Concediere colectiva. Modul de indeplinire a procedurii de informare si consultare prealabila in cazul existentei unor organizatii sindicale nereprezentative.
(Decizie nr. 260/CM din data de 24.06.2014 pronuntata de Curtea de Apel Constanta)Informarea si consultarea care trebuie sa aiba loc potrivit art.69 din Codul Muncii in cazul concedierilor colective constituie forme ale dialogului social alaturi de negocierea colectiva; organizatiile sindicale care nu sunt reprezentative nu au dreptul de a participa la dialogul social, ramanand la alegerea patronatului daca implica o astfel de organizatie sindicala in dialogul social; ca urmare, in conditiile in care o organizatie sindicala nereprezentativa nu are dreptul sa participe la dialogul social, patronatul nu este obligat sa o implice in acest dialog indiferent de forma in care el se manifesta, deci nici in cazul informarii si consultarii impuse de lege in cazul concedierii colective; de altfel, dialogul social obligatoriu in cazul unei concedieri colective are ca scop identificarea unor solutii de evitare a concedierii sau de reducere a numarului angajatilor concediati si de atenuare a consecintelor concedierii, care vizeaza intreaga societate si toti angajatii, vizand solutii de principiu, nefiind vorba de o negociere individuala pentru fiecare salariat astfel incat sa se puna problema reprezentarii fiecaruia dintre acestia in cadrul procedurii prin participarea organizatiilor sindicale din care face parte fiecare salariat, scopul legii fiind indeplinit prin consultarile realizate cu sindicatul reprezentativ si in cazul salariatilor care fac parte din organizatii sindicale nereprezentative, optiunea legiuitorului fiind aceea de a nu implica fiecare salariat sau organizatie sindicala in dialogul social ci numai organizatiile sindicale reprezentative si, in cazul in care acestea nu exista, reprezentantii salariatilor.
Art.69 din Codul Muncii
Art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului
si a libertatilor fundamentale
Deciziile nr.73 din 4 iunie 1996 ?i nr.66 din 14 aprilie 1997
ale Cur?ii Constitutionale
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Constanta sub nr. 9085/118/2013 reclamanta [...] a solicitat ca in contradictoriu cu parata C.N. [...] S.A. sa se dispuna anularea deciziei nr. _/06.09.2013 prin care a fost desfacut contractul de munca, reintegrarea in functia avuta anterior si plata drepturilor salariale de care nu a beneficiat dupa momentul desfacerii contractului de munca, precum si a chetuilelilor de judecata.
In motivarea actiunii reclamanta a aratat ca in data de 11.09.2013 i-a fost comunicata decizia nr. _ prin care i se aducea la cunostinta ca dupa expirarea perioadei de preaviz de 20 de zile lucratoare contractul de munca inceteaza, masura fiind luata in cadrul procedurii de concediere colectiva desfasurata incepand cu luna iunie 2013.
Reclamanta a aratat ca singurele informatii cu privire la aceste proceduri le-a primit de la Sindicatul [...] Constanta al carui membru era. Reclamanta a sustinut ca a aflat ca acest sindicat nu a fost consultat sau informat cu privire la procedura de concediere colectiva motivat de faptul ca nu este sindicatul reprezentativ la nivelul unitatii, la nivel national sindicatul reprezentativ fiind Sindicatul [...] din Romania.
In continuare reclamanta a sustinut nulitatea deciziei de concediere pe motiv ca aceasta s-a dispus fara consultarea sindicatului din care facea parte aratand ca in niciuna dintre reglementarile cuprinse in art 68-74 si urmatoarele din Codul muncii nu se precizeaza ca in cazul concedierilor colective obligatiile angajatorului sunt fata doar de organizatiile sindicale reprezentative. Conditia reprezentativitatii este impusa de Legea nr. 62/2011 in legatura cu desemnarea organizatiei sindicale abilitata sa negocieze si sa incheie contractele colective de munca si nu in raport cu orice relatie pe care angajatorul o are cu salariatii sai.
O alta cauza de nulitate invocata de catre reclamanta a fost aceea ca in cursul procedurii concedierii nu au fost respectate prevederile art. 72 din Codul muncii in sensul ca notificarea concedierii colective nu s-a realizat cu 30 de zile anterior emiterii deciziilor de concediere. Astfel, prin notificarea din data de 01.08.2013 transmisa Sindicatului [...] din Romania angajatorul isi manifesta intentia de a proceda la concedierea colectiva incepand cu data de 05.08.2013. Dupa acest moment, reclamanta a aratat ca se desfasoara consultari cu organizatia sindicala reprezentativa si incepand cu data de 5.09.2013 sunt emise deciziile de desfacere a contractelor de munca. A sustinut reclamanta ca potrivit art. 72 Codul muncii angajatorul avea obligatia de a notifica Inspectoratul Teritorial de Munca si Agentia de Ocupare a Fortei de Munca cu cel putin 30 de zile anterior emiterii deciziilor de concediere.
A mai sustinut reclamanta ca a fost hotarata concedierea colectiva anterior consultarii organizatiei sindicale reprezentative. Prin Hotararea Consiliului de Administratie al companiei nr. 175/14.06.2013 se aprobase deja reorganizarea societatii prin aprobarea Planului de disponibilizare ce prevedea renuntarea la un numar de 3.845 de angajati. A mentionat reclamanta ca consultarile cu sindicatul reprezentativ nu au vizat nici locurile de munca ce urmeaza a fi restucturate si cu atat mai putin numarul acestora. Numarul celor concediati a fost stabilit inca din data de 14.06.2013, anterior notificarii catre sindicat a intentiei de concediere. A mai aratat reclamanta ca la sedinta Consiliului de Administratie reprezentantii sindicali nu au fost invitati, motiv pentru care interesele si drepturile celor concediati nu au fost respectate.
Reclamanta a sustinut ca anterior aplicarii criteriilor de departajare angajatorul nu a tinut cont de evaluarea realizarii obiectivelor de perfomanta astfel cum acestea au fost constatate la inceputul anului 2013, incalcandu-se dispozitiile art. 69 alin. 3 Codul muncii. A precizat reclamanta ca in cadrul procedurii concedierii nu s-au repsectat criteriile de deparatajare stabilite initial. A aratat reclamanta ca angajatorul, cu complicitatea culpabila a sindicatului a adoptat noi criterii si o noua ordine ce prevedeau ca selectarea sa se faca in urma unui concurs. Reclamanta a aratat ca angajatorul a anuntat cu 3 zile inainte de data stabilita pentru concurs, fara a pune la dispozitie vreo tematica de concurs sau alte date suplimentare, concursul constand in sustinerea unui interviu si un test grila.
In drept, au fost invocate dispozitiile Codului muncii, Legea nr. 54/2003, Legea nr. 62/2011, contractul colectiv de munca la nivel de unitate 2008-2018.
Parata a depus intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca netemeinica aratand ca a inregistrat pierderi semnificative in ultimii patru ani astfel ca a elaborat in luna iunie 2013 planul de disponibilizare prin Hotararea Consiliului de Administratie nr. 175/14.06.2013, in care se prevedea concedierea colectiva a 3.650 de salariati din care 3.329 personal operativ, 56 personal auxiliar si 265 personal functional administrativ.
Parata a mentionat ca a fost vorba despre o concediere al carui caracter este unul real si serios, desfiintarea posturilor fiind una efectiva.
Parata a aratat ca singurul sindicat reprezentativ la nivel de unitate in masura sa intruneasca statutul de partener social abilitat sa isi reprezinte membrii in cadrul dialogului social institutional este Sindicatul [...] din Romania. A mai sustinut parata ca partile contractului colectiv de munca nr. 101/2256/29.04.2008 sunt Compania Nationala [...] S.A. si Federatia Sindicatelor din [...], Sindicatul [...] Constanta fiind un sindicat fara reprezentativitate care nu a participat niciodata la nicio negociere.
In cauza partile au administrat proba cu inscrisuri.
Prin sentinta civila nr. 490 din 5 martie 2014, Tribunalul Constanta a respins actiunea formulata de reclamanta [...], in contradictoriu cu parata C.N. [...] S.A., ca nefondata.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a avut in vedere urmatoarele:
Reclamanta a fost angajata a paratei in functia de "casier urban" .
