Atributiile AGA in modificarea Statutului societatii sau infiintarea/desfiintarea unor sedii secundare. Rolul instantei in aprecierea strategiei de reorganizare al societatii.

In art. 3 alin. 2 din OUG nr. 159/1999 se prevede ca"Loteria romana isi constituie sucursale, reprezentante, centre de lucru, agentii si altele asemenea, in tara si in strainatate, unitati fara personalitate juridica, infiintate prin hotarare a adunarii generale a actionarilor".
Art. 9 din Statutul societatii prevede de asemenea ca AGA are atributii in modificarea statutului ori de cate ori este necesar iar printre situatiile enumerate se afla si aceea de “infiintarea/desfiintarea unor sedii secundare".
In exercitarea acestor prerogative, AGA a aprobat in sedinta din 25.07.2008 "programul de reorganizare si restructurare teritoriala a CNLR SA pe perioada 1008-2013", program prin care s-a modificat structura organizatorica a companiei prin desfiintarea sucursalelor si infiintarea centrelor de profit , proces in care s-a dispus si radierea sucursalei zonale Constanta.

Prin cererea inregistrata sub nr. 10980/118/2008, reclamantul B.A.C. a solicitat, pe calea ordonantei presedintiale, suspendarea vremelnica a concursului organizat de parata Loteria Romana SA. Bucuresti, pentru ocuparea posturilor de director Centru de profit, programat in perioada 20 - 21.12.2008, pana la solutionarea irevocabila a actiunii vizand anularea concursului aratand ca acest concurs incalca prevederile pct. N din contractul individual de munca nr. 341/2004 si art. 51-53 din CCM/2008 si CCMUN.
La termenul din 30.01.2009, reclamantul si-a modificat cererea de chemare in judecata, solicitand, pe calea dreptului comun:
- constatarea nulitatii absolute a deciziei nr. 302/12.01.2009 de incetare a contractului individual de munca;
- reintegrarea in munca si obligarea paratei la plata drepturilor banesti de la data concedierii pana la data reintegrarii efective; cu cheltuielile de judecata ocazionate de acest proces.
De asemenea, reclamantul a inregistrat sub nr. 10981/118/2008 si actiunea avand ca obiect anularea concursului pentru ocuparea posturilor de director centru de profit programat in perioada 20-21.12.2008.
La termenul din 13.02.2009 instanta de fond a conexat cele doua cereri  conform art. 163 cod proc. civila.
Prin intampinare parata a solicitat respingerea actiunii, precizandu-se ca CNLR S.A. este o societatea comerciala cu capital integral de stat iar prin hotararea Consiliului de Administratie din data de 08.03.2007 s-a aprobat cu unanimitate de voturi organigrama modificata a societatii si regulamentul de organizare si functionare al acesteia, la nivel central in functie de constatarile ANAF prin procesul-verbal de control financiar din 22.02.2007.
Astfel, reorganizarea a fost ceruta de catre organele de control ANAF prin Dispozitia obligatorie nr. 8436/7.03.2007, iar in urma demararii procedurii a fost publicat Regulamentul integral pe site-ul Companiei, alaturi de anuntul de concurs cu toate detaliile privind conditiile si procedura de desfasurare.
Prin circulara nr.247/21.11.2008, comunicata tuturor unitatilor din teritoriu, a fost realizata informarea cu privire la aprobarea de catre AGA a Programului de reorganizare si infiintarea a 41 de centre de profit judetene, precum si cu privire la intentia companiei de a-si proteja salariatii existenti. Toti conducatorii unitatilor teritoriale ale CNLR au fost astfel convocati pentru data de 5.12.2008, in vederea discutarii interactive a aspectelor legate de acest proces, fiind date lamuririle necesare.
Din acest punct de vedere, parata considera ca reclamantul isi exercita abuziv drepturile procesuale cata vreme a participat la aceasta intalnire, dar a refuzat sa se inscrie la concurs impreuna cu alti sase directori de sucursale zonale, considerand ca AGA nu are dreptul sa organizeze un asemenea concurs si ca postul nou infiintat le revine de drept.
Parata a mai aratat ca masurile luate privesc cresterea competitivitatii companiei, eficientizarea activitatii acesteia, si ca instantele nu au abilitarea, astfel cum s-a retinut prin decizia nr. 447/2005 a ICCJ, sa cenzureze hotararile adunarii generale pe criteriul oportunitatii sau al profitabilitatii masurii luate.
