepturilor salariale indexate, majorate si recalculate si a tuturor celorlalte drepturi cuvenite acestuia pe perioada cuprinsa intre data disponibilizarii si momentul reintegrarii efective.
Obliga parata la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de .. lei-onorariu de avocat.
Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Bucuresti - Sectia a II-a de contencios administrativ si fiscal.
Pronuntata in sedinta publica azi, 16.10.2015.
PRESEDINTE GREFIER
**** ****
Prin decizia civila nr. .. pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VIII-a Contencios Administrativ si Fiscal a fost respins recursul declarat impotriva sentintei civile nr. . pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia a II-a Contencios Administrativ si Fiscal si a fost obligat recurentul-parat sa plateasca intimatului-reclamant suma de ..lei cheltuieli de judecata.
ROMANIA
TRIBUNALUL BUCURESTI
SECTIA A II-A DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINTA CIVILA NR.
Sedinta publica din data de 16.10.2015
Tribunalul constituit din:
PRESEDINTE : ****
GREFIER : ****
Pe rol se afla solutionarea cererii de contencios administrativ si fiscal formulate de reclamantul . in contradictoriu cu paratii .., avand ca obiect litigiu privind functionarii publici.
Dezbaterile si sustinerile partilor au avut loc in sedinta publica din data de ., fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, iar Tribunalul, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru . si pentru azi, ., cand a hotarat urmatoarele,
TRIBUNALUL
Deliberand asupra cauzei de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de . sub nr. .., reclamantul .. , in contradictoriu cu paratul .., a solicitat, in principal anularea deciziei nr. . prin care a fost eliberat din functia publica specifica de executie de comisar din cadrul Comisariatului ; reintegrarea in functia publica detinuta anterior emiterii deciziei nr. ..; obligarea paratelor la plata unei despagubiri egale cu contravaloarea salariilor indexate, majorate si recalculate si a tuturor celorlalte drepturi de care ar fi beneficiat de la data eliberarii din functie si pana la momentul reintegrarii efective; cu cheltuieli de judecata.
In motivare, reclamantul a aratat ca detinea functia publica specifica de executie de comisar la Comisariatul ... In perioada .., urmare a unor probleme de sanatate atestate de actele medicale atasate prezentei, a beneficiat de concediu pentru incapacitate temporara de munca, timp in care, potrivit dispozitiilor art. 94-96 si 117 din legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, raportul de munca al subsemnatului era suspendat de drept, astfel ca postul ce il ocupa trebuia sa fie rezervat. Arata ca, angajatorul a fost informat, prin intermediul inscrisurilor inregistrate la . sub nr. .., cu privire la recomandarile medicale referitoare la mentinerea locului si a conditiilor de munca pentru urmatoarele 12 luni (deci pana in august .) prin depunerea la .. a unor documente medicale anexate in copie, reprezentate de: a) certificatul medical timbrat nr. .. prin care se atestau diagnosticele care au impus mentionarea recomandarilor, b) fisa de aptitudine nr. .. prin care medicul primar de Medicina muncii" in urma evaluarilor specifice a formulat aceleasi recomandari (care au fost reconfirmate de curand, pe documente medicale similare obtinute dupa epuizarea ultimului concediu medical de care am beneficiat in ..).
Prin adresele inregistrate sub nr .. si . (in care a precizat ca se va depune certificatul de concediu medical pana in data de .), reclamantul a adus la cunostinta angajatorului faptul ca incepand cu data de . urmeaza sa isi reia atributiile de serviciu, intrucat incetau temeiurile ce au condus la acordarea concediului pentru incapacitate de munca. Revenind la locul de munca in data de ., la noul sediu al ., nu i s-au asigurat mijloacele necesare desfasurarii raporturilor de munca, nefiindu-i pus la dispozitie un birou si nici echipamentele /documentele/legitimatia de control necesare in vederea realizarii atributiilor de serviciu. De asemenea, nu i s-a repartizat nicio sarcina de serviciu. In data de . reclamantul s-a prezentat la serviciu, insa, fiind instiintat de existenta unei inundatii in imobilul in care locuia, am inregistrat la . cererea de concediu nr. . pentru efectuarea concediului de odihna restant din 2013 si, in integralitatea lui (inclusiv cele 5 zile aprobate prin O.M.) a celui aferent anului 2014 urmand a efectua si stagiul de doctorat si, dupa aprobarea acestora de catre Comisarul Sef al .. a plecat spre domiciliu.
Imediat dupa acest moment, reclamantul a fost informat de colegi ca dupa plecarea sa au fost transmise la ., in format electronic (deci nu in original) Deciziile nr. .. privind eliberarea din functie a reclamantului si a numitei .., colega de echipa a subsemnatului, din functia publica de executie de comisar din cadrul . al . in conformitate cu prevederile Art. 99, alin. 1, lit.b din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Precizeaza ca la data de a revenit din concediu, iar la data de . i-a fost inmanata, prin proces-verbal, o copie a deciziei nr. . privind eliberarea din functia publica de executie de comisar din cadrul . al .. Arata ca desi a solicitat originalul deciziei de desfacere a raporturilor de munca in repetate randuri, aceasta nu i-a fost comunicata.
Impotriva deciziei nr. .., reclamantul a formulat plangere prealabila la ., inregistrata sub nr. .., iar prin raspunsul inregistrat sub nr. ., ce i-a fost comunicat la data de ., a fost informat ca plangerea a fost respinsa, decizia fiind in acceptiunea paratei una legala si temeinica.
Arata ca se impune anularea deciziei nr. .. prin care am fost eliberat din functia publica specifica de executie de comisar din cadrul .., din mai multe considerente:
La data de ., raportul de munca al subsemnatului era suspendat, astfel incat nu se putea dispune incetarea raportului de munca.
Potrivit dispozitiilor art. 94 alin. 1 din legea 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, raportul de munca se suspenda de drept atunci cand functionarul se afla in una din urmatoarele situatii:
h) se afla in concediu pentru incapacitate temporara de munca, pe o perioada mai mare de o luna, in conditiile legii".
Or, astfel cum a aratat anterior, subsemnatul a beneficiat de concediu pentru incapacitate temporara de munca in perioada .. (si mai apoi pana la .), astfel ca, in acord cu dispozitiile legale citate anterior, contractul de munca al subsemnatului se suspenda de drept in cursul lunii septembrie (adica dupa mai bine de o luna de la data de .). In aceasta imprejurare, potrivit art. 95 alin. 4 din legea 188/1999, suspendarea raportului de munca trebuia constatata prin act administrativ al persoanei care are competenta de numire in functie publica, adica a Comisarului . al .., fapt ce nu s-a intamplat. In opinia ., expusa in cuprinsul raspunsului la plangerea prealabila formulata de reclamant, se arata ca nu ar fi putut opera o suspendare de drept a raporturilor de munca, intrucat dispozitiile art. 94 alin. 1 lit. h din legea 188/1999 ar fi fost abrogate potrivit art. V din legea nr. 140/2010. Asadar, sub un prim aspect, trebuie retinut faptul ca incetarea raporturilor de munca nu putea fi dispusa prin decizia nr. ., de vreme ce la acea data, in lipsa unui dispozitii administrative de reluare a activitatii, raporturile de munca erau suspendate de drept, prin efectul legii, respectiv in temeiul art. 94 alin. 1 lit. h din legea 188/1999.
Decizia nr. . nu cuprinde motivele care au determinat desfacerea
raportului de munca.
