Contestatie decizie de pensionare. Interzicerea cumulului pensiei de stat cu veniturile de natura salariala provenite de la bugetul de stat daca nivelul acesteia depaseste nivelul salariului mediu brut pe economie.

La data de 12.11.2009 a intrat in vigoare Legea 329/2009, care la art. 17 alin.1 a prevazut ca "beneficiarii dreptului la pensie apartinand atat sistemului public de pensii, cat si sistemelor neintegrate sistemului public care realizeaza venituri salariale sau, dupa caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activitati pe baza de contract individual de munca, raport de serviciu sau in baza actului de numire, potrivit legii, in cadrul autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale, indiferent de modul de finantare si subordonare, precum si in cadrul regiilor autonome, societatilor nationale, companiilor nationale si societatilor comerciale la care capitalul social este detinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritoriala, pot cumula pensia neta cu veniturile astfel realizate, daca nivelul acesteia nu depaseste nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat."
In cauza de fata nu se pune in discutie valoarea pensiei castigate, ci imputarea unei sume ce face obiectul unui drept castigat pentru obtinerea caruia acesta a contribuit de-a lungul activitatii sale la sistemul asigurarilor sociale, fiind astfel garantat de lege.
Prin urmare, el nu poate face obiect al retinerilor in conditiile in care singura sanctiune prevazuta de Legea nr. 329/2009 pentru neindeplinirea obligatiei de a opta intre suspendarea platii pensiei pe durata exercitarii activitatii si incetarea raporturilor de munca era aceea a incetarii raporturilor de munca, prin vigilenta angajatorului, impusa de art. 20 din aceeasi lege.

Art. 17 alin.1, art. 18, 19, 20, 23 din Legea 329/2009
Art.1 din Protocolul nr. 1 la CEDO

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Constanta sub nr. 8180/118/2013 reclamantul [...] a chemat in judecata pe paratii Casa de Pensii Sectoriala a Ministerului Apararii Nationale si Ministerul Apararii Nationale, solicitand instantei ca prin hotararea ce se va pronunta sa dispuna anularea deciziei nr. 50067/31.07.2013 privind recuperarea sumelor incasate necuvenit cu titlu de prestatii de asigurari sociale.
In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca drepturile de pensie ce i-au fost imputate prin decizia contestata nu au fost incasate in mod necuvenit, ci in baza deciziei de pensionare nr. _/31.03.2011, a carei validitate a fost confirmata prin Sentinta civila nr. 421/25.01.2013 pronuntata de Tribunalul Constanta in dosar nr. 11415/118/2011. Totodata, parata nu a emis nici o decizie de suspendare a platii pensiei cu incepere din data de 01.01.2011, astfel incat a beneficiat in mod legal de plata pensiei iar parata nu se poate prevala de necunoasterea starii de cumul al pensiei cu salariul, cata vreme a desfasurat activitate in calitate de salariat tot in cadrul M.Ap.N.
Nelegalitatea deciziei de debit a fost sustinuta si din perspectiva perioadei vizate, in conditiile in care interdictia cumulului pensiei cu salariul a intervenit la data de 31.03.2013, precum si sub aspectul incalcarii dispozitiilor art. 17 alin.2 din Legea 329/2009.In acest context, reclamantul a subliniat ca interdictia legala este incidenta numai in cazul persoanelor care aveau calitatea de cumularzi la data intrarii in vigoare a legii sau care au dobandi aceasta calitate ulterior, dar numai daca drepturile de pensie au fost stabilite sub imperiul acestui act normativ. In plus, suspendarea platii pensiei a interferat cu dreptul sau de proprietate intr-o maniera care a fost discriminatorie, Legea 329/2009 fiind contrara dispozitiilor art. 14 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului, cat si art.1 din Protocolul nr. 1 la CEDO.
Casa de Pensii Sectoriala a Ministerului Apararii Nationale a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca nefondata.