Prin Hotararea nr. 175/14.06.2013 Consiliul de Administratie al C.N. [...] S.A. a hotarat aprobarea planului de disponibilizare inregistrat sub nr. 101/3583/14.06.2013. Motivele care au determinat aplicarea masurilor din planul de disponibilizare au fost unele obiective si anume scaderea volumului de trimiteri postale, supradimensionarea infrastructurii de subunitati postale, pierderile inregistrate in doi ani consecutivi.
Prin planul de disponibilizare s-a stabilit concedierea colectiva a unui numar de 3.650 salariati, inceperea procedurii de concediere colectiva in cursul lunii iulie 2013 si concedierea efectiva a salariatilor cu incepere din luna septembrie 2013.
Sub nr. 30/14.06.2013 s-a inregistrat actul aditional la contractul colectiv de munca la nivel de unitate inregistrat sub nr. 2576/2008. Prin actul aditional aratat s-a introdus art 31.7 prin care s-a stabilit ca "In cazul in care C.N.P.R. va dispune concedieri colective se va tine cont de criteriile aratate mai sus, precum si de procedura de selectie a salariatilor care urmeaza a fi concediati colectiv care se va stabili de comun acord intre C.N.P.R. si S.L.P.R. printr-un protocol incheiat in acest sens".
Prin Hotararea nr. 206/30.07.2013 Consiliul de Administratie al paratei a aprobat referatul intocmit de Departamentul Resurse Umane privind aplicarea, prin reducerea posturilor din organigrama societatii, a planului de disponibilizare si initierea procedurilor de concediere colectiva.
La data de 01.08.2013, prin adresa nr. 52940, parata a notificat Sindicatul [...] din Romania cu privire la intentia de a efectua concedieri colective. Totodata, prin adresa nr. 101/4946/12.08.2013, Sindicatul [...] din Romania a fost invitat de catre parata la consultari cu privire la procedura de concediere colectiva.
In urma intalnirii care a avut loc la data de 13.08.2013, parata a incheiat cu Sindicatul [...] din Romania procesul verbal nr. 101.4/5583/13.08.2013 prin care au stabilit criteriile de aplicare efectiva a reducerii de personal. Acestea au fost: evaluarea realizarii obiectivelor de performanta in conformitate cu prevederile art. 69 alin. 3 Codul muncii, criteriile minimale prevazute de art. 31.6 din C.C.M., optiunea salariatilor privind concedierea colectiva, concurs pentru selectarea personalului, abaterile disciplinare din ultimele 12 luni. In acelasi proces verbal s-a aratat ca in perioada 28 - 31.08.2013 va avea loc testarea profesionala.
Prin procesul verbal nr. 101/4987/14.08.2013 de comun acord, patronatul cu sindicatul au stabilit ordinea criteriilor de aplicare efectiva a reducerii de personal, aceasta fiind: evaluarea realizarii obiectivelor de performanta in conformitate cu prevederile art. 69 alin. 3 Codul muncii, optiunea salariatilor privind concedierea colectiva, concurs pentru selectarea personalului, abaterile disciplinare din ultimele 12 luni si criteriile minimale prevazute de art. 31.6 din C.C.M.
Prin adresele nr. 101/4998/16.08.2013 si nr. 101/4999/16.08.2013 parata a notificat [...] O.F.M. Sector 2 Bucuresti si I.T.M. Bucuresti cu privire la decizia de a efectua concedieri colective, respectiv de a emite deciziile de concediere incepand cu data de 5.09.2013.
Ca urmare a cererii formulate de catre parata si inregistrate sub nr. 4999/16.08.2013 si a adresei [...] O.F.M. Bucuresti nr. 25362/22.08.2013, Inspectoratul Teritorial de Munca Bucuresti a trimis paratei raspunsul inregistrat sub nr. 57145/22.08.2013 prin care arata ca fata de prevederile art. 72 alin. 5 din Codul muncii isi da acordul cu privire la reducerea termenului de emitere a deciziilor de concediere, in cadrul procedurii de concediere colectiva.
Prin Decizia nr. 8799/6.09.2013 s-a dispus ca, incepand cu data expirarii preavizului, reclamanta este concediata conform art. 65 si 66 Codul muncii. La decizie s-a atasat lista tuturor locurilor de munca disponibile in unitate, reclamanta avand un termen de 3 zile de a opta pentru unul dintre ele.
Analizand actiunea prin prisma motivelor invocate de catre reclamanta instanta a apreciat ca aceasta este nefondata.
Din intreaga procedura de concediere colectiva, instanta a retinut ca parata a respectat obligatia de a initia consultari cu sindicatul cu privire la concedierea colectiva. Astfel, asa cum s-a aratat mai sus, a notificat prin adresa nr. 52940/1.08.2013 Sindicatul [...] din Romania despre intentia de a efectua concedieri colective, iar prin adresa nr. 101/4946/12.08.2013 a invitat acelasi sindicat la consultari cu privire la procedura de concediere colectiva.
Potrivit art. 1 lit. "t" din Legea nr. 62/2011 "In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii: reprezentativitate - atribut al organizatiilor sindicale sau patronale dobandit potrivit prevederilor prezentei legi, care confera statutul de partener social abilitat sa isi reprezinte membrii in cadrul dialogului social institutionalizat".
Instanta a constatat ca nu are nicio relevanta faptul ca sindicatul din care facea parte reclamanta nu a fost invitat la consultari atata timp cat, sindicatul reprezentativ la nivel de unitate, Sindicatul [...] din Romania, a fost cel care a participat la consultari. Atat timp cat singurul sindicat reprezentativ este Sindicatul [...] din Romania, parata nu avea obligatia de a chema la consultari nicio alta organizatie a salariatilor.
Mai mult, s-a retinut ca reclamanta nu a facut dovada faptului ca este membra a Sindicatului [...] Constanta si ca acesta este o organizatie legal infiintata.
Apreciind ca singurul partener de dialog social al paratei este organizatia sindicala reprezentativa, instanta a considerat ca, si in procedura concedierii colective, singurul partener cu care parata trebuia sa se consulte este sindicatul reprezentativ.
In privinta nerespectarii dispozitiilor art. 72 Codul muncii referitoare la notificarea cu 30 de zile inainte de emiterea deciziilor de concediere, instanta a apreciat ca sustinerile reclamantei sunt total nefondate.
Potrivit art. 72 alin. 1 Codul muncii "In situatia in care, ulterior consultarilor cu sindicatul sau reprezentantii salariatilor, potrivit prevederilor art. 69 si 71, angajatorul decide aplicarea masurii de concediere colectiva, acesta are obligatia de a notifica in scris inspectoratul teritorial de munca si agentia teritoriala de ocupare a fortei de munca, cu cel putin 30 de zile calendaristice anterioare datei emiterii deciziilor de concediere".
De la termenul de 30 de zile prevazut de acest text de lege, legiuitorul a edictat o derogare, anume cea aratata in alin. 5 in care se enunta "La solicitarea motivata a oricareia dintre parti, inspectoratul teritorial de munca, cu avizul agentiei teritoriale de ocupare a fortei de munca, poate dispune reducerea perioadei prevazute la alin. (1), fara a aduce atingere drepturilor individuale cu privire la perioada de preaviz".
Instanta a constatat ca in cauza, parata a obtinut o derogare de la termenul de 30 de zile prevazut de art. 72 alin. 1 Codul muncii, derogare acordata de catre I.T.M. Bucuresti prin adresa nr. 57145/22.08.2013 si emisa cu avizul [...] O.F.M. Bucuresti nr. 25362/22.08.2013.
Astfel, parata a fost autorizata, potrivit legii, sa emita deciziile de concediere intr-un termen mai scurt de 30 de zile de la data notificarii deciziei de a efectua concedierea colectiva, termenul fiind redus la 20 de zile (parata a notificat [...] O.F.M. Sector 2 Bucuresti si I.T.M. Bucuresti prin adresele nr. 101/4998 si nr. 101/4999 la data de 16.08.2013, iar emiterea deciziilor de concediere s-a facut la 05.09.2013).
Instanta nu a luat in considerare nici sustinerea reclamantei potrivit careia parata a hotarat concedierea colectiva anterior consultarii organizatiei sindicale, aceasta nefiind intemeiata.