Sub acest aspect, dispozitiile legii 188/1999 se completeaza cu prevederile legislatiei muncii, potrivit art. 117 din legea nr. 188/1999. Pe cale de consecinta, decizia de incetare a raportului de munca ar trebui sa corespunda conditiilor de forma impuse de art. 76 d in C. muncii, potrivit carora decizia de concediere se comunica salariatului in scris si trebuie sa contina in mod obligatoriu:
a) motivele care determina concedierea;
b) durata preavizului;
c) criteriile de stabilire a ordinii de prioritati, conform art 69 alin. 2 lit. d, numai in
cazul concedierii colective;
d) lista tuturor locurilor de munca disponibile in unitate si termenul in care
salariatii urmeaza sa opteze pentru a ocupa un loc de munca vacant, in conditiile art. 64.
Astfel, potrivit art.76 lit.a din Codul muncii, decizia de incetare a raporturilor de munca trebuie sa contina in mod obligatoriu "motivele care determina concedierea". Mentionarea motivelor ce determina luarea acestei masuri trebuie realizata in chiar cuprinsul deciziei, fiind necesara o expunere explicita si fara echivoc a acestor motive. Ori, in cuprinsul deciziei nr. ., nu se indica in concret motivele ce au impus reorganizarea .. Simpla referire la diverse acte normative, ce nu fac insa trimitere la vreun motiv de reorganizare a activitatii ., nu poate fi considerata ca intruneste cerinta prevazuta de art. 76 lit. a din C.muncii, ea avand natura unei sustineri fara niciun fel de motivare.
incetarea raporturilor de munca, dispusa prin Decizia nr. . este
lipsita de temei legal.
Astfel cum rezulta din cuprinsul deciziei contestate, incetarea raporturilor de munca ar fi fost dispusa in temeiul art. 99 alin. 1 lit. b din legea 188/3999, dispozitii potrivit carora eliberarea din functie are loc in cazul in care autoritatea sau institutia publica isi reduce personalul ca urmare a reorganizarii activitatii, prin reducerea postului ocupat de functionarul public. Astfel cum am aratat anterior insa, nu exista precizat nici un motiv concret care sa conduca la concluzia ca reorganizarea .. ar fi fost necesara.
Precizeaza faptul ca la data emiterii deciziei nr. .. nu exista niciun temei legal care sa impuna .. reorganizarea activitatii, prin reducerea postului ocupat de subsemnatul. In acest sens, arat ca, in scopul stabilirii unor masuri pentru asigurarea functionalitatii administratiei publice locale, a numarului de posturi si reducerea cheltuielilor la institutiile publice, prin OUG nr. 77/2013 s-a dispus desfiintarea unor posturi din cadrul adminstratiei publice centrale si locale, fara a se arata insa in concret criteriile ce urmeaza a fi avute in vedere pentru aducerea la indeplinire a acestor dispozitii. Prin H.G. nr. 564/2013 (din .), avandu-se in vedere dispozitiile art. 108 din Constitutia Romaniei si ale art. 4 din OUG 77/2013, H.G. 1005/2012 privind organizarea si functionarea . a suferit modificari, in sensul ca, numarul maxim de posturi pentru aparatul propriu si structurile teritoriale ale . a fost limitat la 823 (art. 6 din H.G. 1005/2012). Pe cale de consecinta, ulterior adoptarii H.G.. nr. 564/2013, parata trebuia sa efectueze anumite reduceri de personal pentru a se incadra in numarul de posturi prestabilit.
Insa, prin decizia nr. . pronuntata la data de .., Curtea Constitutionala a Romaniei a admis obiectia de neconstitu?ionalitate constatand ca dispozitiile OUG nr. 77/2013 privind asigurarea functionalitatii administratiei publice locale si numarul de posturi, precum si reducerea cheltuielilor la institutiile si autoritatile publice din subordinea, sub autoritatea sau in coordonarea Guvernului ori a ministerelor sunt neconstitutionale, avand in vedere ca acestea pot afecta regimul autoritatilor administratiei publice centrale si locale, si, de asemenea, nu sunt prevazute criterii/conditii concrete privind desfiintarea posturilor, fapt ce ar da posibilitatea desfiintarii in mod discretionar a posturilor ocupate. Decizia nr. 55/2014 a Curtii Constitutionale a fost publicata in M.Of. nr. 136/25.02.2014, data de la care prevederile neconstitutionale ale acesteia nu au fost puse in acord cu Constitutia, astfel ca, prin raportare la dispozitiile art. 147 alin. 1 din Constitutia Romaniei, dispozitiile O.U.G. nr. 77/2013 si-au incetat efectele dupa implinirea unui termen de 45 de zile de la data publicarii deciziei nr. 55/2014 in Monitorul Oficial (adica la data de 10.04.2014).
In raport de aceasta imprejurare, rezulta ca la data de ., la nivelul . nu mai subzista temeiul normativ legal al reorganizarii activitatii prin reducerea posturilor de vreme ce dispozitiile OUG nr. 77/2013 ce. au stat la baza adoptarii H.G.564/2013 (ce a impus un numar de numai 823 posturi la nivelul GNM) nu mai produceau efecte, nemaiexistand asadar temeiul legal pentru incetarea raporturilor de munca ale subsemnatului ori ale altor comisari din cadrul ..
4. Eliberarea din functia publica de comisar a avut loc fara acordarea termenului de preaviz de 30 de zile, prevazut de art. 99 alin. 3 din legea 188/1999 privind Statutul functionarilor publici.
Potrivit art. 99 alin. 1 din legea nr. 188/1999, decizia de eliberare din functie se comunica functionarului in termen de 5 zile lucratoare de la emitere, institutia publica fiind obligata in temeiul art. 99 alin. 3 din aceeasi lege sa acorde functionarului eliberat din functie un preaviz de 30 zile calendaristice. Or, in speta, prin raspunsul la plangerea prealabila formulata de reclamant, se arata ca raportul de munca al subsemnatului a incetat la data de .., adica la implinirea unui termen de 30 de zile calculat de la data emiterii deciziei nr. .., . pornind asadar de la premisa ca mi-ar fi comunicat decizia contestata chiar in ziua emiterii acesteia, respectiv .. Arata insa ca decizia in discutie nu i-a fost comunicata nici pana la data redactarii prezentei, desi a formulat numeroase cereri in acest . Precizeaza ca la data de . a intrat numai in posesia unei copii a deciziei nr. .., originalul nefiindu-i predat, cu privire la acesta chestiune afirmatiile paratei fiind contradictorii, aceasta sustinand pe de o parte, ca aceasta i-ar fi fost comunicata prin curier, iar pe de alta parte faptul ca transmiterea acesteia ar fi conditionata de predarea de catre reclamant a unor documente catre . (desi erau deja predate). 5. Incetarea raporturilor de munca, dispusa prin Decizia nr. ., are un caracter discretionar.