Pe aceasta cale, parata a mentionat ca la data intrarii in vigoare a Legii 329/2009 reclamantul se afla in situatia cumularii pensiei militare de serviciu cu veniturile salariale realizate la angajatorul UM [...] [...], iar prin declaratia din 04.12.2009 si-a exprimat optiunea pentru continuarea activitatii si suspendarea platii pensiei. Ulterior, la data de 26.01.2010, reclamantul a solicitat reluarea in plata a pensiei de serviciu, iar prin decizia de revizuire emisa in temeiul OUG 1/2011 i s-au stabilit drepturi de pensie in cuantum de 2.536 lei brut.
Parata a mai sustinut ca reclamantul nu si-a indeplinit obligatia asumata sub semnatura, de a anunta angajatorul despre orice modificare a cuantumului pensiei, astfel ca in perioada 01.01.2011-28.02.2013 a incasat in mod necuvenit suma de 57.302 lei cu titlu de pensie, intrucat nivelul venitului realizat din pensia neta cumulata a fost mai mare decat nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat. Abia in februarie 2013 reclamantul a inteles sa isi indeplineasca obligatia legala, optand pentru continuarea activitatii si suspendarea platii pensiei, iar cu acest prilej s-a verificat situatia sa, constatandu-se incalcarea interdictiei legale de cumulare a pensiei cu salariul.
Prin sentinta civila nr. 4385/27.11.2013 Tribunalul Constanta a respins actiunea ca nefondata, retinand urmatoarele aspecte:
Reclamantul este beneficiarul unei foste pensii militare de serviciu, stabilita prin decizia nr. 095886/07.09.2001 si devenita pensie de drept comun in temeiul Legii 119/2010.
In aceasta calitate, la data de 12.11.2008, reclamantul a incheiat si un contract individual de munca, in baza caruia si-a desfasurat activitatea in cadrul UM [...] [...], in calitate de tehnician I A la atelier reparatii elicoptere. Prin urmare, cu incepere din data de 15.09.2008 - data indicata in contract ca fiind cea de incepere a activitatii, reclamantul a cumulat pensia cu salariul, la acel moment dispozitiile legale aplicabile fiind permisive in privinta cumulului mentionat.
Incepand cu data de 12.11.2009, cumulul pensiei de stat cu veniturile de natura salariala suportate tot din bugetul statului a devenit posibil numai cu conditia incadrarii pensiei intr-un plafon expres stabilit de lege, reprezentat de nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat. Aceasta interdictie legala a fost aplicabila si in cazul reclamantului, in temeiul art. 17 alin.2 lit. a din Legea 329/2009, intrucat la data intrarii in vigoare a actului normativ reclamantul avea deja calitatea de pensionar cumulard.
De altfel, reclamantul si-a asumat aceasta calitate, contrar celor sustinute prin actiunea de fata, intrucat si-a indeplinit obligatia instituita de art. 18 din Legea 329/2009, iar prin declaratia formulata la data de 04.12.2009 si-a exprimat optiunea pentru continuarea activitatii si suspendarea platii pensiei.
Totodata, reclamantul a completat si o declaratie prin care s-a obligat sa anunte angajatorul, in termen de 5 zile, cu privire la orice schimbare intervenita, incluzand si eventuala modificare a cuantumului pensiei.
Valorificand manifestarea de vointa a reclamantului, parata Casa de Pensii  Sectoriala a M.A.I. a procedat la suspendarea platii pensiei, pana la data de 01.02.2010, cand reclamantul a solicitat repunerea in plata a pensiei ca urmare a incadrarii cuantumului acesteia in cadrul plafonului legal ce permitea cumulul cu salariul. In conditiile in care reclamantul redobandise calitatea de pensionar cumulard, la data de 31.03.2011 a fost emisa decizia de revizuire a pensiei in temeiul OUG 1/2011, cuantumul pensiei stabilit pe aceasta cale fiind de 2.534 lei brut, superior nivelului salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat.
