Competenta materiala pentru infractiunea de favorizarea infractorului

ROMANIA
Dosar nr. *****
TRIBUNALUL BUCURESTI - SECTIA I PENALA
SENTINTA PENALA NR. *****
Sedinta din camera de consiliu din data de *****
Tribunalul constituit din :
JUDECATOR DE CAMERA PRELIMINARA: *****
GREFIER: *****

Ministerul Public – Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti - a fost reprezentat prin procuror *****.
Pe rol solutionarea cauzei penale privind pe inculpatul ***** – trimis in judecata sub aspectul savarsirii infractiunii de favorizarea faptuitorului prev. de art. 269 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 alin. 1 C.p.
La apelul nominal facut in sedinta din camera de consiliu a raspuns inculpatul ***** personal si asistat de aparator ales, av. ***** cu imputernicire avocatiala nr. ***** la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care
Tribunalul arata ca fata de solutia Judecatoriei Sector 3 Bucuresti care a dispus declinarea competentei de solutionare a cauzei fara a se pronunta in fond asupra cererilor si exceptiilor invocate in cauza, cauza se afla tot in procedura de camera preliminara.
Reprezentantul Ministerului Public invoca in fata instantei exceptia necompetentei materiale a tribunalului in solutionarea cauzei si solicita instantei sa admita aceasta exceptie invocata, sa decline competenta catre Judecatoria Sector 3 Bucuresti si sa constate ivit conflictul negativ de competenta ce urmeaza a fi solutionat de catre Curtea de Apel Bucuresti. In motivarea acestei exceptii se arata ca vointa legiuitorului a fost aceea ca in cazul celor trei infractiuni, printre care si cea de favorizare a infractorului, competenta materiala sa fie determinata de competenta stabilita pentru infractiunea premisa. In cauza este insa o alta situatie deoarece interpretand literalmente textul de lege, art. 44 alin. 3 C.p.p., conform caruia infractiunile de tainuire, favorizarea infractorului si nedenuntarea unor infractiuni sunt de competenta instantei care judeca infractiunea la care acestea se refera, se va observa ca textul legii stabileste clar – instanta care judeca – in cauza, instanta tribunalului nici in trecut nu a judecat si nici in prezent nu judeca infractiunea premisa, respectiv infractiunea de evaziune fiscala pentru care a fost cercetata suspecta *****. In opinia parchetului, daca legiuitorul avea vreun dubiu, trebuia sa formuleze textul de lege in sensul ca infractiunile de tainuire, favorizarea infractorului si nedenuntarea unor infractiuni sunt de competenta instantei care este competenta sa judece infractiunea la care acestea se refera. Din moment ce tribunalul nu judeca aceasta infractiune nici la momentul de fata, parchetul opineaza ca in acest caz competenta apartine Judecatoriei Sector 3 Bucuresti, mai ales ca pentru faptele la care se refera infractiunea de favorizare a faptuitorului s-a pronuntat o ordonanta de clasare, astfel ca nu se mai pune problema competentei instantei care judeca. Prin urmare, se va constata intervenit conflictul negativ de competenta, iar in raport de disp. art. 44 alin. 1 C.p.p., se impune inaintarea dosarului catre Curtea de Apel Bucuresti pentru stabilirea competentei de judecare a prezentei cauze.
Aparatorul ales al inculpatului ***** arata instantei ca este de acord cu exceptia invocata de reprezentantul ministerului public si solicita instantei sa constate intervenit conflictul negativ de competenta, iar in raport de disp. art. 44 alin. 1 C.p.p., se impune inaintarea dosarului catre Curtea de Apel Bucuresti pentru stabilirea competentei de judecare a prezentei cauze.