Arata ca in intreaga ., deci si la nivelul ., comisarii isi desfasoara activitatea preponderent in domeniul controlului Poluarii" ( ) sau al Biodiversitatii, biosecuritatii, si ariilor protejate" ( .) avand fisele de post si rapoartele de evaluare a performantelor profesionale intocmite in acest sens. Conform Raportului de Audit Intern nr. . realizat la nivelul . la finele anului ., avizat de Comisarul . si inregistrat sub nr. . (mai exact, la pg. .. ale documentului intitulat Nota ..» si documente justificative prelevate de la persoanele auditate" inregistrata sub nr. . si respectiv ., care este anexata in copie prezentei se observa ca la nivelul .., pentru domeniul Biodiversitatii, biosecuritatii, si ariilor protejate" erau necesare minimum doua echipe de control (raportat la numarul de obiective existente pe raza teritoriala a capitalei si la impactul produs de acestea asupra mediului), adica patru posturi aferente functiei publice de comisar. Precizeaza ca, reclamantul si numita .. formeaza o singura echipa de control in domeniul Controlul ariilor protejate, habitatelor naturale, biodiversitatii si biosecuritatii" desfasurand activitati rareori in aceasta materie impreuna cu numitii ..(inlaturati de asemenea din .) astfel ca, potrivit raportului de audit, era necesara formarea unei echipe suplimentare de control in acest domeniu. Prin urmare, din numarul total de comisari de la nivelul ., 4 ar fi urmat sa activeze in domeniul ." iar ceilalti . in domeniul .". Pe cale de consecinta, nu se justifica eliberarea din functia publica de comisar a reclamantului , a numitei .. precum si a celorlati .. functionari amintiti anterior, intrucat in aceasta maniera nu mai exista functionari care sa exercite controlul in domeniul .". Subliniaza ca, decizia nu putea fi motivata de scaderea numarului de obiective din domeniul " existente pe raza teritoriala a capitalei, intrucat nu a operat o diminuare a acestora si nici nu s-a redus impactul produs de acestea asupra mediului. Dimpotriva, numarul de obiective care trebuie controlate in domeniul Poluarii" a scazut (pe de-o parte datorita crizei economice si pe de alta parte a migrarii masive a agentilor economici din . in Jud. .), si cum in cadrul . exista un numar de sase ori mai mare de comisari specializati in domeniul Poluarii" rezulta, firesc, ca nu puteau fi eliminate posturile de Biodiversitate" (si asa foarte putine) ci se puteau reduce (fara a afecta capacitatea institutionala de control) posturi de la .", cu atat mai mult cu cat la momentul reorganizarii existau la . pentru . si comisari cu pregatire inferioara, adica absolventi de studii superioare de scurta durata care nu au fost trecuti prin procedura de examinare si care isi desfasoara si in prezent activitatea in cadrul aceluiasi comisariat Nu este de neglijat nici faptul ca lista obiectivelor din domeniul . inventariate in anii anteriori (si confirmate la pg. . ale documentului intitulat Nota .» si documente justificative prelevate de la persoanele auditate" mentionat anterior) si care desfasoara in continuare activitate pe raza teritoriala a capitalei nu numai ca nu se diminueaza ci se largeste, la aceasta urmand a se adauga in viitorul cel mai apropiat obiective de importanta majora (de existenta carora se stia inca din anii trecuti fiind puternic mediatizate):
o . care este primul parc natural urban din Romania, ce urmeaza sa primeasca titlul de arie protejata (Hotararea de Guvern necesara in acest sens fiind deja in dezbatere publica, inca din data de proiectul acesteia fiind postat pe site-ul oficial al .)
o .. amenajata in Capitala, pe raul ., in luna iunie-iulie 2014, in cadrul proiectului numit " ." si inca alte patru proiecte din acelasi concurs, clasate pe locurile ., care constau tot in insule plutitoare si care vor fi expuse pe masura ce se va obtine finantarea necesara realizarii acestora. Ele vor fi expuse tot pe luciul de apa dintre ., acesta fiind tronsonul pilot cu care s-a inceput reabilitarea unei suprafete de o mie de hectare de-a lungul axei raului Dambovita, de la Lacul Morii pana la Parcul National Vacaresti.
In plus, arata ca postul subsemnatului nu a fost suprimat din organigrama ., acesta regasindu-se in noile structuri infiintate ca urmare a reorganizarii. Asadar, a operat numai un transfer al acestui post in cadrul unei alte structuri a ., iar nu o desfiintare reala si serioasa care sa conduca la eliberarea din functie a subsemnatului.
De asemenea, arata ca atat in perioada de reorganizare cat si dupa finalizarea acesteia a fost aprobat transferul unor persoane din alte institutii la .., sau chiar au fost organizate concursuri pentru ocuparea posturilor unor posturi vacante, fapt care a dus la majorarea cheltuielilor bugetare prin majorarea cheltuielilor de personal. Este de subliniat faptul ca transferul s-ar fi putut aproba legal numai daca ar fi existat locuri vacante, dar acestea au fost blocate conform art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 77/2013.
Subliniaza faptul ca in perioada de preaviz reclamantului nu i-a fost pusa la dispozitie lista posturilor vacante in cadrul ., si nici nu s-au solicitat .. o lista a posturilor vacante, pentru a-mi putea fi oferit vreunul dintre cele disponibile, desi aceasta obligatie incumba paratei conform art. 99 alin. 5 din legea 188/1999, si mai mult, la nivelul .. existau posturi disponibile.
In drept: legea 188/1999, legea 554/2004, C.muncii, art. 194 si urm C.proc.civ. In dovedire: inscrisuri.
Prin intampinarea depusa la data de .., paratul a solicitat respingerea cererii, ca neintemeiata.
Ca urmare a reorganizarii institutiei, prin adoptarea OUG nr. 77/2013 a fost redus numarul de posturi pentru aparatul propriu si structurile teritoriale ale de la . numar de posturi maxim aprobate anterior la ..
In baza acestui act normativ a fost adoptata HG nr. 564/2013 (pentru modificarea HG nr. 1005/2012 privind organizarea si functionarea .), in sensul reducerii numarului maxim de posturi pentru aparatul propriu si structurile teritoriale ale ., de la ., Ia . salariati. Astfel, structura organizatorica a .. rezulta din anexa 1 a HG nr.1005/2012, a suferit modificari substantiale fiind modificata prin HG nr.564/2013 pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 1.005/2012 privind organizarea si functionarea ., publicata in M.O. nr. 499/08.08.2013.
Avand in vedere Nota de fundamentare a .. nr. .. precum si avizul . nr. ., . a emis Ordinul nr .., prin care s-a aprobat structura organizatorica detaliata a Comisariatului ., Regulamentul de organizare si functionare si stalul de functii pentru . ..
In 22 de comisariate judetene, printre care si Comisariatul ., numarul de posturi aprobate a fost inferior numarului de comisari.
Astfel, reorganizarea institutiei, ca urmare a reducerii numarului de posturi alocate, presupune adoptarea unor solutii aplicabile tuturor functionarilor publici in cauza. Prin aprobarea noii structuri organizatorice a institutiei, cu un numar de posturi redus fata de structura organizatorica anterioara, nu sunt incalcate prevederile art. 100 al. 5 din Leg. 188/1999 privind statutul functionarilor publici, deoarece nu ne aflam in ipoteza reglementata de acest text de lege, respectiv de infiintare a unor posturi similare celor desfiintate ulterior procesului de reorganizare a institutiei, ci de stabilire a numarului de posturi corespunzator noii structuri organizatorice, operatiune care constituie insa si esenta procesului de reorganizare.
Reorganizarea institutiei in baza Ordinului . nr .. a implicat o reducere de personal, potrivit art. 100 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 - privind statutul functionarilor publici, care prevede ca in cazul in care exista mai multi functionari publici decat numarul maxim de posturi, institutia organizeaza examen.
Ordinul nr. .. prin care a fost aprobata structura organizatorica centrala si teritoriala a unei autoritati publice, statele de functii ale acesteia, precum si regulamentele pentru realizarea testarii profesionale a functionarilor publici si personalului contractual din cadrul acestei autoritati, fiind aplicabil unor situatii strict determinate si producand efecte juridice in raport cu un numar determinat/determinabil de persoane "are caracterul unui act administrativ individual, iar nu al unui act administrativ normativ, nefiind prin urmare supus conditiei publicarii in Monitorul Oficial, prevazuta de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 24/2000" (Decizia nr. 4343/25.10.2012 a ICCJ).
Prin Ordinul nr. . a fost aprobata structura organizatorica centrala si teritoriala a si, respectiv, statele de functii ale acesteia.
Mai mult decat atat, si in momentul de fata, potrivit art. 6 alin. 1 din HG nr. 1005/2012. privind organizarea si functionarea ., cu modificarile si completarile ulterioare, "Numarul maxim de posturi pentru aparatul propriu si structurile teritoriale ale . este de ., ceea ce arata in mod clar faptul ca numarul de posturi nu s-a modificat, este in continuare redus, ultimul act modificator, respectiv HG. Nr. 170 /2015 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 1.005/2012 privind organizarea si functionarea ., nu a vizat si nu a modificat numarul de posturi pentru aparatul propriu al ...