Prin incheierea din 13.02.2009 a fost respinsa exceptia inadmisibilitatii cererii modificatoare, prin prisma prevederilor art. 132 cod proc. civila, deoarece aceasta modificare s-a realizat in conditiile art. 134 cod proc. civila.
C.G. s.a. au formulat cereri de interventie in interes alaturat paratei la termenul din 19.12.2008. Prin aceste cereri de interventie s-a solicitat respingerea actiunii reclamantului, ca nefondata, in considerarea legalitatii concursului organizat de CNLR.
Aceste cereri au fost respinse in raport de disp. art. 49 cod proc. civila, intrucat obiectul actiunii modificate a vizat anularea deciziei de concediere, situatie in raport cu care intervenientii nu isi justifica interesul.
Prin sentinta civila nr.487/10.04.2009, Tribunalul Constanta a respins ca nefondate actiunile conexe astfel cum au fost modificate si precizate de  reclamantul B.A.C.
Pentru a dispune astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Prin hotararea Consiliului de Administratie al din 15.04.2008 s-a avizat Referatul privind ,,Programul de restructurare si reorganizare teritoriala a CNLR S.A. pe perioada 2008 - 2013’’si in temeiul acestui document s-a aprobat in Adunarea Generala a Actionarilor din 25.07.2008, infiintarea a 42 de centre judetene de profit, cu modificarea corespunzatoare a Statutului CNLR S.A.
Reclamantul s-a referit, pe de o parte, la imposibilitatea modificarii de catre Adunarea generala, a organigramei CNLR S.A. aprobata prin actul normativ de infiintare, iar pe de alta parte la caracterul nereal si inoportun al masurii de reorganizare.
S-au respins aceste aparari retinandu-se ca, potrivit Statutului CNLR S.A. aprobat prin O.U.G. nr. 159/1999, Adunarea Generala a Actionarilor este organul de conducere al Loteriei Romane care decide asupra activitatii acesteia si asupra politicii economice avand astfel, abilitata sa ia masurile necesare pentru reorganizarea activitatii companiei, iar in absenta unei hotarari judecatoresti vizand nelegalitatea acestei decizii, masura nu poate fi apreciata ca fiind dispusa cu incalcarea legii.
Cat priveste oportunitatea masurii de reorganizare, s-au avut in vedere prevederile art. 65 alin. 1 Codul muncii, care la data initierii procedurii reorganizarii companiei operau in forma modificata prin O.U.G. nr. 55/2006.
Potrivit acestui text, concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului reprezinta incetarea contractului individual de munca determinata de desfiintarea locului de munca ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fara legatura cu persoana acestuia.
Alin. 2 stabileste ca desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa.
Prin urmare, la data procedurii de reorganizare, de stabilire a concursului si de emitere a deciziei de concediere contestate in prezenta cauza, nu mai erau incidente prevederile anterioare ale art. 65 Codul muncii, conform cu care incetarea contractului prin concediere pentru acest motiv trebuia sa fie determinata de desfiintarea locului de munca impusa in mod obligatoriu de existenta si probarea unor dificultati economice, de transformari tehnologice sau de reorganizarea activitatii.
S-a constatat astfel, ca sustinerile reclamantului sunt nefondate, intrucat desfiintarea postului sau a fost determinata de adoptarea planului de restructurare - care a condus la disparitia formelor anterioare de organizare teritoriala cu descentralizarea structurii organizatorice fata de centru si adoptarea unui nou sistem de contabilitate de gestiune.
S-a concluzionat in sensul ca, desfiintarea postului ocupat de reclamant in baza unui contract individual de munca nu a constituit o masura abuziva, nereala si nefundamentata, cu atat mai mult cu cat noile functii nu mai puteau fi ocupate decat in baza unui contract de mandat, in considerarea unor criterii manageriale urmarite prin organizarea concursului si sub acest aspect, nu are relevanta faptul ca atributiile specifice noului post (director centru de profit) se regasesc in esenta si pe fisa postului ocupat de reclamant, intrucat acest aspect nu infirma desfiintarea efectiva a postului.