TRIBUNALUL



Asupra cauzei penale de fata:
La data de ***** s-a inregistrat la aceasta instanta, trimis prin declinare de la Judecatoria sectorului 3 Bucuresti, prin sentinta penala nr. *****, rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti nr. ***** din data de *****, prin care s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului ***** pentru savarsirea infractiunii de favorizare a infractorului prev.de art.269 alin.1 Cp cu aplicarea art.5 alin.1 Cp.
In fapt, s-a retinut in actul de sesizare ca la data de *****, la ora *****, inculpatul a comunicat suspectei ***** (cercetata sub aspectul savarsirii infractiunilor de evaziune fiscala, asociere in vederea savarsirii de infractiuni si a infractiunii prev.de art.2961 alin.1 lit.l din Legea 571/2003) date si informatii din dosarul nr. ***** al Parchetului de pe langa Judecatoria sectorului 2, de natura a ingreuna si zadarnici urmarirea penala in cauza (respectiv faptul ca instanta de judecata a autorizat efectuarea unor perchezitii la domiciliul suspectei si al celorlalti colaboratori si faptul ca se vor obtine autorizatii de interceptare si inregistrare a convorbirilor telefonice).
Pentru a se pronunta astfel, judecatorul de camera preliminara de la instanta de fond a constatat ca judecatoria nu este competenta material sa solutioneze cauza in raport de dispozitiile art.44 alin.3 Cpp si de infractiunile la care se refera infractiunea de favorizare a infractorului si anume infractiunile de evaziune fiscala, asociere in vederea savarsirii de infractiuni (in prezent constituire de grup infractional organizat) si infractiunea prev.de art.2961 alin.1 lit.l din Legea 571/2003 pretins savarsite de suspecta ***** – primele doua fiind de competenta tribunalului.
In motivarea sentintei penale, in esenta,  judecatorul de drepturi si libertati a analizat continutul normelor legale din anteriorul cod de procedura penala comparativ cu cel din noul cod, apreciind ca „indiferent de momentul solutionarii respectivelor cauze si chiar independent de incidenta situatiilor de conexitate, competenta de solutionare revine instantei competente sa judece infractiunea la care cele trei infractiuni se refera”.
In sedinta din camera de consiliu din data de *****, in procedura de camera preliminara, reprezentantul parchetului a invocat exceptia de  necompetenta materiala a tribunalului  si a solicitat  declinarea cauzei la Judecatoria sectorului 3, avand in vedere urmatoarele considerente: interpretarea textului prev.de art.44 alin.3 Cpp ar trebui sa fie in sensul ca infractiunea de favorizare a infractorului – cum este cazul spetei de fata – ar fi de competenta tribunalului daca aceasta instanta ar judeca infractiunile la care aceasta se refera.
Cum in dosarul in care a fost cercetata suspecta *****  s-a dat o ordonanta de clasare, cum infractiunile premisa nu au fost si nu vor fi judecate de tribunal, in opinia parchetului, competenta materiala de a judeca infractiunea de favorizare a infractorului – in aceasta situatie – revine  judecatoriei.
Textul art.44 alin.3 Cpp face referire la „instanta care judeca infractiunea” la care favorizarea se refera si nu la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta – asa cum sunt formulate toate celelalte texte din Codul de procedura penala.
Analizand actele dosarului si dispozitiile legale in materie, tribunalul constata urmatoarele:
Potrivit art.44 alin.3 Cpp, „tainuirea, favorizarea infractorului si nedenuntarea unor infractiuni sunt de competenta instantei care judeca infractiunea la care acestea se refera”.
In interpretarea acestui text de lege trebuie pornit de la sintagma „care judeca” – ceea ce presupune existenta pe rolul tribunalului a unei cauze vizand infractiunea premisa, precum si faptul ca activitatea de judecata este activitatea prin care este rezolvat fondul cauzei.
Ori, in speta de fata, in ceea ce priveste fondul cauzei in care a fost cercetata suspecta ***** pentru infractiunile premisa la care se refera favorizarea pentru care inculpatul a fost trimis in judecata, acesta nu a facut niciodata obiectul unei judecati la instanta, respectiv la tribunal, in cauza fiind pronuntata o ordonanta de clasare data de procuror.
Daca legiuitorul ar fi inteles ca cele trei infractiuni mentionate in art.44 alin.3 Cpp sa fie judecate in orice situatie de catre instanta competenta sa judece si infractiunea premisa, textul de lege s-ar fi referit cu siguranta la instanta careia     i-ar reveni competenta sa judece in prima instanta infractiunea la care acestea se refera.
Mai mult, referindu-se la instanta care judeca legiuitorul a avut in vedere ipoteza necesitatii reunirii cauzelor pentru o mai buna solutionare a lor, pentru a se forma judecatorului o viziune de ansamblu asupra tuturor imprejurarilor in care au fost comise faptele.
Cum in cauza de fata posibilitatea reunirii cauzelor nu exista si in raport de dispozitiile art.35 alin.1 si ale art.36 Cpp (potrivit cu care infractiunea de favorizare a infractorului nu este de competenta tribunalului), judecatorul de camera preliminara de la tribunal va admite exceptia de necompetenta materiala a Tribunalului Bucuresti formulata de reprezentantul parchetului si in baza art.346 alin.6 rap.la art.50 Cpp va declina competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei sectorului 3 Bucuresti.
In baza art.51 alin.1 Cpp, va constata ivit conflict negativ de competenta intre Judecatoria sectorului 3 si Tribunalul Bucuresti si va inainta cauza spre solutionarea acestuia Curtii de Apel Bucuresti.
In baza art.275 alin.3 Cpp, cheltuielile judiciare vor ramane in sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE



Admite exceptia de necompetenta materiala a Tribunalului Bucuresti formulata de reprezentantul Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti.
In baza art.346 alin.6 Cpp rap.la art.50 Cpp declina competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei sectorului 3 Bucuresti.
In baza art.51 alin.1 Cpp constata ivit conflictul negativ de competenta si inainteaza cauza Curtii de Apel Bucuresti pentru solutionarea acestuia.
In baza art.275 alin.3 Cpp, cheltuielile judiciare raman in sarcina statului.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica, azi, *****.

Judecator de Camera Preliminara, Grefier,
                        *****                                   *****