Prin adresa nr. ., am adus la cunostinta reclamantului faptul ca Decizia nr. ., a carei revocare s-a solicitat prin plangerea prealabila, contine toate elementele constitutive, actul administrativ fiind emis si comunicat in termenul prevazut de Legea nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici, cu modificarile si completarile ulterioare, aceasta fiind legala si temeinica.
Prin OUG nr. 77 din 26 iunie 2013 pentru stabilirea unor masuri privind asigurarea functionalitatii administratiei publice locale, a numarului de posturi si reducerea cheltuielilor la institutiile si autoritatile publice din subordinea, sub autoritatea sau in coordonarea Guvernului ori a Ministerelor, care in conformitate cu art. 2 coroborat cu anexa nr. 2 stabileste: numarul total al posturilor ocupate, la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, se reduce potrivit anexei nr. 2, cu respectarea prevederilor legale aplicabile fiecarei categorii de personal" precum si cuantificarea reducerii posturilor ocupate de 4% lista in care se regaseste si Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice, aplicabil si institutiilor/autoritatilor publice/organelor de specialitate aflate in subordinea sa, sub autoritatea sau coordonarea acestuia, in consecinta si a ., institutie din care facea parte si reclamanta.
Astfel, in urma aplicarii prevederilor actului normativ mentionat, s-a procedat la desfiintarea posturilor vacante precum si la reducerea cu 4% a posturilor ocupate, in conditiile in care art. 4 stipuleaza ca institutiile si autoritatile publice prevazute la art. 1 alin. (1) au obligatia ca, in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, sa adopte/emita actele normative/administrative specifice de aprobare a structurii functionale, in conformitate cu masurile prevazute la art. 1-3, dupa caz."
In completarea dispozitiilor art. 100 alin.3 din Legea nr. 188/1999 nu au mai fost emise alte acte cu caracter special care sa prevada conditii pentru desfasurarea examenului in cauza, motiv pentru care, prin, Decizia .., a fost adoptata Metodologia privind reorganizarea .., care stabileste bibliografia, modalitatea de numire in noile functii publice in functie de criteriile enumerate in cuprinsul acesteia si organizarea examenului in situatia unui numar mai mare de functionari fata de posturile existente conform reorganizarii.
Ca urmare a publicarii deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 55/05.02.2014 in Monitorul Oficial, O.G. 77/2013 a fost declarata neconstitutionala. Prin actiunea formulata, reclamanta sustine ca prin publicarea acestei decizii, OG 77/2013 nu mai este aplicabila, iar Ordinul 2048/2013 trebuie modificat astfel incat sa fie in acord cu legislatia in vigoare.
Anexa 3 a Ordinului MMSC nr. 2048/2013 emis in baza OG 77/2013 poate fi modificata doar de emitent, respectiv de parata . si numai aceasta ar putea modifica structura detaliata a . .
Potrivit art. 1 din HG 1005/2012 "(l)Garda Nationala de Mediu, denumita in continuare GNM, este institutie publica si functioneaza ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, finantata integral de la bugetul de stat, in subordinea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului."
Este evident ca subscrisa se afla in raporturi de subordonare fata de parata ., iar atributiile ii sunt clar determinate prin HG 1005/2012.
in acest sens, pe site-ul institutiei a fost creat, in data de ., link-ul reorganizarea ." ca mijloc de informare pentru toate aspectele referitoare la procedurile care aveau sa fie derulate in scopul punerii in executare a actelor normative, pentru a se da posibilitate tuturor functionarilor publici de a avea acces la informatiile privind reorganizarea.
Ulterior acesteia, s-a demarat Procedura de organizare a concursului, informatie regasita pe site-ul institutiei impreuna cu bibliografia necesara, devenind accesibila functionarilor publici care puteau sa isi manifeste intentia de a participa la concurs.
La punctul 2.2.2.1. din metodologie se precizeaza ca in situatia in care dupa aprobarea noului stat de functii, in cadrul unui compartiment/serviciu judetean, exista un numar mai mare de functionari publici de executie decat cel prevazut in noua structura, ocuparea posturilor se va face prin examen organizat in conditiile art.100 alin (3) din legea 188/1999, accesul la examen fiind prevazut in metodologie la punctul 2.3.
La data de . a fost organizat de catre .. concursul in scopul examinarii pentru numirea in noile functiile publice la care domnul . nu s-a inscris si nu a participat fapt care s-a concretizat cu emiterea deciziei de eliberare din functia publica. Astfel Decizia . a fost emisa in mod temeinic si legal iar eliberarea din functia de publica specifica de executie de comisar, grad profesional superior nu s-a facut abuziv ci ca o consecinta a faptului ca reclamantul nu s-a inscris si nu a participat la concursul organizat, astfel culpa pentru situatia creata ii apartine in mod exclusiv.
In conformitate cu prevederile art. 99, alin. 1, lit. b) din Legea 188/1999 privind statutul functionarilor publici, republicata prevede:"...institutia publica isi reduce personalul ca urmare a reorganizarii activitatii, prin reducerea postului ocupat de functionarul public" considerent pentru care a avut loc eliberarea din functie a reclamantului prin Decizia nr. 332/05.05.2014.
Invedereaza instantei de judecata faptul ca reorganizarea mai sus prezentata a fost efectuata cu respectarea Metodologiei aprobata prin Decizia cu nr .. emisa de Comisarul .. care prevede la art. 2.2
Invedereaza instantei ca la elaborarea statului de functii al . s-a avut in vedere restabilirea unui raport echitabil intre activitatea specifica . si prestatorii acesteia, iar la stabilirea numarului de posturi pentru fiecare comisariat s-au luat in considerare urmatoarele criterii:
1. numarul obiectivelor controlate sau care pot fi controlate, respectiv toate unitatile industriale, economice si sociale a caror activitate are impact semnificativ asupra mediului si care se supun procedurii de reglementare din punct de vedere al protectiei mediului conform normelor legale in vigoare;
2. obiectivele care intra sub incidenta directivelor europene care reglementeaza protectia mediului, mentionate in fisa de judet;
3. cadrul natural si particularitatile zonale ale judetului.
In sensul celor de mai sus, cu privire la primul capat de cerere al reclamantului, arata instantei de judecata urmatoarele:
Prevederile art. 94 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 188/1999, r2, cu modificarile si completarile ulterioare, asa cum au fost modificate prin O.U.G. nr. 105/2009, sunt abrogate, potrivit art. V din Legea nr. 140/2010. in consecinta, nu a fost emis un act administrativ de constatare a suspendarii din functia publica detinuta, potrivit art. 95 alin. (4) din Legea nr. 188/1999, r2, cu modificarile si completarile ulterioare;
Potrivit art. 36 din Legea nr. 188/1999, r2, cu modificarile si completarile ulterioare, in perioada concediilor de boala, a concediilor de maternitate si a celor pentru cresterea si ingrijirea copiilor, raporturile de serviciu nu pot inceta si nu pot fi modificate decat din initiativa functionarului public in cauza drept urmare, Decizia nr. .. privind eliberarea reclamantului din functia publica specifica de comisar a fost emisa in data de .., data in care nu se afla in nici una din situatiile expuse anterior;
Organigrama si statul de functii ale . nu au suferit modificari de la intrarea in vigoare a H.G. 564/2013 pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 1.005/2012 privind organizarea si functionarea . si aprobate prin Ordinul . nr. .. privind aprobarea structurii organizatorice detaliate a Comisariatului General, a Regulamentului de organizare si functionare si a statului de functii pentru ., cu modificarile si completarile ulterioare, inregistrat la Comisariatul General al ..