Dealtfel, optiunea participarii la concurs revenea mai multor angajati, nefiind pusa in discutie o simpla inlocuire a titulaturii functiei, motiv pentru care organizarea concursului si ocuparea noilor posturi in aceasta maniera reprezenta o necesitate obiectiva si o cerinta a legii iar oferirea noilor pozitii in organigrama, vechilor salariati  este exclusa.
Faptul ca acest demers al angajatorului a coincis cu emiterea deciziei de concediere nu confera acestuia caracter nelegal, ci, dimpotriva, atesta disponibilitatea paratei de a permite reclamantului care nu a optat pentru concurs de la inceput sa poata participa la selectie pentru unul din posturile ramase vacante.a solicite sprijinul AJOFM cata vreme s-a probat ca in cadrul unitatii mai erau locuri vacante, dar sub rezerva ocuparii lor prin concurs.
Intrucat parata a facut dovada existentei unei reorganizari reale si serioase, care a generat desfiintarea nu doar a postului ocupat de reclamant, ci si a tuturor posturilor de aceeasi natura existente in vechea organigrama a CNLR S.A., cu consecinta crearii unor noi functii de conducere, ocupate in urma unui concurs si prin incheierea ulterioara a unui contract de mandat  instanta a apreciat ca actiunile conexe ale  reclamantului sunt nefondate.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs recurentul reclamant, care a formulat urmatoarele critici:
1. - O prima problema rezolvata in mod gresit de catre instanta de fost a fost aceea a posibilitatii modificarii de catre Adunarea generala a Companiei Nationale Loteria Romana S.A. a organigramei aprobate prin actul normativ de infiintare.
Instanta a retinut ca potrivit Statutului C.N.L.R. S.A. aprobat prin OUG nr.159/1999, Adunarea generala a actionarilor este organul de conducere al Loteriei Romane care decide asupra activitatii acesteia si asupra politicii economice.
Prin urmare, acest for ar avea abilitarea de a lua masurile necesare pentru reorganizarea activitatii companiei, iar in absenta unei hotarari judecatoresti vizand nelegalitatea acestei decizii, masura nu poate fi apreciata ca fiind dispusa cu incalcarea legii.
Apreciaza ca aceste consideratii sunt nelegale avand in vedere ca Statutul CNLR - SA a fost adoptat prin OUG nr.159/1999, iar in anexa A la statut este cuprinsa Lista cuprinzand unitatile fara personalitate juridica din structura Companiei Nationale Loteria Romana SA.
In mod evident modificarea acestei anexe se putea face numai prin modificarea actului normativ.
Afirmatia instantei potrivit cu care, in lipsa unei hotarari judecatoresti de anulare a hotararii A.G.A., nu poate constata nelegalitatea acesteia, nu poate fi primita, deoarece poate sa constate nelegalitatea acesteia pe cale incidentala si sa o lipseasca de efecte juridice in ceea ce priveste obiectul litigiului de fata.
2.- In ce priveste nulitatea deciziei de desfacere a contractului de munca raportat la lipsa unei cauze reale si serioase:
Asa cum rezulta din toate actele paratei, cauza reorganizarii este reprezentata de dispozitia ANAF nr.8436/07.03.2007, astfel: "reorganizarea Companiei la nivel central si teritorial si transformarea Sucursalelor Zonale in centre de profit, prin transferul managementului activitatii desfasurate de Centrele de lucru si a administrarii si gestionarii activitatii si resurselor Centrelor de lucru" care la acest moment este doar partial implementata, prin reorganizarea la nivel central.
A.N.A.F., conform art.5 alin.1 din H.G. nr.495/2007, este autorizata in indeplinirea atributiilor sale "sa dea agentilor economici ca urmare a controlului, dispozitii cu caracter obligatoriu pentru luarea masurilor de respectare a legii", ori nu se poate stabili sub nici un aspect incalcarea legii prin forma de organizare a companiei, cand aceasta forma este statuata prin lege - OUG nr.159/1999.
Elementul esential al dispozitiilor ANAF era "cresterea performantelor economice" si de asemenea, scaderea cheltuielilor la 1000 de lei venituri, dar modul cum aceasta dispozitie a fost interpretata si pusa in practica a dus la un rezultat contrar recomandarilor facute de catre aceasta.
3.- In mod eronat instanta de fond a retinut ca numarul de posturi s-a redus, cand rezulta in mod evident ca acesta s-a marit, astfel recunoscut chiar de intimata prin raspunsul la interogatoriu, astfel ca sanctiunea care intervine, potrivit legii este nulitatea absoluta a deciziei de concediere, care are caracter nelegal si netemeinic.