In consecinta, cu incepere din data de 01.04.2011, reclamantul s-a aflat din nou sub incidenta interdictiei legale de cumul al pensiei cu salariul, obligatia sa fiind aceea de a-si exprima optiunea intre cele doua categorii de drepturi a caror plata era suportata din bugetul de stat, precum si a de a anunta angajatorul cu privire la modificarea cuantumului pensiei.
Desi conduita sa anterioara denota cu prisosinta cunoasterea de catre reclamant a dispozitiilor legale incidente si a obligatiilor ce ii incumbau, dupa emiterea deciziei de revizuire a pensiei din data de 31.03.2011, reclamantul nu si-a mai exprimat optiunea intre pensie si salariu si nici nu a anuntat angajatorul despre intervenirea situatiei de cumul care, potrivit art. 20 din Legea 329/2009, ar fi constituit un caz de incetare de drept a raporturilor de munca, in lipsa optiunii anterior mentionate. Abia la data de 28.02.2013 reclamantul a completat din nou o declaratie prin care si-a exprimat vointa de a continua raporturile de munca, solicitand totodata suspendarea platii pensiei.
Astfel, in perioada 01.04.2011 - 28.02.2013, reclamantul a cumulat pensia cu salariul, desi nivelul pensiei nete a depasit nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat, fiind incalcata interdictia instituita de art. 17 alin. 1 din Legea 329/2009. In aceste imprejurari a fost emisa decizia nr. 50067/31.07.2013 privind recuperarea sumelor incasate necuvenit cu titlu de prestatii de asigurari sociale, prin care s-a constituit in sarcina reclamantului un debit in cuantum de 57.302 lei, egal cu valoarea pensiei incasate in perioada de cumul cu salariul.
Din analiza situatiei de fapt, astfel cum a fost expusa anterior in considerente, rezulta in mod cert ca reclamantul a beneficiat simultan de pensie din sistemul public de pensii, in valoare neta de 2.173 lei, precum si de venituri de natura salariala provenite de la un angajator finantat tot din bugetul statului, contrar dispozitiilor art. 17 alin.1 din Legea 329/2009, care interzic in mod expres acest cumul. Imprejurarea ca plata pensiei s-a realizat in baza unei decizii de pensionare valabil emisa, nu este de natura sa inlature caracterul nelegal al platii, caracter dobandit abia la momentul la care pensia astfel platita s-a cumulat cu salariul. Altfel spus, dreptul la pensie al reclamantului este unul legal constituit, pe baza unor decizii de pensionare ce respecta dispozitiile legale incidente, insa plata pensiei a devenit nedatorata la momentul la care s-a pus problema cumularii acesteia cu salariul incasat de la UM [...] [...].
Simpla incalcare a interdictiei legale, constatata prin decizia nr. _/31.07.2013, constituie un motiv intemeiat al imputarii sumelor incasate cu titlu de pensie, chiar daca in prealabil nu a fost emisa o decizie de suspendare a platii pensiei, astfel cum pretinde reclamantul. De altfel, existenta acestei decizii de suspendare la momentul cumulului nelegal ar fi impiedicat constituirea debitului, dupa cum, emiterea sa la data constatarii cumulului - 28.02.2013, ar fi presupus suspendarea platii pensiei cu efect retroactiv, deci tot imputarea sumei incasate in perioada respectiva.
Cata vreme parata a procedat la constatarea situatiei ce a determinat constituirea debitului, iar caracterul nedatorat al pensiei cumulate cu salariul este incontestabil, lipsa unei decizii de suspendare a platii pensiei nu poate fi apreciata ca un viciu de procedura care sa determine nelegalitatea deciziei de impunere, existenta cazului de suspendare rezultand in mod implicit din motivarea deciziei nr. _/31.07.2013.
In ce priveste critica reclamantului referitoare la perioada vizata prin decizia de debit, din examinarea buletinului de calcul aferent acestei decizii, rezulta ca parata a avut in vedere pensia incasata necuvenit in perioada mai 2011 - februarie 2013, contrar celor retinute in cuprinsul deciziei, unde se face referire la perioada 01.01.2011 - 28.02.2013.