Raportul reclamantului de serviciu a incetat cu data de ., respectiv la data implinirii termenului de preaviz, drept urmare, nu mai avea calitatea de angajat al ..si in aceasta situatie conducerea institutiei nu putea sa ii repartizeze sarcini de serviciu;
Potivit art. 99 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, r2, cu modificarile si completarile ulterioare, in perioada de preaviz, daca in cadrul autoritatii sau institutiei publice exista functii publice vacante corespunzatoare, aceasta poate sa le puna la dispozitia functionarilor publici;
Totodata potrivit alin. (6) al aceluiasi articol, autoritatea sau institutia publica poate solicita Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, daca nu exista functii publice vacante corespunzatoare in cadrul autoritatii sau institutiei publice, lista cu functiile publice vacante;
Stabilirea numarului de posturi pentru fiecare comisariat a avut in vedere:
1) numarul obiectivelor controlate sau care pot fi controlate, respectiv toate unitatile industriale, economice si sociale a caror activitate are impact semnificativ asupra mediului si care se supun procedurii de reglementare din punct de vedere al protectiei mediului conform normelor legale in vigoare;
2) obiectivele care intra sub incidenta directivelor europene care reglementeaza protectia mediului, mentionate in fisa de judet;
3) cadrul natural si particularitatile zonale ale judetului,
In acest sens, nu s-a urmarit o tratare discriminatorie in ceea ce priveste numarul de posturi sau natura acestora;
In data de . decizia nr. . privind eliberarea reclamantului din functia publica specifica de comisar a fost transmisa pe e-mail la adresa ., data la care aceasta se afla la sediul Comisariatului ., asa cum reiese din condica de prezenta, si a refuzat sa primeasca decizia mai sus mentionata;
Men?ioneaza ca, decizia nr. . privind eliberarea din functia publica specifica de comisar a fost transmisa in original, in termenul legal de comunicare, prin serviciul de curierat, respectiv prin . .
Avand in vedere aspectele semnalate mai sus, dupa cum se poate observa, Decizia nr. .. contine toate elementele, actul fiind emis si comunicat in termenul prevazut de Legea nr. 188/1999, cu modificarile si completarile ulterioare in consecinta aceasta fiind legala si temeinica.
Referitor la Decizia nr. .. a Curtii Constitutionale, mergand pe un rationament de nulitate in cascada" a actelor subsecvente celui constatat ca neconstitutional, in realitate este de retinut faptul ca atat prin Constitutia Romaniei cat si prin Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, deciziile Curtii produc efecte doar pentru viitor, dupa suspendarea executarii pentru 45 de zile in care legislativul sa nu fi pus in acord prevederile neconstitutionale. Doar conform acestor dispozitii se poate face aplicarea corecta a deciziei Curtii Constitutionale, ICCJ retinand in mod constant in practica faptul ca deciziile CCR au efecte similare abrogarii actului normativ, iar invocarea si aplicarea in mod diferit a acesteia echivaleaza cu incalcarea atat a principiului constitutional al activitatii legii cat si a principiului neretroactivitati legii.
Daca instanta va considera totusi, ca anularea Deciziei de eliberare din functie a reclamantului se impune a fi retinuta in baza Deciziei nr. 55/05.02.2014 a Curtii Constitutionale, invedereaza faptul ca actul administrativ atacat a fost emis cu respectarea completa a prevederilor legale fata de legislatia in vigoare la momentul emiterii.
in cazul de fata, avand delegata puterea de a legifera prin emiterea de Ordonante si Ordonante de Urgenta, Guvernul a emis OUG nr. 77/2013 iar in baza acesteia a fost elaborat actul normativ care prevedea modificarea actului de organizare si functionare a .. Astfel, in aplicarea OUG nr. 77/2013 s-a emis HG nr. 564/2013 prin care a fost redus numarul de posturi prevazut pentru institutia noastra prin HG nr.1005/2012 privind organizarea si functionarea .. de Ia la . posturi.
Un alt motiv de legalitate si temeinicie a Deciziei nr. . il reprezinta Avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici nr. ...
Fata de aceste imprejurari, la momentul respectiv, institutia parata a procedat in mod corect la aplicarea dispozitiilor Legii nr.188/1999 (r2) privind Statutul functionarilor publici, in vederea respectarii dispozitiilor Guvernului si a Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice. La acea data, reclamanta ocupa functia specifica de executie de comisar in cadrul Comisariatului ...
Avand in vedere noua structura organizatorica si numarul de posturi prevazut, s-a procedat la intocmirea Deciziei . privind reorganizarea . in care a fost aprobata Metodologia reprezentand Anexa nr. 1 la Decizia nr. . in care se prevedeau in mod clar modalitatile de ocupare a posturilor existente conform noii organigrame.
Instanta de fond poate observa faptul ca reorganizarea s-a desfasurat in mod corect pentru momentul respectiv, actul de eliberare din functie, Decizia nr . fiind emisa in mod legal si temeinic.
Invedereaza instantei ca in ceea ce ne priveste, atata vreme cat noi am respectat in totalitate procedurile, nu putem fi de acord cu anularea actului emis de noi intrucat actul, la data emiterii, era legal si temeinic. Prin urmare, nu suntem in postura de a accepta multitudinea de critici injuste aduse de reclamant (faptul ca reclamantul nu a fost numit direct pe post, refuzul de a pune la dispozitie toate functiile vacante, critici aduse metodologiei si examenului, critici aduse la adresa faptului ca ar creste cheltuielile statului cu institutia conform noii structuri, dubiul reclamantei privind cauza serioasa, reala a reorganizarii cat si a faptului ca aceasta nu ar fi fost efectiva si afirmatiile privind nulitatea absoluta a deciziei - toate acestea in viziunea reclamantului), prin care acesta insinua faptul ca institutia noastra nu si-a indeplinit corespunzator obligatiile legale.
Cu privire la reintegrarea in functia publica detinuta anterior, acest lucru nu este posibil, dat fiind faptul ca postul pe care l-a ocupat a fost desfiintat. Prin urmare, anularea Deciziei nr ar insemna reluarea unui raport de serviciu pe o functie inexistenta la acest moment.
Capatul de cerere referitor la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si recalculate nu este intemeiat, drept pentru care se impune a fi respins deoarece in conditiile in care o restructurare de posturi implica o actiune in justitie a celor eliberati din functie cu consecinta unor despagubiri ar tine institutiile la efectuarea unor cheltuieli cu personalul ceea ce face ca presiunile suplimentare cu bugetul sa persiste fara a se apara interesul general public, cu atat mai mult cu cat bugetul institutiei noastre a fost deja aprobat si este limitat.
Fata de solicitarea reclamantei privind cheltuielile de judecata, art. 453 din Codul de Proc. Civ., aceasta nu isi gaseste aplicarea, intrucat culpa procesuala pentru pornirea prezentului litigiu nu apartine institu?iei parate.
Cat timp Decizia nr. . a fost emisa cu respectarea dispozitiilor legale, constatandu-se ca reorganizarea institutiilor din subordine este o decizie de management si reprezinta atributul exclusiv al executivului, doar acesta putand aprecia daca este necesara modificarea structurii institutiei pentru imbunatatirea activitatii sau restrangerea cheltuielilor, o astfel de hotarare nu poate fi considerata din culpa institutiei noastre, admiterea cheltuielilor de judecata avand tocmai acest efect, de culpabilizare a noastra.
In drept: art.205 din C. proc. civ., Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata (2) cu modificarile si completarile ulterioare si HG nr. 1005/2012 privind organizarea si functionarea ., Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 77/2013 pentru asigurarea functionalitatii administratiei publice locale, a numarului de posturi si reducerea cheltuielilor la institutiile si autoritatile publice din subordinea, sub autoritatea sau coordonare Guvernului, HG nr. 564/2013 pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 1005/20112 privind organizarea si functionarea ..