In procesul de reorganizare a activitatii prin restructurarea schemei de personal si, implicit, in procesul de concediere, angajatorul este cel care, in primul rand, decide initierea procedurilor. Ulterior, are loc consultarea cu organizatia sindicala, consultare care poate avea ca efect inchiderea procedurii de reorganizare/concediere sau schimbarea planului de reorganizare/concediere. Dupa consultarea cu sindicatul reprezentativ, angajatorul este cel care aplica planul de reorganizare/concediere stabilit cu sindicatul.
S-a retinut ca este normal ca decizia initiala de reorganizare a activitatii societatii si a structurii de personal sa fie luata de catre angajator intrucat acesta este cel care cunoaste nevoile societatii, problemele ce trebuie remediate, masurile ce trebuie luate pentru inlaturarea pierderilor.
Instanta a constatat ca in cauza, parata a procedat corect, astfel ca dupa ce a emis Hotarararea nr. 206/30.07.2013 a Consiliul de Administratie privind aplicarea, prin reducerea posturilor din organigrama societati, a planului de disponibilizare si initierea procedurilor de concediere colectiva a notificat prin adresa nr. 52940/1.08.2013, Sindicatul [...] din Romania cu privire la intentia de a efectua concedieri colective.
Prin urmare, s-a retinut ca dispozitiile art. 72 Codul muncii au fost pe deplin respectate.
In ceea ce priveste invocarea de catre reclamanta a dispozitiilor art. 30 din Legea nr. 62/2011 instanta a retinut urmatoarele:
Potrivit art. 30 din Legea nr. 62/2011 "Angajatorul poate invita sindicatul reprezentativ la nivel de unitate sa participe in consiliul de administratie sau alt organ asimilat acestuia, inclusiv in cazul administratiei publice, la discutarea problemelor de interes profesional, economic si social."
Din textul de lege citat rezulta ca legiuitorul a creat o posibilitate pentru angajator de a invita organizatia sindicala la sedintele Consiliului de Administratie si nu o obligatie pentru acesta. Prin urmare, instanta a constatat ca nu are nicio relevanta faptul ca la sedinta in care s-a adoptat de catre Consiliul de Administratie al paratei Hotararea nr. 206/2013, nu a fost invitat si sindicatul reprezentativ.
In ceea ce priveste incalcarea de catre angajator a criteriilor de selectare a personalului in vederea concedierii, instanta a apreciat ca acesta sustinere este nefondata, in cauza, aceste criterii fiind respectate asa cum au fost ele elaborate in procesul verbal nr. 101/4987/14.08.2013.
Desi reclamanta a sustinut ca nu au fost luate in considerare evaluarile realizarii obiectivelor de performanta pentru anul 2012, instanta a constatat ca reclamanta nu a argumentat in nici un fel aceasta sustinere, iar simplele afirmatii ca au ramas in companie angajati ce au avut rezultate mai slabe celor obtinute de catre reclamanta nu au nici o acoperire in realitate.
Astfel, s-a retinut ca reclamanta a fost concediata nu ca urmare a eliminarii pe primul criteriu, anume evaluarea realizarii obiectivelor de performanta in conformitate cu prevederile art. 69 alin. 3 Codul muncii, ci ca urmare a neprezentarii acesteia la concursul organizat de catre parata, deci ca urmare a aplicarii criteriului 3 - concurs pentru selectarea personalului.
Prin urmare, s-a constatat ca reclamanta a trecut de primul criteriu, astfel ca sustinerile ei referitoare la nerespectarea acestui criteriu nu au nici o relevanta in cauza.
S-a retinut ca nici afirmatiile referitoare la concursul organizat nu sunt sustinute.
Astfel, criteriile de selectie ale personalului in vederea concedierii au fost stabilite prin procesul verbal nr. 101/4987/14.08.2013, proces verbal care, potrivit actului aditional nr. 30/14.06.2013 la contractul colectiv de munca la nivel de unitate inregistrat sub nr. 2576/2008, prevedea un nou punct la art. 31, anume art. 31.7 prin care s-a stabilit ca "In cazul in care C.N.P.R. va dispune concedieri colective se va tine cont de criteriile aratate mai sus, precum si de procedura de selectie a salariatilor care urmeaza a fi concediati colectiv care se va stabili de comun acord intre C.N.P.R. si S.L.P.R. printr-un protocol incheiat in acest sens".
Or, atata timp cat partile dialogului social au stabilit ca unul dintre criterii sa fie concursul constand intr-un interviu si o testare scrisa, salariatii care nu doreau sa fie concediati trebuiau sa participe la acest concurs.
Instanta nu a retinut sustinerea reclamantei conform careia anuntarea concursului s-a facut cu doar 3 zile inainte de sustinerea lui, aceasta nefiind fondata.
Astfel, prin procesul verbal nr. 101.4/5583/13.08.2013 prin care au stabilit criteriile de aplicare efectiva a reducerii de personal s-a aratat ca in perioada 28-31.08.2013 va avea loc testarea profesionala.
Prin urmare, s-a retinut de catre instanta ca, concursul ce se organiza in perioada 28-31.08.2013, care figura printre criteriile stabilite, a fost adus la cunostinta salariatilor, prin intermediul sindicatului reprezentativ, la data de 13.08.2013, deci cu 15 zile inainte.
Potrivit art 65 Codul muncii "Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului reprezinta incetarea contractului individual de munca determinata de desfiintarea locului de munca ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fara legatura cu persoana acestuia.
Desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa".
In cauza s-a constatat ca este vorba despre o concediere colectiva pentru motive ce nu tin de persoana salariatului.
In aceasta situatie, instanta a retinut ca trebuie sa verifice daca s-au respectat cele doua conditii expres prevazute de lege, anume, sa fie vorba despre o desfiintare efectiva a locului de munca si sa existe o cauza reala si serioasa.
Din inscrisurile depuse de catre parata si necontestate de catre reclamanta, contul de profit si pierderi pe anul 2012, decizia Consiliului de Administratie 206/2013 a rezultat fara dubiu ca desfiintarea posturilor celor concediati a fost reala si efectiva, fiind obiectiva, impusa de dificultatile economice si necesara pentru a nu prejudicia societatea.
Sfera situatiilor in care se poate desfiinta locul de munca al salariatului poate fi definita prin mai multe ipoteze, printre care si reorganizarea activitatii societatii angajatoare.
Reorganizarea activitatii nu ar putea justifica desfiintarea locului de munca si concedierea salariatului, daca nu a fost efectuata in scopul real al cresterii si mentinerii competitivitatii unitatii. In cauza s-a constatat ca prin inscrisurile depuse se face dovada situatiei economice financiare in care se afla parata, anterior concedierii reclamantei, respectiv a faptului ca masura modificarii organigramei a fost impusa in scopul eficientizarii activitatii.
In consecinta, instanta a constatat ca decizia de concediere a reclamantei a fost motivata de desfiintarea locului sau de munca. S-a retinut ca, conditia de legalitate a emiterii acestei decizii este indeplinita, intrucat desfiintarea a fost efectiva si a avut o cauza reala si serioasa, fiind impusa de necesitati evidente privind imbunatatirea activitatii societatii parate.
Pentru considerentele expuse, instanta a apreciat decizia de concediere ca fiind legala si temeinica, astfel incat masura luata de angajator este justificata.
Fata de cele expuse mai sus instanta a apreciat actiunea reclamantei ca nefondata astfel ca a respins-o.