Prin urmare, au fost respectate dispozitiile art. 114 alin.1 lit. k din Legea 263/2010, invocate de reclamant prin actiune, potrivit cu care plata pensiei trebuie suspendata incepand cu luna urmatoare celei in care pensionarul nu mai indeplineste conditiile legale referitoare la cumulul pensiei cu salariu.
Nu au fost retinute nici sustinerile reclamantului referitoare la neconformitatea Legii 329/2009 cu Conventia Europeana a Drepturilor Omului, in conditiile in care prin decizia de inadmisibilitate pronuntata la data de 20 martie 2012 in cauza Ionel Panfile impotriva Romaniei (cererea nr. 13902/11), Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat neincalcarea de catre Statul roman a dispozitiilor art. 14 din Conventie si art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventie, sub aspectul luarii unor masuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, in scopul reducerii cheltuielilor bugetare, conform capitolului IV al Legii nr. 329/2009.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamantul [...] care a solicitat schimbarea sentintei atacate si admiterea actiunii astfel cum a fost formulata in sensul anularii deciziei nr. _/31.07.2013 ca nelegala.
 Invedereaza ca sumele incasate nu au fost acordate in mod necuvenit, ci conform deciziei legale de pensionare.
Solicita a se avea in vedere ca paratul nu a emis o decizie de suspendare a pensiei desi in conformitate cu prevederile art.116 din Legea nr.263/2010, incetarea sau suspendarea platii pensiei se face prin decizia emisa de Casa de pensii. Pentru aceste considerente, apreciaza ca nu i se poate imputa incalcarea dispozitiilor legii.
Analizand sentinta apelata in raport de criticile formulate, de probele administrate si de dispozitiile legale incidente in cauza, Curtea constata ca apelul este intemeiat pentru urmatoarele considerente:
La data de 12.11.2009 a intrat in vigoare Legea 329/2009, care la art. 17 alin.1 a prevazut ca "beneficiarii dreptului la pensie apartinand atat sistemului public de pensii, cat si sistemelor neintegrate sistemului public care realizeaza venituri salariale sau, dupa caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activitati pe baza de contract individual de munca, raport de serviciu sau in baza actului de numire, potrivit legii, in cadrul autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale, indiferent de modul de finantare si subordonare, precum si in cadrul regiilor autonome, societatilor nationale, companiilor nationale si societatilor comerciale la care capitalul social este detinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritoriala, pot cumula pensia neta cu veniturile astfel realizate, daca nivelul acesteia nu depaseste nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat."
Asa cum rezulta din intregul material probator, in perioada 01.05.2011 -28.02.2013 reclamantul a incasat pensia de 2.536 lei brut, dar beneficia in acelasi timp si de venituri de natura salariala, astfel ca in mod corect s-a retinut de catre instanta de fond ca s-a incalcat interdictia impusa de art. 17 alin.1 din Legea 329/2009.
Cu toate acestea, simpla incalcare a interdictiei legale, constatata prin decizia nr. _/31.07.2013 emisa de Casa Judeteana de Pensii Constanta, nu poate constitui un motiv suficient pentru imputarea sumelor incasate cu titlu de pensie, deoarece legea stabileste obligatii nu numai pentru reclamant ci si pentru parata Casa de Pensii precum si pentru angajator, astfel ca nu pot face obiect al analizei doar cele care il privesc pe reclamant.
Astfel, Legea nr. 329/2009 care a constituit temei al deciziei de imputatie dispune astfel:
Art. 18 "Pensionarii prevazuti la art. 17 alin. (2) lit. a) care desfasoara activitati profesionale pe baza de contract individual de munca, raport de serviciu sau in baza actului de numire in functie au obligatia ca, in termen de 15 zile de la data intrarii in vigoare a prezentului capitol, sa isi exprime in scris optiunea intre suspendarea platii pensiei pe durata exercitarii activitatii si incetarea raporturilor de munca, de serviciu sau a actului de numire in functie, daca nivelul pensiei nete aflate in plata depaseste nivelul castigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat."