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Prin Ordinul . nr ., reclamantului i-a incetat raportul de serviciu prin eliberarea din func?ia publica specifica de execu?ie de comisar, .. Incepand cu data de .., reclamantul va beneficia de un preaviz de 30 zile calendaristice.
Prin Decizia nr. 55/2014 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor masuri privind asigurarea functionalitatii administratiei publice locale, a numarului de posturi si reducerea cheltuielilor la institutiile si autoritatile publice din subordinea, sub autoritatea sau in coordonarea Guvernului ori a ministerelor s-a admis obiectia de neconstitutionalitate formulata si a constatat ca dispozitiile Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor masuri privind asigurarea functionalitatii administratiei publice locale, a numarului de posturi si reducerea cheltuielilor la institutiile si autoritatile publice din subordinea, sub autoritatea sau in coordonarea Guvernului ori a ministerelor sunt neconstitutionale fata de criticile formulate, raportate la art. 115 alin. (6) din Constitutie.
In decizia men?ionata, instan?a de contencios constitu?ional a stabilit ca Curtea a considerat ca sunt institutii fundamentale ale statului, spre exemplu, Curtea de Conturi (Decizia nr. 544 din 28 iunie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 568 din 30 iunie 2006, sau Decizia nr. 1.555 din 17 noiembrie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 916 din 28 decembrie 2009), Presedintele Romaniei (Decizia nr. 1.133 din 27 noiembrie 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 851 din 12 decembrie 2007), Consiliul Superior al Magistraturii (Decizia nr. 1.133 din 27 noiembrie 2007 sau Decizia nr. 230 din 9 mai 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 347 din 12 iunie 2013), Inalta Curte de Casatie si Justitie (Decizia nr. 104 din 20 ianuarie 2009), Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (Decizia nr. 1.008 din 7 iulie 2009), ministerele si celelalte organe ale administratiei publice (Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009), Ministerul Public (Decizia nr. 297 din 23 martie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 328 din 18 mai 2010), consiliile locale, primarii si consiliile judetene (Decizia nr. 1.105 din 21 septembrie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 684 din 8 octombrie 2010) sau Curtea Constitutionala (Decizia nr. 738 din 19 septembrie 2012).
Curtea, in jurisprudenta sa, a mai stabilit ca "se poate deduce ca interdictia adoptarii de ordonante de urgenta este totala si neconditionata atunci cand mentioneaza ca «nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale» si ca «nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica». In celelalte domenii prevazute de text, ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate daca «afecteaza», daca au consecinte negative, dar, in schimb, pot fi adoptate daca, prin reglementarile pe care le contin, au consecinte pozitive in domeniile in care intervin". In continuare, Curtea a aratat ca "verbul «a afecta» este susceptibil de interpretari diferite, asa cum rezulta din unele dictionare. Din punctul de vedere al Curtii, aceasta urmeaza sa retina numai sensul juridic al notiunii, sub diferite nuante, cum ar fi: «a suprima», «a aduce atingere», «a prejudicia», «a vatama», «a leza», «a antrena consecinte negative»" (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008).
Cat priveste intelesul sintagmei "afectare a regimului institutiilor fundamentale ale statului", Curtea, prin Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009 sau Decizia nr. 230 din 9 mai 2013, a statuat ca aceasta vizeaza "toate componentele care definesc regimul juridic al acestora - structura organizatorica, functionarea, competentele, resursele materiale si financiare, numarul si statutul personalului, salarizarea, categoria de acte juridice pe care le adopta etc.". De asemenea, toate aceste componente se subsumeaza organizarii si functionarii institutiilor fundamentale ale statului (Decizia nr. 1.105 din 21 septembrie 2010).
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2013, sub aspectele criticate de autorii obiectiei de neconstitutionalitate, prevede:
- desfiintarea posturilor vacante la: ministere; institutiile si autoritatile publice aflate in subordinea, sub autoritatea sau in coordonarea Guvernului ori a ministerelor, indiferent de modul de finantare; institutiile si autoritatile publice finantate integral sau partial din bugetul asigurarilor sociale de stat si/sau din bugetele fondurilor speciale; institutiile publice locale, astfel cum sunt definite la art. 2 pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare [art. 1 alin. (1) din ordonanta de urgenta];
- reducerea numarului total de posturi ocupate [art. 2 din ordonanta de urgenta];
- obligatia institutiilor si autoritatilor publice de a-si modifica structurile functionale, astfel incat numarul total al functiilor de conducere din cadrul fiecarei autoritati sau institutii publice care are in aparatul propriu/de specialitate si personal contractual ori, dupa caz, numai personal contractual sa fie de maximum 12% din numarul total al posturilor aprobate [art. 3 alin. (1) din ordonanta de urgenta];
- transformarea posturilor de conducere desfiintate in posturi de executie corespunzatoare studiilor si conditiilor de vechime avute [art. 3 alin. (4) din ordonanta de urgenta];
- modificarea structurii serviciilor publice deconcentrate, astfel cum aceasta a fost stabilita prin actul normativ de infiintare [art. 3 alin. (5) din ordonanta de urgenta];
- obtinerea prealabila a avizului favorabil al Guvernului pentru ocuparea posturilor vacante prin concurs/examen, pe baza solicitarilor justificate ale ordonatorilor principali de credite, cu conditia incadrarii in plafonul cheltuielilor de personal si al cheltuielilor de personal aprobate [art. 5 din ordonanta de urgenta];
- aprobarea anuala de catre Guvern a numarului maxim de posturi care se pot infiinta si ocupa, suplimentar fata de cele deja existente [art. 6 din ordonanta de urgenta].
Asadar, actul normativ criticat vizeaza atat autoritatile administratiei publice locale, cat si institutiile si autoritatile publice din subordinea, sub autoritatea sau in coordonarea Guvernului ori a ministerelor. Aceste autoritati sunt prevazute la art. 116-117 si art. 120-123 din Constitutie, fiind deci institutii fundamentale ale statului.
Masura prevazuta la art. 1 al ordonantei de urgenta nu este de natura a incalca art. 115 alin. (6) din Constitutie, intrucat, desi vizeaza mediat structura organizatorica a autoritatilor vizate, nu afecteaza nici capacitatea administrativa si nici functionarea acestora. O atare concluzie se desprinde din faptul ca solutia legislativa criticata prevede desfiintarea posturilor vacante de la nivelul institutiilor si autoritatilor publice prevazute la art. 1 alin. (1) din ordonanta de urgenta. De asemenea, chiar daca la o prima vedere s-ar putea sustine ca s-a afectat structura organizatorica a autoritatilor publice vizate, Curtea retine ca aceasta trebuie raportata la numarul posturilor ocupate, si nu vacante.
In schimb, masurile prevazute la art. 2 si art. 3 alin. (1) din ordonanta de urgenta sunt de natura a afecta regimul autoritatilor administratiei publice centrale si locale.
Curtea retine faptul ca art. 2 prevede o reducere a numarului total de posturi si, printr-o norma de trimitere cuprinsa in acelasi text, interpretul normei afla la care dintre autoritatile publice se refera aceasta reducere si care este nivelul procentual al acestei reduceri. Astfel, norma de trimitere se refera la anexa nr. 2 la ordonanta de urgenta, care prevede o reducere cu 4% a posturilor ocupate la: Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, Ministerul Economiei, Ministerul Educatiei Nationale, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice, Ministerul Sanatatii, Ministerul Transporturilor si Secretariatul General al Guvernului.