Impotriva acestei solutii a formulat apel reclamanta. In motivarea apelului sau, aceasta a aratat urmatoarele: in motivarea solutiei pronuntata de instanta de fond, sunt oferite cel mult raspunsuri partiale problemelor juridice identificate de aceasta ca reprezentand nerespectari ale procedurii de concediere reglementata; aceasta analiza realizata de instanta de fond pleaca de la premisa ca dispozitia art. 1 lit. "t" din Legea nr. 62/2011 ce defineste notiunea de reprezentativitate ofera justificarea legala, suficienta a demersului urmat de angajator in procedura de concediere colectiva realizata, cand a ales sa nu consulte organizatia sindicala in care angajatii concediati erau inscrisi, ci organizatia sindicala reprezentativa; or, cu privire la aceasta justificare oferita de instanta de fond, in primul rand, nu poate sa nu observe, ca demersul instantei de a gasi o justificare cu privire la incalcarea normelor cuprinse in Codul muncii prin trimitere la dispozitiile codului dialogului social nu tine cont de succesiunea edictarii acestor norme, contravine metodei "istorice" de interpretare, omitandu-se ca la momentul adoptarii Legii nr. 53/2003, legea dialogului social nu exista; ca urmare, in scopul stabilirii vointei legiuitorului, a spiritului legii, si interpretarea ar trebui realizata in aceste coordonate, cu respectarea stricta a dispozitiilor la care s-a facut trimitere, fara trimiteri la norme ce nu au incidenta si care denatureaza sensul urmarit la momentul legiferarii; in al doilea rand, argumentul prezentat in temeiul caruia cererea a fost respinsa, denatureaza sensul clar al definitiei cuprinsa in lege: conferirea statutului de partener social organizatiilor sindicale sau patronale, ce confera statutul de partener social, are legatura strict cu procedurile limitativ prevazute in lege, in care sunt reglementate conditiile de reprezentare si incheiere a acordurilor colective de munca; dialogul social este institutionalizat tocmai in acest sens, pentru ca intr-o atare situatie, de genul celei existente la nivelul C.N. [...] S.A. (existenta mai multor sindicate dintre care doar unul singur indeplineste conditiile de reprezentativitate), salariatii sa beneficieze de posibilitatea de a incheia un contract colectiv de munca, prin intermediul unuia dintre sindicatele existente, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru obtinerea reprezentativitatii. Insa dialogul social se desfasoara intre organizatiile reprezentative, sindicale si patronale, doar in scopul si conditiile impuse de lege, neavand un caracter general exclusiv, care sa duca la negarea existentei si drepturilor celorlalte organizatii sindicale, legal infiintate, si care in virtutea legii de asemenea se bucura de anumite drepturi si au atributii; nu a negat caracterul de sindicat reprezentativ al Sindicatului [...] din Romania - organizatia aleasa de angajator spre a fi consultata desi reclamanta era inscrisa in alta organizatie; problema de drept ce se cerea a fi dezlegata tine de interpretarea normelor legale menite a asigura protectia salariatului, membru de sindicat; in procedura de concediere colectiva, in cauza pendinte, angajatul - reclamanta fiind membru al altui sindicat decat cel consultat de angajator, nu a beneficiat de protectia si garantiile oferite de lege; in nici una dintre reglementarile cuprinse in art. 68 -74 si urmatoarele, nu se precizeaza ca in cazul concedierilor colective, obligatiile angajatorului sunt vis-a-vis de organizatiile sindicale reprezentative; singurul criteriu avut in vedere de legiuitor fiind cel al apartenentei angajatului ce urmeaza a fi concediat la organizatia sindicala; Codul muncii, in desfasurarea acestor proceduri premergatoare desfacerii contractului individual de munca nu distinge; Legea cere doar ca organizatia sindicala consultata de angajator sa fie cea al carei membru este cel ce urmeaza sa fie concediat; iar aceasta constructie legala este perfect logica, fara sa intre in contradictie cu normele din legea dialogului social ce stabilesc conditiile solicitate in vederea obtinerii reprezentativitatii de catre organizatiile sindicale, pentru a castiga dreptul de a participa la negocierea contractelor colective de munca si a le semna; asadar, singurul atribut ce diferentiaza organizatiile sindicale este reprezentativitatea acestora, ceea ce atrage si dreptul de a negocia si semna contracte colective de munca; iar reprezentativitatea atrage dupa sine ca unic privilegiu/drept/obligatie doar cel indicat in mod direct in lege; o alta interpretare ar contrazice existenta legala a celorlalte organizatii sindicale ce nu sunt reprezentative; numeroase alte atribute le sunt recunoscute de lege si acestora; instanta de fond a evitat insa sa dea un raspuns acestei probleme de drept; s-a multumit sa constate ca in procedura de concediere a fost consultat sindicatul reprezentativ, aspect necontestat de reclamanta, dar care nu facea obiectul motivului prezentat de aceasta in sustinerea actiunii; ceea ce reclamanta a invocat este ca organizatia al carei membru era nu a fost consultata asa cum normele legale impun; norme legale ce nu fac distinctia sugerata de instanta de fond; de asemenea, considera ca nici celelalte motive invocate in sustinerea cererii nu au primit o solutie temeinica din partea instantei de fond, care sa se sprijine pe normele de drept ce reglementeaza procedura concedierii colective; astfel, in cazul reclamantei, concedierea colectiva a fost hotarata anterior consultarii organizatiei sindicale reprezentative constituite la nivelul C.N. [...] S.A., incalcandu-se astfel prevederile art. 72 Codul muncii; conform art. 72 din Codul muncii, angajatorul poate decide aplicarea masurii concedierii colective numai dupa ce in prealabil este consultata organizatia sindicala sau reprezentantii salariatilor, in cazul C.N. [...] S.A., astfel cum rezulta si din deciziile individuale de concediere atacate (prin care au fost desfacute contractele individuale de munca), prin Hotararea Consiliului de Administratie al companiei nr. 175/14.06,2013 se aprobase deja reorganizarea societatii prin aprobarea Planului de disponibilizare ce prevedea renuntarea la un numar de 3.845 de angajati; prin Hotararea Consiliului de Administratie nr. 206/30.07.2013 prin care s-a aprobat referatul Departamentului Resurse Umane nr. 101.2/5108 din 30.07.2013, s-a stabilit modalitatea practica de punere in aplicare a hotararii anterioare; consultarile ulterioare, chiar si in conditiile in care s-au realizat numai cu sindicatul reprezentativ si nu cu toate sindicatele in care erau inscrisi angajatii ce urmau a fi disponibilizati, au avut un caracter formal; numarul final al celor concediati, daca a fost modificat, a fost influentat doar de faptul ca intre momentul adoptarii acestei decizii si cel al concedierii efective, o parte dintre salariatii vizati au hotarat sa plece din societate si sa nu mai astepte desfasurarea ulterioara a procedurii de concediere colectiva; astfel ca aceste consultari nu au vizat nici locurile de munca ce urmau a fi restructurate si cu atat mai putin numarul acestora. Numarul celor concediati a fost stabilit inca din data de 14.06.2013, anterior momentului inaintarii notificarii catre Sindicatul [...] din Romania in care era anuntata intentia de a fi operate concedieri colective (01.08.2013); in acelasi timp, procedand in acest mod angajatorul a nesocotit si dispozitiile art. 69 Codul muncii ce impun obligatia notificarii intentiei concedierilor colective si invitarii la consultari, "in scopul ajungerii la o intelegere"; in conditiile in care concedierea s-a realizat conform datelor anterior stabilite prin documentele interne ale companiei, consultarile ulterioare aveau un caracter formal, nefiind urmarit scopul impus de lege; nici in privinta celorlalte motive ce au determinat-o pe reclamanta sa formuleze contestatia cu care a sesizat Tribunalul Constanta, referitoare la modalitatea de selectare a persoanelor ce urmau sa fie concediate, nu a primit un raspuns bazat pe probele administrate si care sa aiba in vedere textele de lege incidente; instanta de fond s-a rezumat doar sa constate aspecte circumstantiale ce au aparut in cursul acestor proceduri reglementate prin intelegerea partenerilor sociali (angajator - sindicat reprezentativ) in contractul colectiv si in acordurile semnate anterior demararii acestei proceduri, sau pe parcursul desfasurarii concedierii colective; insa in motivarea solutiei pronuntate instanta de fond nu a tinut cont de un fapt recunoscut de angajator, respectiv ca aceste criterii au fost convenite prin Procesul verbal nr. 101.4/5583/13.08.2013 - 423/13.08.2013, completat prin Procesul verbal nr. 101/4987/14.08.2013 - 424/14.08.2013, ce au modificat prevederile art. 31.5 din contractul colectiv de munca ce stabileau anterior o alta ordine si alte criterii de selectie a personalului; ori aceasta situatie contravine in primul rand prevederilor art. 150 din Legea nr. 62/2011, ce stabileste ca un contract colectiv poate fi modificat doar prin act aditional, si in al doilea rand prevederilor art. 144 din Legea nr. 62/2011 care prevede ca actele aditionale si contractele colective de munca se aplica de la data inregistrarii; asadar, angajatorul, dupa ce a modificat printr-un proces verbal si nu prin act aditional contractul colectiv de munca, cu 20 de zile anterior emiterii deciziilor de concediere, nici nu a dispus inregistrarea acestora la Inspectoratul Teritorial de Munca, pentru a deveni opozabile salariatilor; din aceste motive considera ca decizia de concediere este ilegala, pentru ca a fost emisa in considerarea altor criterii de selectare a personalului decat cele prevazute in contractul colectiv de munca inregistrat, incalcandu-se in acelasi timp si dispozitiile art. 69 alin. 3 din Codul muncii; pentru aceste motive, solicita admiterea apelului si rejudecand cauza, modificarea hotararii instantei de fond si admiterea contestatiei astfel cum a fost formulata.