Art. 19 (3): "In cazul in care nivelul venitului realizat din pensiile nete cumulate este mai mare decat nivelul castigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, persoana are obligatia de a-si exprima optiunea, in scris, in termen de 15 zile de la data intrarii in vigoare a prezentului capitol, cu privire la mentinerea in plata a pensiei fata de cuantumul careia, potrivit art. 17 este permis cumulul."
ART. 20: "Neindeplinirea obligatiei privind exprimarea optiunii in termenul prevazut la art. 18 si la art. 19 alin. (3) si (4) constituie cauza de incetare de drept a raporturilor de munca stabilite in baza contractului individual de munca sau a actului de numire in functie, precum si a raporturilor de serviciu."
Art. 23 (1): "Angajatorul are obligatia de a lua masurile necesare constatarii cazurilor prevazute la art. 18 si la art. 19 alin. (3) si (4)."
Asadar, in cazul in care reclamantul nu isi exprima optiunea intre pensie si salariu, este evident faptul ca angajatorul trebuia sa dispuna imediat incetarea raporturilor de munca ceea ce in cazul de fata nu s-a facut desi textul de lege mai sus enuntat obliga la luarea acestor masuri astfel ca pentru munca desfasurata reclamantul a incasat in mod legal drepturile salariale astfel cum au fost stabilite in contract.
In ceea ce priveste pensia incasata de reclamant, aceasta nu poate face obiectul deciziei de imputatie deoarece pensia primita de reclamant este corespondentul contributiilor sale la sistemul asigurarilor sociale, este o pensie pentru vechime integrala in munca, astfel ca ea constituie un bun care cade sub protectia instituita de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie.
Tribunalul face trimitere la decizia nr. pronuntata la data de 20 martie 2012 in cauza Ionel Panfile impotriva Romaniei (cererea nr. 13902/11), prin care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat neincalcarea de catre Statul roman a dispozitiilor art. 14 din Conventie si art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventie, sub aspectul luarii unor masuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, in scopul reducerii cheltuielilor bugetare, conform capitolului IV al Legii nr. 329/2009.
S-a precizat ca prin aceasta decizie, Curtea a reamintit faptul ca in Conventie nu se garanteaza dreptul la munca sau dreptul la un salariu sau pensie de un anumit nivel.
Insa, in cauza de fata nu se pune in discutie valoarea pensiei castigate, ci imputarea unei sume ce face obiectul unui drept castigat pentru obtinerea caruia acesta a contribuit de-a lungul activitatii sale la sistemul asigurarilor sociale, fiind astfel garantat de lege.
Prin urmare, el nu poate face obiect al retinerilor in conditiile in care singura sanctiune prevazuta de Legea nr. 329/2009 pentru neindeplinirea obligatiei de a opta intre suspendarea platii pensiei pe durata exercitarii activitatii si incetarea raporturilor de munca era aceea a incetarii raporturilor de munca, prin vigilenta angajatorului, impusa de art. 20 din aceeasi lege.
Pentru aceste considerente, Curtea apreciaza ca apelul reclamantului este intemeiat astfel ca, in temeiul art. 480 Cod procedura civila, va fi admis, cu consecinta schimbarii sentintei apelate in sensul admiterii contestatiei si anularii deciziei contestate.
In ceea ce priveste capatul de cerere referitor la cheltuielile de judecata, Curtea are in vedere dispozitiile art. 452 Cod procedura civila, potrivit cu care "Partea care pretinde cheltuieli de judecata trebuie sa faca, in conditiile legii, dovada existentei si intinderii lor, cel mai tarziu la data inchiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei" si dispozitiile art. 453 alin. 1, conform carora “Partea care pierde procesul va fi obligata, la cererea partii care a castigat, sa ii plateasca acesteia cheltuieli de judecata".
Avand in vedere ca apelantul reclamant [...], desi a solicitat obligarea intimatelor parate la plata cheltuielilor de judecata, nu a depus la dosar documente justificative, Curtea va respinge ca nefondat acest capat de cerere.