In primul rand, intr-o buna tehnica legislativa, cuantumul procentual al reducerii si autoritatile publice vizate de reducere trebuiau prevazute in cuprinsul ipotezei normative a art. 2 din ordonanta de urgenta. Potrivit art. 57 alin. (3) si (5) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, cu modificarile si completarile ulterioare, anexa trebuie "sa se refere exclusiv la obiectul determinat prin textul de trimitere", iar titlul sau "cuprinde exprimarea sintetica a ideii din textul de trimitere". Or, in cazul de fata, cele cuprinse in anexa sunt mai mult decat o simpla concretizare a textului de trimitere din moment ce se dispune, mai ales, cu privire la cuantumul procentual al reducerii posturilor ocupate.
In al doilea rand, nu se definesc criterii pentru a opera aceasta reducere - nota finala de la anexa nr. 2 la ordonanta de urgenta mentionand, lapidar, ca "ordonatorii principali de credite ai institutiilor prevazute in prezenta anexa stabilesc numarul de posturi care se reduc in aparatul propriu si/sau in institutiile si autoritatile din subordine, sub autoritate, in coordonare sau finantate prin bugetul acestora, in conformitate cu analizele proprii, astfel incat sa reflecte reducerea cu 4% a numarului total de posturi ocupate". Asadar, ordonatorii principali de credite, in mod discretionar, pot desfiinta posturi ocupate, din moment ce actul normativ criticat nu prevede criterii/conditii in acest sens.
De altfel, atunci cand s-au desfiintat posturi ocupate au fost mentionate explicit si criterii avute in vedere pentru incetarea raporturilor de munca sau de serviciu ale personalului [a se vedea, in acest sens, art. 6 alin. (5) si (6) din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009].
In al treilea rand, o atare reducere este de natura sa afecteze capacitatea administrativa si functionarea autoritatilor publice si prin elementul discretionar care intervine in luarea deciziei de desfiintare a anumitor posturi. De asemenea, in mod evident, sunt afectate structura organizatorica si numarul personalului in functie ale acestor institutii fundamentale ale statului.
Curtea mai retine ca ori de cate ori au fost operate masuri de reducere a personalului aflat in functie, aceasta s-a facut prin lege [a se vedea Legea nr. 329/2009]. De asemenea, este inexacta sustinerea Guvernului cu privire la faptul ca modificarea structurilor functionale ale unitatilor prevazute la art. 1 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2013 a fost reglementata si anterior adoptarii acestui act prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 229/2008 privind masuri pentru reducerea unor cheltuieli la nivelul administratiei publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 3 din 5 ianuarie 2009, intrucat acest act normativ nu a adus o solutie legislativa noua, ci a prevazut doar respectarea celei existente (care, anterior, din varii motive, a fost ignorata).
In privinta art. 3 alin. (1) din ordonanta de urgenta, se impune o distinctie, si anume:
a) in acele situatii in care scaderea numarului de functii de conducere se datoreaza desfiintarii posturilor vacante existente nu se poate sustine ca este afectat regimul institutiilor fundamentale ale statului;
b) insa, in acele situatii in care scaderea numarului de functii de conducere nu se datoreaza desfiintarii posturilor vacante existente, este afectat regimul institutiilor fundamentale ale statului prin desfiintarea, in final, a unor posturi ocupate si a unor structuri din cadrul autoritatilor publice.
Prevederile art. 3 alin. (4) si (5) din ordonanta de urgenta reprezinta masuri ce insotesc in mod intrinsec cele dispuse prin art. 1 alin. (1), art. 2 si art. 3 alin. (1), astfel incat acestea nu necesita o analiza distincta din partea Curtii Constitutionale. Prin urmare, potrivit principiului accesorium sequitur principale, si aceste texte legale afecteaza capacitatea administrativa si functionarea autoritatilor publice, precum si structura organizatorica si numarul personalului.
Cele aratate in privinta art. 3 alin. (1) din ordonanta de urgenta - care se refera la personalul contractual - sunt aplicabile mutatis mutandis ipotezei normative a prevederilor art. 7 lit. C pct. 2 din ordonanta de urgenta, care aduce o modificare identica in privinta functionarilor publici. Cu privire la aceasta modificare, Curtea remarca faptul ca textul art. 112 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, astfel cum a fost modificat, nu mai vizeaza in mod exclusiv functionarii publici, ci si alte categorii de personal; or, o asemenea modificare adusa Legii nr. 188/1999, care are drept rezultat incalcarea obiectului sau propriu de reglementare, astfel cum acesta este definit la art. 1 alin. (1), nu este admisa, intrucat ar contraveni art. 1 alin. (5) din Constitutie referitor la calitatea legii. In acelasi sens, art. 52 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, prevede ca "Dispozitiile generale cuprind prevederi care orienteaza intreaga reglementare, determina obiectul si principiile acesteia".
In privinta art. 5 din ordonanta de urgenta, Curtea constata ca acesta este de natura a afecta regimul autoritatilor publice locale cu referire directa la autonomia locala, principiu care guverneaza acest regim. In aceste conditii, autorizarea prealabila data de catre Guvern este o ingerinta in desfasurarea activitatii autoritatilor publice locale, acestea neputand dispune ocuparea posturilor vacante prin concurs/examen chiar daca se incadreaza in plafonul aprobat al cheltuielilor de personal.
Avand in vedere neconstitutionalitatea extrinseca astfel retinuta, aceasta afecteaza actul normativ in ansamblul sau (Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 804 din 2 decembrie 2008). De asemenea, astfel cum s-a aratat la punctul 3.1, viciul de neconstitutionalitate extrinsec nu poate fi acoperit prin lege. De aceea, Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor masuri privind asigurarea functionalitatii administratiei publice locale, a numarului de posturi si reducerea cheltuielilor la institutiile si autoritatile publice din subordinea, sub autoritatea sau in coordonarea Guvernului ori a ministerelor este neconstitutionala in ansamblul sau.
Prin urmare, Tribunalul constata ca Ordinul Garzii Na?ionale de Mediu nr .. a fost emis in considerarea unor prevederi legale constatate neconforme cu Constitu?ia Romaniei ?i este, ca atare, lovit de un viciu de fond ce conduce la nelegalitatea sa.
Cu privire la acest aspect, nu pot fi avute in vedere apararile paratului, care a sus?inut ca efectele deciziilor Cur?ii Constitu?ionale se produc doar pentru viitor, in conformitate cu prevederile art. 147 din Legea 47/1992.
Aceasta deoarece potrivit art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, deciziile Curtii Constitutionale prin care se constata neconstitutionalitatea unei legi aflate in vigoare sunt definitive si obligatorii, iar potrivit alin. (3) al aceluiasi articol, dispozitiile din legile in vigoare constatate neconstitutionale isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale, daca in acest interval de timp Parlamentul sau Guvernul nu pune de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile declarate neconstitutionale sunt suspendate de drept. Aceleasi reglementari se regasesc si in art. 147 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.
Fata de aceste reglementari, in cazul in care legiuitorul nu actioneaza in termenul impus de textele de lege indicate, dispozitiile declarate neconstitutionale inceteaza sa produca efecte juridice.
Mai mult, potrivit art. 11 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicata, deciziile Curtii Constitutionale sunt obligatorii, ceea ce inseamna ca ele trebuie aplicate intocmai, nu numai in ceea ce priveste dispozitivul deciziei, dar si considerentele care il expliciteaza.
Prin urmare, instantele, chemate sa transeze asupra cererilor reclamantilor dupa ce Curtea Constitutionala s-a pronuntat la modul aratat asupra neconstitutionalitatii textelor de lege citate mai sus, sunt obligate sa se conformeze deciziilor Curtii Constitutionale iar sa nu dea eficienta actelor normative declarate neconstitutionale.
Daca aplicarea unui act normativ in perioada dintre intrarea sa in vigoare si declararea neconstitutionalitatii isi gaseste ratiunea in prezumtia de constitutionalitate, aceasta ratiune nu mai exista dupa ce actul normativ a fost declarat neconstitutional, iar prezumtia de constitutionalitate a fost rasturnata.