Intimata nu a formulat intampinare.
In apel nu s-au administrat alte probe.
Analizand sentinta apelata prin prisma criticilor formulate, a sustinerilor partilor, a prevederilor legale aplicabile si a probatoriului administrat in cauza, in conformitate cu art. 476 - 480 Cod procedura civila, Curtea constata ca apelul este nefondat pentru urmatoarele considerente:
Cu privire la modul in care Tribunalul a solutionat cauza:
Din analiza sentintei apelate, se constata ca instanta de fond a analizat in mod efectiv problemele puse in discutie, respectiv modul in care s-a respectat procedura concedierii colective din perspectiva criticilor reclamantei.
Chiar in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului s-a aratat ca obligatia pe care o impune art. 6 paragraful 1 instantelor nationale de a-si motiva deciziile nu presupune existenta unui raspuns detaliat la fiecare argument (cauza Albina contra Romaniei, paragraful 33).
Asa cum a mai aratat Curtea Europeana a Drepturilor Omului, art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale implica in [...]na "instantei" obligatia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor si al elementelor de proba ale partilor, cel putin pentru a le aprecia pertinenta (paragraful 30).
Asadar, prin prisma art. 6 din Conventie, instanta poate si trebuie sa analizeze mai intai pertinenta motivelor invocate de parti si daca le considera pertinente sa le analizeze in fond. Daca constata insa ca anumite motive nu sunt pertinente in cauza, analiza pertinentei acestora este suficienta si nu exista nici o obligatie pentru instanta de a analiza motive care a constatat ca nu sunt pertinente cauzei.
Pe de alta parte, considerentele prezentei decizii vin sa suplineasca acolo unde este cazul argumentele solutiei primei instante.
In plus, motivarea in sinteza sau omisiunea instantei de fond de a analiza unele argumente ale partilor nu constituie o incalcare a dreptului la aparare de natura a afecta insasi dreptul de acces la o instanta sau dreptul la un proces echitabil garantate de prevederile art. 6 din Conventia pentru apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor fundamentale intrucat in materie civila nu este garantat accesul la un dublu grad de jurisdictie, iar apelanta-reclamanta a avut posibilitatea sa isi prezinte in fata instantei de apel sustinerile, iar aceste aparari au fost analizate de instanta de apel asa cum se va arata in continuare, avand in vedere caracterul devolutiv al caii de atac. In acest mod, dreptul la un proces echitabil este realizat, parata avand posibilitatea de a-si expune argumentele in fata unei instante care in mod efectiv le-a analizat.
Astfel, in mai multe ocazii, Curtea Constitutionala a retinut ca dispozitiile art.21 din Constitutie, interpretate in spiritul pe care Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale il confera principiul liberului acces la justitie prin art.6 pct.1, exceptand situatia cauzelor penale, nu prevede in mod explicit dreptul de a ataca o hotarare judecatoreasca dar nici implicit din aceste prevederi nu rezulta acest drept. Curtea Constitutionala a invocat in sprijinul acestei solutii faptul ca, pe de o parte, art.21 din Constitutie nu prevede un asemenea drept, iar pe de alta parte ca, potrivit prevederilor constitutionale ale art.125 alin.(3) si art.128, competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt stabilite prin lege careia partile interesate si Ministerul Public trebuie sa i se supuna in exercitarea cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti (Decizia nr.73 din 4 iunie 1996). In acelasi sens, Curtea Constitutionala a mai aratat ca accesul liber la justitie nu presupune accesul la toate caile de atac si instantele judecatoresti prevazute in Constitutie. (Decizia nr.66 din 14 aprilie 1997).
Aceste solutii de principiu se mentin in referire la textele constitutionale corespunzatoare, care au primit o noua numerotare dupa modificarea si republicarea acesteia.
Cu privire la modul in care s-a derulat procedura de informare si consultare prealabila concedierii colective:
Se are in vedere ca potrivit art.1 lit.t) din Legea nr. 62/2011, reprezentativitatea unei organizatii sindicale constituie un atribut care ii confera statutul de partener social abilitat sa isi reprezinte membrii in cadrul dialogului social institutionalizat.
Acest text legal nu poate fi ignorat chiar daca nu era in vigoare la intrarea in vigoare a Codului muncii, esential fiind ca era in vigoare si aplicabil la data derularii procedurii concedierii colective, mai ales in conditiile in care Legea nr. 62/2011 este un act normativ special fata de Codul Muncii putand deroga de la prevederile sale.
Rezulta per a contrario ca organizatiile sindicale care nu sunt reprezentative nu au dreptul de a participa la dialogul social, ramanand la alegerea patronatului daca implica o astfel de organizatie sindicala in dialogul social.
Pe de alta parte, in cond cu art.1 lit.b) pct.i), ii) si iii) din Legea nr.62/2011, dialogul social se manifesta in trei forme: informare, consultarea si negocierea colectiva.
Asadar, negocierea colectiva, care urmareste reglementarea relatiilor de munca prin contractul colectiv de munca, este doar o forma a dialogului social iar nu unica forma de dialog social, astfel cum sustine apelanta.
Celelalte forme ale dialogului social, informarea si consultarea, se manifesta de exemplu in cazul concedierilor colective, astfel cum prevede art.69 din Codul Muncii.
Ca urmare, in conditiile in care o organizatie sindicala nereprezentativa nu are dreptul sa participe la dialogul social, patronatul nu este obligat sa o implice in acest dialog indiferent de forma in care el se manifesta, deci nici in cazul informarii si consultarii care, ca forme ale dialogului social, sunt impuse de lege in cazul concedierii colective.
In consecinta, angajatorul nu era obligat sa realizeze procedura de informare si consultare prevazuta de art.69 din Codul Muncii cu implicarea Sindicatului "[...]" Constanta, fiind indeplinita conditia legala prin realizarea dialogului social cu sindicatul reprezentativ respectiv Sindicatul [...] din Romania, aspect necontestat de apelanta de altfel.
De altfel, dialogul social obligatoriu in cazul unei concedieri colective are ca scop identificarea unor solutii de evitare a concedierii sau de reducere a numarului angajatilor concediati si de atenuare a consecintelor concedierii, care vizeaza intreaga societate si toti angajatii, vizand solutii de principiu, nefiind vorba de o negociere individuala pentru fiecare salariat astfel incat sa se puna problema reprezentarii fiecaruia dintre acestia.
Asadar, inclusiv fata de apelanta, scopul legii a fost indeplinit prin consultarile realizate cu sindicatul reprezentativ, optiunea legiuitorului fiind aceea de a nu implica fiecare salariat sau organizatie sindicala in dialogul social ci numai organizatiile sindicale reprezentative si, in cazul in care acestea nu exista, reprezentantii salariatilor.
De asemenea, din perspectiva prevederilor art.69 din Codul Muncii se constata ca a fost indeplinita conditia realizarii consultarilor si informarii in acest scop chiar daca prin hotararea Consiliului de administratie nr.175 din 14.06.2013 s-a aprobat reorganizarea societatii care implica disponibilizarea unui numar de 3.845 salariati.
Astfel, din prevederile art.69 (2) din Codul Muncii rezulta cu evidenta ca intentia angajatorului de a proceda la concedieri colective este anterioara initierii consultarilor cu partenerii dialogului social. In acest sens, trebuie avut in vedere ca, in vederea efectuarii consultarilor, angajatorul trebuie sa informeze sindicatul sau reprezentantii salariatilor cu privire, intre altele, la: motivele care determina concedierea preconizata, numarul si categoriile de salariati care vor fi afectati de concediere, data de la care vor avea loc concedierile, criteriile pentru stabilirea angajatilor concediati.
Ca urmare, este cert ca anterior consultarilor angajatorul trebuie sa hotarasca asupra acestor aspecte, contrar sustinerilor apelantei.