Desfiintarea locului de munca al reclamantului a vizat de fapt persoana si nu functia.
Din punct de vedere al obiectivitatii si impartialitatii demersului de selectare a personalului cu atributii de conducere ce urma sa fie desemnat in urma reorganizarii, angajatorul nu a respectat principiul egalitatii de sanse si aplicarea unui tratament nediscriminatoriu, avand in vedere ca reorganizarea a fost dispusa atat la nivel teritorial cat si central, astfel incat directorii executivi din centrala nu au fost supusi examinarii in conditiile in care organigrama aparatului central a fost modificata in sensul desfiintarii anumitor directii si infiintarii altora prin comasarea anumitor servicii si implicit sporirea responsabilitatilor.
In urma reorganizarii, singurele functii conditionate a fi ocupate prin concurs au fost cele de director executiv, cu toate ca, si contabilii sefi ai fostelor Sucursale zonale aveau atributii de conducere, dar in acest caz posturile nou infiintate, avand atributii de conducere in compartimentul economic, au fost oferite de catre angajator fara concurs.
4.- Incalcarea prevederilor legale privind oferirea unui loc de munca de catre parata.
Dispozitiile art.64 alin.1 Codul muncii, care instituie obligatia angajatorului de a oferi un loc de munca vacant pentru cazuri de concediere ce tin de persoana salariatului, trebuie aplicate si in situatiile vizate de art.65 alin.1 din Codul muncii, avand in vedere ca relatiile de munca se intemeiaza pe principiul bunei-credinte si al garantarii dreptului la protectia impotriva somajului.
Mai mult, exista obligatia de diligenta subsecventa a angajatorului de a solicita sprijinul agentiei teritoriale de ocupare a fortei de munca in vederea redistribuirii salariatului, existenta acestei obligatii fiind rezultatul interpretarii a fortiori a dispozitiilor art.64 alin.2 Codul muncii.
5.- Privitor la data de organizare a concursului - 20-21.12.2008, postul de director executiv al subunitatii teritoriale pe raza judetului Constanta nu putea fi vacant si prin urmare scos la concurs, deoarece Sucursala  zonala Constanta nu fusese desfiintata in conditiile legii prin radiere de la ORC Constanta, astfel incat noua subunitate teritoriala sa poata fi infiintata,
In concluzie, reclamantului ii era impusa ca singura optiune valabila pentru pastrarea locului de munca, participarea la un concurs pentru un post ce nu era infiintat si prin urmare vacant conform legii, in cadrul unei subunitati inexistente la acel moment, radierea Sucursalei Zonele si infiintarea Centrului de profit Constanta producandu-se efectiv in luna ianuarie 2009.
Lista de posturi trebuia sa fie inclusa in decizie si nu in perioada de preaviz sa se puna la dispozitia reclamantului lista locurilor vacante la nivelul companiei, potrivite pregatirii profesionale.
6.- Un alt aspect al nelegalitatii rezulta din faptul ca prin Decizia nr.938 s-a dispus ca incepand cu 01.01.2009, dl. I.G., consilier in cadrul Compartimentului consilieri sa indeplineasca functia de director al Centrului de Profit Constanta si Centrului de Profit Galati, pana la data ocuparii acestor posturi prin concurs, in conditiile in care, potrivit deciziei atacate de reclamant, decizia produce efecte juridice de la data comunicarii sale salariatului si poate fi contestata la Tribunalul Constanta - Sectia conflicte de munca, in termen de 30 de zile calendaristice, de la aceeasi data.
Intentia paratei de a face orice pentru ca reclamantul sa nu mai fie salariat al Companiei rezulta si din dispozitia din decizia atacata, potrivit cu care se renunta "de catre angajator in perioada de preaviz la dreptul de a mai solicita salariatului executarea obligatiilor din contractul individual de munca".
Preavizul este un beneficiu care se acorde salariatului si numai acesta poate sa dispuna de el in sensul ca poate sa renunte in tot sau in parte la beneficiul lui.
Drept urmare, in conformitate cu disp. art.76 din Codul Muncii, potrivit cu care "concedierea dispusa cu nerespectarea procedurii prevazute de lege este lovita de nulitate absoluta", decizia nr.302/12.09.2009 de incetare a contractului de munca a reclamantului este lovita de nulitate absoluta.