Este evident ca numai in aceasta maniera se pot concilia efectul obligatoriu al deciziei Curtii Constitutionale cu efectul ex nunc al acesteia. Totodata, faptul ca aprecierile Curtii Constitutionale au caracter obligatoriu pentru instante, a fost reafirmat chiar conform principiilor stabilite de instanta de contencios constitutional prin Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009, prin care s-a retinut ca, potrivit Legii fundamentale, singura autoritate abilitata sa exercite controlul constitutionalitatii legilor sau ordonantelor este instanta constitutionala; nici Inalta Curte de Casatie si Justitie si nici instantele judecatoresti sau alte autoritati publice ale statului nu au competenta de a controla constitutionalitatea legilor sau ordonantelor, indiferent daca acestea sunt ori nu in vigoare.
Solutia enuntata se impune si intrucat viciul de neconstitutionalitate stabilit cu privire Ia unele dispozitii legale nu trebuie perpetuat prin aplicarea in cursul unui proces pendinte a dispozitiei legale in sensul confirmarii solutiei legislative declarate ca fiind neconforma cu Legea fundamentala.
Acest aspect a fost tran?at chiar de Curtea Constitu?ionala care a statuat ca deciziile sale se aplica ?i litigiilor ce se afla pe rolul instantelor judecatoresti si se incadreaza in ceea ce Curtea a calificat ca fiind cauze pendinte la momentul publicarii deciziei sale de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate. In acest sens, Curtea nu a conditionat aplicarea deciziei sale in litigiile aflate in curs de ridicarea unei exceptii de neconstitutionalitate anterior publicarii deciziei, intrucat ceea ce are relevanta in privinta aplicarii acesteia este ca raportul juridic guvernat de dispozitiile legii declarate neconstitutionale sa nu fie definitiv consolidat, iar nu exercitarea unui mijloc procesual de aparare. De altfel, prin admiterea exceptiei, efectele deciziei Curtii Constitutionale se produc erga omnes.
Tribunalul observa ca, in condi?iile in care decizia de incetare a raportului de serviciu, a fost efectuata cu incalcarea unor norme constitu?ionale, declarate ca atare.
Astfel decizia de incetare a raportului de serviciu a fost intemeiata pe dispozi?iile HG nr. 1005/2012 privind organizarea si func?ionarea Garzii Na?ionale de Mediu astfel cum a fost modificat prin HG nr 264/2013.
Tribunalul constata ca Hotararea nr. 564/2013 pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 1.005/2012 privind organizarea si functionarea Garzii Nationale de Mediu a fost emisa in temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor masuri privind asigurarea functionalitatii administratiei publice locale, a numarului de posturi si reducerea cheltuielilor la institutiile si autoritatile publice din subordinea, sub autoritatea sau in coordonarea Guvernului ori a ministerelor.
A?adar declararea ca neconstitu?ionala a Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor masuri privind asigurarea functionalitatii administratiei publice locale, a numarului de posturi si reducerea cheltuielilor la institutiile si autoritatile publice din subordinea, sub autoritatea sau in coordonarea Guvernului ori a ministerelor afecteaza si Hotararea nr. 564/2013 pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 1.005/2012 privind organizarea si functionarea Garzii Nationale de Mediu, care a fost emisa pentru executarea unui text de lege neconstitu?ional. A?adar viciul de neconstitutionalitate stabilit cu privire Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2013 se rasfrange si asupra Hotararii nr. 564/2013 pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 1.005/2012
Avand in vedere motivul de nelegalitate de mai sus, Tribunalul considera ca nu mai este necesara analiza criticilor invocate de acesta, neconstitutionalitatea dispozitiilor legale in baza carora reclamantului i-a fost incetat raportul de serviciu facand de prisos analizarea pe fond a deciziei emise.
In raport de aceste considerente,Tribunalul va admite cererea reclamantului si va anula Decizia nr .. emisa de catre parata, urmand a obliga parata la reintegrarea reclamantului in functia detinuta anterior emiterii deciziei de incetare a raporturilor de serviciu, precum si la plata tuturor drepturilor salariale indexate, majorate si recalculate si a tuturor celorlalte drepturi cuvenite acestuia pe perioada cuprinsa intre data disponibilizarii si momentul reintegrarii efective .
Vazand prevederile art.451 si urm Cod procedura civila va obliga pe aceeasi parata la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de lei-onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Admite actiunea formulata de catre reclamantul , in contradictoriu cu paratii
Anuleaza Decizia nr .. emisa de catre parata.
Obliga parata la reintegrarea reclamantului in functia detinuta anterior emiterii deciziei de incetare a raporturilor de serviciu, precum si la plata tuturor drepturilor salariale indexate, majorate si recalculate si a tuturor celorlalte drepturi cuvenite acestuia pe perioada cuprinsa intre data disponibilizarii si momentul reintegrarii efective.
Obliga parata la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de .. lei-onorariu de avocat.
Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Bucuresti - Sectia a II-a de contencios administrativ si fiscal.
Pronuntata in sedinta publica azi, 16.10.2015.
PRESEDINTE GREFIER
**** ****
Prin decizia civila nr. .. pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VIII-a Contencios Administrativ si Fiscal a fost respins recursul declarat impotriva sentintei civile nr. . pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia a II-a Contencios Administrativ si Fiscal si a fost obligat recurentul-parat sa plateasca intimatului-reclamant suma de ..lei cheltuieli de judecata.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Acte ale autoritatilor publice
SOCIETATI COMERCIALE - Sentinta civila nr. 2593 din data de 20.09.2017Modificare documenta?ie de urbanism vs. indreptare eroare materiala. - Decizie nr. 2746 din data de 26.09.2017
Masurile de remediere luate de autoritatea contractanta in conf. cu art.3 din Legea nr.101/2016. Posibilitatea de revenire asupra raportului procedurii aprobat de conducatorul acesteia. - Decizie nr. 2295 din data de 23.08.2017
ANULARE ACT ADMINISTRATIV - Sentinta civila nr. 774 din data de 20.09.2016
PRETENTII - Sentinta civila nr. 167 din data de 20.04.2016
ANULARE NOTA LA PURTARE - Sentinta civila nr. 2098 din data de 04.12.2015
ANULARE ACT ADMINISTRATIV - Sentinta civila nr. 689 din data de 15.07.2016
ANULARE ACT ADMINISTRATIV - Sentinta civila nr. 458 din data de 06.05.2016
ANULARE NOTA LA PURTARE - Sentinta comerciala nr. 2098 din data de 04.12.2015
ANULARE ACT ADMINISTRATIV - Sentinta comerciala nr. 689 din data de 15.07.2016
ANULARE ACT ADMINISTRATIV - Sentinta comerciala nr. 458 din data de 06.05.2016
ANULARE ACT ADMINISTRATIV - Sentinta comerciala nr. 545/CA din data de 06.06.2016
Anulare partiala dispozitie emisa de viceprimar si obligarea acestuia la - Sentinta civila nr. 2116 din data de 04.12.2015
LITIGIU CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL - Sentinta comerciala nr. 2059 din data de 30.10.2015
ANULARE ACT ADMINISTRATIV - Sentinta comerciala nr. 1875 din data de 30.10.2015
ANULARE ACT ADMINISTRATIV - Sentinta civila nr. 610/CA/2015 din data de 24.03.2015
LITIGIU PRIVIND FUNCTIONARII PUBLICI - Sentinta civila nr. 728/CA/2015 din data de 07.04.2015
ANULARE PROCES VERBAL - Decizie nr. 458 din data de 30.04.2015
ANULARE ACT ADMINISTRATIV - Sentinta comerciala nr. 229/CA din data de 17.02.2015
ANULARE ACT EMIS DE AUTORITATI PUBLICE LOCALE - Sentinta comerciala nr. 2956/CA/2014 din data de 02.12.2014