Totodata, tocmai faptul ca modul concret de punere in aplicare a intentiei de a efectua concedieri colective a fost aprobat prin hotararea Consiliului de administratie nr. 206/30.07.2013 dovedeste ca abia la acea data s-a hotarat in mod efectiv concedierea colectiva.
Este totodata adevarat ca art.69 alin.1 din Codul Muncii stabileste ca aceste consultari trebuie sa aiba ca scop ajungerea la o intelegere, dar prin aceasta prevedere legala s-a urmarit evitarea unor consultari pur formale.
Pe de alta parte, insa, art.69 din Codul Muncii reglementeaza o procedura de consultari intre partenerii dialogului social, nefiind vorba, insa, de un acord al organizatiei sindicale sau al reprezentantilor salariatilor, in lipsa caruia angajatorul sa nu poata dispune concedierea salariatilor, intrucat in acest caz ar fi golite de continut prevederile art., 58, art.65, art.68 si art.40 al.1 lit.a) din Codul Muncii in conditiile in care angajatorul are dreptul, totusi, sa decida incetarea unilaterala a contractului individual de munca daca sunt indeplinite conditiile legale.
Asadar, chiar daca legea impune o astfel de consultare, nu exclude mentinerea deciziei angajatorului de a efectua concedieri colective, tocmai pentru acest motiv consultarile fiind menite a viza inclusiv atenuarea consecintelor concedierii potrivit art.69 al.1 lit.b) din Codul Muncii, ceea ce presupune ca aceasta are loc. Asadar, chiar textul care impune efectuarea consultarilor pleaca de la premisa ca totusi, concedierea poate avea loc in pofida acestor consultari.
Ca urmare, sustinerile apelantei ca in acest caz consultarile nu au produs in realitatea efecte pozitive nu sunt de natura a con duce la concluzia ca nu s-a indeplinit conditia prevazuta de art.69 din Codul Muncii.
In legatura cu modul de stabilire a criteriilor pentru stabilirea angajatilor concediati:
Se constata ca, intr-adevar, criteriile pentru stabilirea angajatilor care urmeaza a fi selectati au fost stabilite de catre angajator si sindicatul reprezentativ - Sindicatul [...] din Romania, prin procesul - verbal nr.101.4/5583/13.08.2013 si procesul - verbal nr.101/4987/14.08.2013.
Dar, contrar sustinerilor apelante, aceasta nu constituie o incalcare a prevederilor din contractul colectiv de munca ci, din contra, o modalitate de punere in aplicare a acestora.
Astfel, trebuie avut in vedere ca prin actul aditional la contractul colectiv de munca inregistrata sub nr.30/14.06.2013 la Inspectoratul Teritorial de Munca Bucuresti, dupa art.31.6 s-a introdus un nou articol, respectiv 31.7 in care s-a stabilit ca, in cazul in care se va proceda la concedieri colective, se va tine cont de criteriile din art. 31.6 si de procedura de selectie care se va stabili de comun acord de angajator si organizatia sindicala, printr-un protocol incheiat in acest sens.
Ca urmare, partenerii dialogului social au inteles ca o parte a acestei proceduri de selectie sa nu fie inclusa in contractul colectiv de munca ci, in baza acestuia, sa fie stabilita la momentul respectiv printr-un protocol ad hoc care nu implica formalitati de inregistrare si asigura o mai mare flexibilitate in functie de situatia concreta de la acel moment.
Acest protocol s-a materializat in cele doua procese verbale, ambele avand in vedere criteriile minimale prevazute in art. 31.6 din contractul colectiv de munca astfel cum rezulta din continutul lor.
Fata de toate aceste considerente, in temeiul art. 480 Cod.pr.civ. se va respinge apelul ca nefondat.
Art.69 din Codul Muncii
Art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului
si a libertatilor fundamentale
Deciziile nr.73 din 4 iunie 1996 ?i nr.66 din 14 aprilie 1997
ale Cur?ii Constitutionale
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Constanta sub nr. 9085/118/2013 reclamanta [...] a solicitat ca in contradictoriu cu parata C.N. [...] S.A. sa se dispuna anularea deciziei nr. _/06.09.2013 prin care a fost desfacut contractul de munca, reintegrarea in functia avuta anterior si plata drepturilor salariale de care nu a beneficiat dupa momentul desfacerii contractului de munca, precum si a chetuilelilor de judecata.
In motivarea actiunii reclamanta a aratat ca in data de 11.09.2013 i-a fost comunicata decizia nr. _ prin care i se aducea la cunostinta ca dupa expirarea perioadei de preaviz de 20 de zile lucratoare contractul de munca inceteaza, masura fiind luata in cadrul procedurii de concediere colectiva desfasurata incepand cu luna iunie 2013.
Reclamanta a aratat ca singurele informatii cu privire la aceste proceduri le-a primit de la Sindicatul [...] Constanta al carui membru era. Reclamanta a sustinut ca a aflat ca acest sindicat nu a fost consultat sau informat cu privire la procedura de concediere colectiva motivat de faptul ca nu este sindicatul reprezentativ la nivelul unitatii, la nivel national sindicatul reprezentativ fiind Sindicatul [...] din Romania.
In continuare reclamanta a sustinut nulitatea deciziei de concediere pe motiv ca aceasta s-a dispus fara consultarea sindicatului din care facea parte aratand ca in niciuna dintre reglementarile cuprinse in art 68-74 si urmatoarele din Codul muncii nu se precizeaza ca in cazul concedierilor colective obligatiile angajatorului sunt fata doar de organizatiile sindicale reprezentative. Conditia reprezentativitatii este impusa de Legea nr. 62/2011 in legatura cu desemnarea organizatiei sindicale abilitata sa negocieze si sa incheie contractele colective de munca si nu in raport cu orice relatie pe care angajatorul o are cu salariatii sai.
O alta cauza de nulitate invocata de catre reclamanta a fost aceea ca in cursul procedurii concedierii nu au fost respectate prevederile art. 72 din Codul muncii in sensul ca notificarea concedierii colective nu s-a realizat cu 30 de zile anterior emiterii deciziilor de concediere. Astfel, prin notificarea din data de 01.08.2013 transmisa Sindicatului [...] din Romania angajatorul isi manifesta intentia de a proceda la concedierea colectiva incepand cu data de 05.08.2013. Dupa acest moment, reclamanta a aratat ca se desfasoara consultari cu organizatia sindicala reprezentativa si incepand cu data de 5.09.2013 sunt emise deciziile de desfacere a contractelor de munca. A sustinut reclamanta ca potrivit art. 72 Codul muncii angajatorul avea obligatia de a notifica Inspectoratul Teritorial de Munca si Agentia de Ocupare a Fortei de Munca cu cel putin 30 de zile anterior emiterii deciziilor de concediere.
A mai sustinut reclamanta ca a fost hotarata concedierea colectiva anterior consultarii organizatiei sindicale reprezentative. Prin Hotararea Consiliului de Administratie al companiei nr. 175/14.06.2013 se aprobase deja reorganizarea societatii prin aprobarea Planului de disponibilizare ce prevedea renuntarea la un numar de 3.845 de angajati. A mentionat reclamanta ca consultarile cu sindicatul reprezentativ nu au vizat nici locurile de munca ce urmeaza a fi restucturate si cu atat mai putin numarul acestora. Numarul celor concediati a fost stabilit inca din data de 14.06.2013, anterior notificarii catre sindicat a intentiei de concediere. A mai aratat reclamanta ca la sedinta Consiliului de Administratie reprezentantii sindicali nu au fost invitati, motiv pentru care interesele si drepturile celor concediati nu au fost respectate.
Reclamanta a sustinut ca anterior aplicarii criteriilor de departajare angajatorul nu a tinut cont de evaluarea realizarii obiectivelor de perfomanta astfel cum acestea au fost constatate la inceputul anului 2013, incalcandu-se dispozitiile art. 69 alin. 3 Codul muncii. A precizat reclamanta ca in cadrul procedurii concedierii nu s-au repsectat criteriile de deparatajare stabilite initial. A aratat reclamanta ca angajatorul, cu complicitatea culpabila a sindicatului a adoptat noi criterii si o noua ordine ce prevedeau ca selectarea sa se faca in urma unui concurs. Reclamanta a aratat ca angajatorul a anuntat cu 3 zile inainte de data stabilita pentru concurs, fara a pune la dispozitie vreo tematica de concurs sau alte date suplimentare, concursul constand in sustinerea unui interviu si un test grila.