Intimata a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat si mentinerea ca legala si temeinica a hotararii atacate.
Analizand sentinta recurata in raport de criticile formulate si de materialul probator administrat, Curtea constata ca recursul este nefondat. - Recurentul a ocupat functia de director executiv la Sucursala Zonala Constanta din cadrul CN Loteria Romana S.A. conform contractului individual de munca nr. 341/2004 si deciziei nr. 162/28.04.2004.
Societatea parata s-a infiintat prin OUG nr. 159/1999, iar in anexa la aceasta ordonanta s-au prevazut mai multe sucursale fara personalitate juridica ale CN Loteria Romana S.A.
Totodata s-a emis Statutul companiei care este de asemenea anexa la ordonanta si care reglementeaza modul de functionare si organizare al societatii.
In art. 3 alin. 2 din OUG nr. 159/1999 se prevede ca"Loteria romana isi constituie sucursale, reprezentante, centre de lucru, agentii si altele asemenea, in tara si in strainatate, unitati fara personalitate juridica, infiintate prin hotarare a adunarii generale a actionarilor".
Art. 9 din Statutul societatii prevede de asemenea ca AGA are atributii in modificarea statutului ori de cate ori este necesar iar printre situatiile enumerate se afla si aceea de “infiintarea/desfiintarea unor sedii secundare".
In exercitarea acestor prerogative, AGA a aprobat in sedinta din 25.07.2008 "programul de reorganizare si restructurare teritoriala a CNLR SA pe perioada 1008-2013", program prin care s-a modificat structura organizatorica a companiei prin desfiintarea sucursalelor si infiintarea centrelor de profit, proces in care s-a dispus si radierea sucursalei zonale Constanta.
Asadar, nu poate fi retinuta critica recurentului in referire la nelegalitatea modificarii listei cu unitatile fara personalitate juridica, deoarece hotararea adoptata de AGA a respectat intocmai dispozitiile statutare.
- Cu privire la “nulitatea deciziei de desfacere a contractului de munca raportat la lipsa unei cauze reale si serioase", Curtea retine:
Potrivit art. 65 alin 2 Codul muncii desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa.
Textul de lege nu permite incetarea contractului de munca din vointa unilaterala a angajatorului pentru motive invocate arbitrar sau in mod abuziv si care ingradesc dreptul la munca.
Aceste dispozitii sunt in concordanta cu dispozitiile art. 24 litera “a" din Carta sociala europeana care reglementeaza “dreptul lucratorilor de a nu fi concediati fara un motiv intemeiat".
Cauza reala presupune ca aceasta sa aiba un caracter obiectiv, adica sa fie generata de dificultati economice, transformari tehnologice sau reorganizarea societatii.
Cauza este serioasa atunci cand este precisa si reprezinta adevaratul motiv al concedierii neavand rolul de a disimula existenta unui alt motiv.
Decizia de reorganizare a companiei a apartinut Adunarii generale a actionarilor ca organ de conducere iar reorganizarea presupune adoptarea acelor masuri necesare pentru optimizarea activitatii pentru a deveni una profitabila ceea ce , in unele cazuri implica desfiintarea sau transformarea unor posturi.
Instanta nu poate sa intervina in strategia de reorganizare al societatii si nu poate cenzura acest proces prin mentinerea unor posturi deoarece aceasta ar insemna sa se substituie organelor de conducere ale societatii.
In raport de probele administrate, instanta nu putea decat sa constate ca postul ocupat de reclamant a fost suprimat datorita unor cauze reale si serioase, nefiind indreptatita sa intervina asupra motivelor care l-au determinat pe angajator sa procedeze la reorganizarea propriei sale activitati.
- Nu se poate retine nici critica referitoare la caracterul subiectiv al masurii si anume ca aceasta desfiintare a postului a vizat persoana reclamantului si ca in realitate a avut loc o crestere a numarului de posturi si nicidecum o reducere, deoarece asa cum a constatat si instanta de fond, reorganizarea unei institutii presupune luarea acelor masuri care duc la eficientizarea activitatii ceea ce inseamna ca urmare acestui proces, se pot suprima din schema de personal unele posturi si se pot crea in acelasi timp alte posturi.