In drept, au fost invocate dispozitiile Codului muncii, Legea nr. 54/2003, Legea nr. 62/2011, contractul colectiv de munca la nivel de unitate 2008-2018.
Parata a depus intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca netemeinica aratand ca a inregistrat pierderi semnificative in ultimii patru ani astfel ca a elaborat in luna iunie 2013 planul de disponibilizare prin Hotararea Consiliului de Administratie nr. 175/14.06.2013, in care se prevedea concedierea colectiva a 3.650 de salariati din care 3.329 personal operativ, 56 personal auxiliar si 265 personal functional administrativ.
Parata a mentionat ca a fost vorba despre o concediere al carui caracter este unul real si serios, desfiintarea posturilor fiind una efectiva.
Parata a aratat ca singurul sindicat reprezentativ la nivel de unitate in masura sa intruneasca statutul de partener social abilitat sa isi reprezinte membrii in cadrul dialogului social institutional este Sindicatul [...] din Romania. A mai sustinut parata ca partile contractului colectiv de munca nr. 101/2256/29.04.2008 sunt Compania Nationala [...] S.A. si Federatia Sindicatelor din [...], Sindicatul [...] Constanta fiind un sindicat fara reprezentativitate care nu a participat niciodata la nicio negociere.
In cauza partile au administrat proba cu inscrisuri.
Prin sentinta civila nr. 490 din 5 martie 2014, Tribunalul Constanta a respins actiunea formulata de reclamanta [...], in contradictoriu cu parata C.N. [...] S.A., ca nefondata.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a avut in vedere urmatoarele:
Reclamanta a fost angajata a paratei in functia de "casier urban" .
Prin Hotararea nr. 175/14.06.2013 Consiliul de Administratie al C.N. [...] S.A. a hotarat aprobarea planului de disponibilizare inregistrat sub nr. 101/3583/14.06.2013. Motivele care au determinat aplicarea masurilor din planul de disponibilizare au fost unele obiective si anume scaderea volumului de trimiteri postale, supradimensionarea infrastructurii de subunitati postale, pierderile inregistrate in doi ani consecutivi.
Prin planul de disponibilizare s-a stabilit concedierea colectiva a unui numar de 3.650 salariati, inceperea procedurii de concediere colectiva in cursul lunii iulie 2013 si concedierea efectiva a salariatilor cu incepere din luna septembrie 2013.
Sub nr. 30/14.06.2013 s-a inregistrat actul aditional la contractul colectiv de munca la nivel de unitate inregistrat sub nr. 2576/2008. Prin actul aditional aratat s-a introdus art 31.7 prin care s-a stabilit ca "In cazul in care C.N.P.R. va dispune concedieri colective se va tine cont de criteriile aratate mai sus, precum si de procedura de selectie a salariatilor care urmeaza a fi concediati colectiv care se va stabili de comun acord intre C.N.P.R. si S.L.P.R. printr-un protocol incheiat in acest sens".
Prin Hotararea nr. 206/30.07.2013 Consiliul de Administratie al paratei a aprobat referatul intocmit de Departamentul Resurse Umane privind aplicarea, prin reducerea posturilor din organigrama societatii, a planului de disponibilizare si initierea procedurilor de concediere colectiva.
La data de 01.08.2013, prin adresa nr. 52940, parata a notificat Sindicatul [...] din Romania cu privire la intentia de a efectua concedieri colective. Totodata, prin adresa nr. 101/4946/12.08.2013, Sindicatul [...] din Romania a fost invitat de catre parata la consultari cu privire la procedura de concediere colectiva.
In urma intalnirii care a avut loc la data de 13.08.2013, parata a incheiat cu Sindicatul [...] din Romania procesul verbal nr. 101.4/5583/13.08.2013 prin care au stabilit criteriile de aplicare efectiva a reducerii de personal. Acestea au fost: evaluarea realizarii obiectivelor de performanta in conformitate cu prevederile art. 69 alin. 3 Codul muncii, criteriile minimale prevazute de art. 31.6 din C.C.M., optiunea salariatilor privind concedierea colectiva, concurs pentru selectarea personalului, abaterile disciplinare din ultimele 12 luni. In acelasi proces verbal s-a aratat ca in perioada 28 - 31.08.2013 va avea loc testarea profesionala.
Prin procesul verbal nr. 101/4987/14.08.2013 de comun acord, patronatul cu sindicatul au stabilit ordinea criteriilor de aplicare efectiva a reducerii de personal, aceasta fiind: evaluarea realizarii obiectivelor de performanta in conformitate cu prevederile art. 69 alin. 3 Codul muncii, optiunea salariatilor privind concedierea colectiva, concurs pentru selectarea personalului, abaterile disciplinare din ultimele 12 luni si criteriile minimale prevazute de art. 31.6 din C.C.M.
Prin adresele nr. 101/4998/16.08.2013 si nr. 101/4999/16.08.2013 parata a notificat [...] O.F.M. Sector 2 Bucuresti si I.T.M. Bucuresti cu privire la decizia de a efectua concedieri colective, respectiv de a emite deciziile de concediere incepand cu data de 5.09.2013.
Ca urmare a cererii formulate de catre parata si inregistrate sub nr. 4999/16.08.2013 si a adresei [...] O.F.M. Bucuresti nr. 25362/22.08.2013, Inspectoratul Teritorial de Munca Bucuresti a trimis paratei raspunsul inregistrat sub nr. 57145/22.08.2013 prin care arata ca fata de prevederile art. 72 alin. 5 din Codul muncii isi da acordul cu privire la reducerea termenului de emitere a deciziilor de concediere, in cadrul procedurii de concediere colectiva.
Prin Decizia nr. 8799/6.09.2013 s-a dispus ca, incepand cu data expirarii preavizului, reclamanta este concediata conform art. 65 si 66 Codul muncii. La decizie s-a atasat lista tuturor locurilor de munca disponibile in unitate, reclamanta avand un termen de 3 zile de a opta pentru unul dintre ele.
Analizand actiunea prin prisma motivelor invocate de catre reclamanta instanta a apreciat ca aceasta este nefondata.
Din intreaga procedura de concediere colectiva, instanta a retinut ca parata a respectat obligatia de a initia consultari cu sindicatul cu privire la concedierea colectiva. Astfel, asa cum s-a aratat mai sus, a notificat prin adresa nr. 52940/1.08.2013 Sindicatul [...] din Romania despre intentia de a efectua concedieri colective, iar prin adresa nr. 101/4946/12.08.2013 a invitat acelasi sindicat la consultari cu privire la procedura de concediere colectiva.
Potrivit art. 1 lit. "t" din Legea nr. 62/2011 "In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii: reprezentativitate - atribut al organizatiilor sindicale sau patronale dobandit potrivit prevederilor prezentei legi, care confera statutul de partener social abilitat sa isi reprezinte membrii in cadrul dialogului social institutionalizat".
Instanta a constatat ca nu are nicio relevanta faptul ca sindicatul din care facea parte reclamanta nu a fost invitat la consultari atata timp cat, sindicatul reprezentativ la nivel de unitate, Sindicatul [...] din Romania, a fost cel care a participat la consultari. Atat timp cat singurul sindicat reprezentativ este Sindicatul [...] din Romania, parata nu avea obligatia de a chema la consultari nicio alta organizatie a salariatilor.
Mai mult, s-a retinut ca reclamanta nu a facut dovada faptului ca este membra a Sindicatului [...] Constanta si ca acesta este o organizatie legal infiintata.
Apreciind ca singurul partener de dialog social al paratei este organizatia sindicala reprezentativa, instanta a considerat ca, si in procedura concedierii colective, singurul partener cu care parata trebuia sa se consulte este sindicatul reprezentativ.
In privinta nerespectarii dispozitiilor art. 72 Codul muncii referitoare la notificarea cu 30 de zile inainte de emiterea deciziilor de concediere, instanta a apreciat ca sustinerile reclamantei sunt total nefondate.
Potrivit art. 72 alin. 1 Codul muncii "In situatia in care, ulterior consultarilor cu sindicatul sau reprezentantii salariatilor, potrivit prevederilor art. 69 si 71, angajatorul decide aplicarea masurii de concediere colectiva, acesta are obligatia de a notifica in scris inspectoratul teritorial de munca si agentia teritoriala de ocupare a fortei de munca, cu cel putin 30 de zile calendaristice anterioare datei emiterii deciziilor de concediere".