Reclamantul ocupa functia de director executiv al CN Loteria Romana SA -Sucursala Zonala Constanta si la nivelul acestor functii - de director - trebuie analizata schema de personal. Ori din moment ce s-au desfiintat toate sucursalele zonale, printre care si sucursala al carei director era reclamantul, instanta nu poate face trimitere la alt gen de posturi create de parata deoarece posturile nou create erau in cadrul unor noi structuri, respectiv centrele de profit.
Pentru ocuparea posturilor de directori ale acestor centre de profit, s-a agreat procedura ocuparii prin concurs si aceasta procedura nu este una nelegala din moment ce fiecare sucursala era condusa de 3 persoane cu functii de conducere (director executiv, director adjunct si contabil sef) iar  centrul de profit este condus de un singur director. Prin urmare nu era posibil ca toti directorii sucursalelor sa ocupe aceeasi functie si in cadrul centrelor de profit nou infiintate in conditiile in care nu erau suficiente posturi pentru o astfel de functie.
In acest context, posturile de director urmau sa fie ocupate prin concurs iar reclamantului i s-a transmis lista posturilor vacante din companie putand opta pentru unul din aceste posturi in perioada termenului de preaviz.
De asemenea, i s-a comunicat odata cu decizia nr. 302/12.01.2009, ca se va organiza concurs pentru ocuparea postului de director centru de profit Constanta, in data de 22-23.01.2009, la care putea participa si reclamantul ceea ce inseamna ca acesta a luat cunostinta de acest concurs inainte de a avea loc si respectiv, dupa data radierii Sucursalei Zonale Constanta care s-a dispus prin incheierea nr. 10469/09.01.2009.
Nu se poate retine vreun motiv de nulitate al deciziei nici din perspectiva nerespectarii disp. art. 74-d Codul muncii deoarece acest text de lege face trimitere expresa la situatiile reglementate de art. 64 text care, la randul sau prevede alte situatii de incetare a contractului de munca, diferite de cea a reclamantului.
Pentru aceste motive criticile e la pct. 3 si 4 si 5 din motivele de recurs vor fi respinse ca nefondate.
- In  decizia nr. 302/12.01.2009 s-a mentionat  ca “in perioada de preaviz, angajatorul renunta la dreptul de a mai solicita salariatului executarea obligatiilor din contractul individual de munca incheiat pentru functia de director detinuta pana la 31.12.2008, salariatul urmand a fi remunerat potrivit salariului de incadrare din contractul individual de munca,  salariu care nu va suferi nicio modificare in aceasta perioada"
In referire la aceasta mentiune din decizie, recurentul afirma ca societatea i-a incalcat dreptul pe care legea il atribuie salariatului - de a renunta sau nu la beneficiul preavizului.
Nu se poate retine aceasta critica deoarece art. 79 (7) din Codul muncii prevede: “contractul individual de munca inceteaza la data expirarii termenului de preaviz sau la data renuntarii totale sau partiale de catre angajator la termenul respectiv".
Prin urmare, angajatorul poate renunta la preaviz dar cu conditia achitarii drepturilor salariale aferente perioadei de preaviz deoarece alin. (5) din acelasi articol prevede ca “pe perioada preavizului, contractul de munca continua sa isi produca efectele" ceea ce presupune plata salarului pentru perioada de preaviz in care si salariatul este obligat sa isi respecte obligatiile din contract. Faptul ca,  reclamantul a incasat drepturile salariale aferente perioadei de preaviz, cu toate ca nu a lucrat in acea perioada, nu echivaleaza cu incalcarea vreunui drept reglementat de dispozitiile legale mai sus aratate.
Pentru aceste considerente, instanta constata ca in cauza nu sunt incidente dispozitiile art.76 Codul muncii, decizia emisa de parata fiind legala si temeinica si in temeiul art. 312 cod procedura civila recursul declarat impotriva sentintei civile nr.487/10.04.2009 pronuntata de Tribunalul Constanta, urmeaza a fi respins ca nefondat.
In ce priveste cererea intimatei parate de obligare a recurentului la plata cheltuielilor de judecata, Curtea constata ca la dosarul cauzei nu s-a depus nicio dovada a cheltuielilor efectuate de aceasta parte in legatura cu solutionarea recursului de fata, astfel ca in raport de dispozitiile art. 274 cod procedura civila si aceasta cerere va fi respinsa ca nefondata.