De la termenul de 30 de zile prevazut de acest text de lege, legiuitorul a edictat o derogare, anume cea aratata in alin. 5 in care se enunta "La solicitarea motivata a oricareia dintre parti, inspectoratul teritorial de munca, cu avizul agentiei teritoriale de ocupare a fortei de munca, poate dispune reducerea perioadei prevazute la alin. (1), fara a aduce atingere drepturilor individuale cu privire la perioada de preaviz".
Instanta a constatat ca in cauza, parata a obtinut o derogare de la termenul de 30 de zile prevazut de art. 72 alin. 1 Codul muncii, derogare acordata de catre I.T.M. Bucuresti prin adresa nr. 57145/22.08.2013 si emisa cu avizul [...] O.F.M. Bucuresti nr. 25362/22.08.2013.
Astfel, parata a fost autorizata, potrivit legii, sa emita deciziile de concediere intr-un termen mai scurt de 30 de zile de la data notificarii deciziei de a efectua concedierea colectiva, termenul fiind redus la 20 de zile (parata a notificat [...] O.F.M. Sector 2 Bucuresti si I.T.M. Bucuresti prin adresele nr. 101/4998 si nr. 101/4999 la data de 16.08.2013, iar emiterea deciziilor de concediere s-a facut la 05.09.2013).
Instanta nu a luat in considerare nici sustinerea reclamantei potrivit careia parata a hotarat concedierea colectiva anterior consultarii organizatiei sindicale, aceasta nefiind intemeiata.
In procesul de reorganizare a activitatii prin restructurarea schemei de personal si, implicit, in procesul de concediere, angajatorul este cel care, in primul rand, decide initierea procedurilor. Ulterior, are loc consultarea cu organizatia sindicala, consultare care poate avea ca efect inchiderea procedurii de reorganizare/concediere sau schimbarea planului de reorganizare/concediere. Dupa consultarea cu sindicatul reprezentativ, angajatorul este cel care aplica planul de reorganizare/concediere stabilit cu sindicatul.
S-a retinut ca este normal ca decizia initiala de reorganizare a activitatii societatii si a structurii de personal sa fie luata de catre angajator intrucat acesta este cel care cunoaste nevoile societatii, problemele ce trebuie remediate, masurile ce trebuie luate pentru inlaturarea pierderilor.
Instanta a constatat ca in cauza, parata a procedat corect, astfel ca dupa ce a emis Hotarararea nr. 206/30.07.2013 a Consiliul de Administratie privind aplicarea, prin reducerea posturilor din organigrama societati, a planului de disponibilizare si initierea procedurilor de concediere colectiva a notificat prin adresa nr. 52940/1.08.2013, Sindicatul [...] din Romania cu privire la intentia de a efectua concedieri colective.
Prin urmare, s-a retinut ca dispozitiile art. 72 Codul muncii au fost pe deplin respectate.
In ceea ce priveste invocarea de catre reclamanta a dispozitiilor art. 30 din Legea nr. 62/2011 instanta a retinut urmatoarele:
Potrivit art. 30 din Legea nr. 62/2011 "Angajatorul poate invita sindicatul reprezentativ la nivel de unitate sa participe in consiliul de administratie sau alt organ asimilat acestuia, inclusiv in cazul administratiei publice, la discutarea problemelor de interes profesional, economic si social."
Din textul de lege citat rezulta ca legiuitorul a creat o posibilitate pentru angajator de a invita organizatia sindicala la sedintele Consiliului de Administratie si nu o obligatie pentru acesta. Prin urmare, instanta a constatat ca nu are nicio relevanta faptul ca la sedinta in care s-a adoptat de catre Consiliul de Administratie al paratei Hotararea nr. 206/2013, nu a fost invitat si sindicatul reprezentativ.
In ceea ce priveste incalcarea de catre angajator a criteriilor de selectare a personalului in vederea concedierii, instanta a apreciat ca acesta sustinere este nefondata, in cauza, aceste criterii fiind respectate asa cum au fost ele elaborate in procesul verbal nr. 101/4987/14.08.2013.
Desi reclamanta a sustinut ca nu au fost luate in considerare evaluarile realizarii obiectivelor de performanta pentru anul 2012, instanta a constatat ca reclamanta nu a argumentat in nici un fel aceasta sustinere, iar simplele afirmatii ca au ramas in companie angajati ce au avut rezultate mai slabe celor obtinute de catre reclamanta nu au nici o acoperire in realitate.
Astfel, s-a retinut ca reclamanta a fost concediata nu ca urmare a eliminarii pe primul criteriu, anume evaluarea realizarii obiectivelor de performanta in conformitate cu prevederile art. 69 alin. 3 Codul muncii, ci ca urmare a neprezentarii acesteia la concursul organizat de catre parata, deci ca urmare a aplicarii criteriului 3 - concurs pentru selectarea personalului.
Prin urmare, s-a constatat ca reclamanta a trecut de primul criteriu, astfel ca sustinerile ei referitoare la nerespectarea acestui criteriu nu au nici o relevanta in cauza.
S-a retinut ca nici afirmatiile referitoare la concursul organizat nu sunt sustinute.
Astfel, criteriile de selectie ale personalului in vederea concedierii au fost stabilite prin procesul verbal nr. 101/4987/14.08.2013, proces verbal care, potrivit actului aditional nr. 30/14.06.2013 la contractul colectiv de munca la nivel de unitate inregistrat sub nr. 2576/2008, prevedea un nou punct la art. 31, anume art. 31.7 prin care s-a stabilit ca "In cazul in care C.N.P.R. va dispune concedieri colective se va tine cont de criteriile aratate mai sus, precum si de procedura de selectie a salariatilor care urmeaza a fi concediati colectiv care se va stabili de comun acord intre C.N.P.R. si S.L.P.R. printr-un protocol incheiat in acest sens".
Or, atata timp cat partile dialogului social au stabilit ca unul dintre criterii sa fie concursul constand intr-un interviu si o testare scrisa, salariatii care nu doreau sa fie concediati trebuiau sa participe la acest concurs.
Instanta nu a retinut sustinerea reclamantei conform careia anuntarea concursului s-a facut cu doar 3 zile inainte de sustinerea lui, aceasta nefiind fondata.
Astfel, prin procesul verbal nr. 101.4/5583/13.08.2013 prin care au stabilit criteriile de aplicare efectiva a reducerii de personal s-a aratat ca in perioada 28-31.08.2013 va avea loc testarea profesionala.
Prin urmare, s-a retinut de catre instanta ca, concursul ce se organiza in perioada 28-31.08.2013, care figura printre criteriile stabilite, a fost adus la cunostinta salariatilor, prin intermediul sindicatului reprezentativ, la data de 13.08.2013, deci cu 15 zile inainte.
Potrivit art 65 Codul muncii "Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului reprezinta incetarea contractului individual de munca determinata de desfiintarea locului de munca ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fara legatura cu persoana acestuia.
Desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa".
In cauza s-a constatat ca este vorba despre o concediere colectiva pentru motive ce nu tin de persoana salariatului.
In aceasta situatie, instanta a retinut ca trebuie sa verifice daca s-au respectat cele doua conditii expres prevazute de lege, anume, sa fie vorba despre o desfiintare efectiva a locului de munca si sa existe o cauza reala si serioasa.
Din inscrisurile depuse de catre parata si necontestate de catre reclamanta, contul de profit si pierderi pe anul 2012, decizia Consiliului de Administratie 206/2013 a rezultat fara dubiu ca desfiintarea posturilor celor concediati a fost reala si efectiva, fiind obiectiva, impusa de dificultatile economice si necesara pentru a nu prejudicia societatea.
Sfera situatiilor in care se poate desfiinta locul de munca al salariatului poate fi definita prin mai multe ipoteze, printre care si reorganizarea activitatii societatii angajatoare.
Reorganizarea activitatii nu ar putea justifica desfiintarea locului de munca si concedierea salariatului, daca nu a fost efectuata in scopul real al cresterii si mentinerii competitivitatii unitatii. In cauza s-a constatat ca prin inscrisurile depuse se face dovada situatiei economice financiare in care se afla parata, anterior concedierii reclamantei, respectiv a faptului ca masura modificarii organigramei a fost impusa in scopul eficientizarii activitatii.
In consecinta, instanta a constatat ca decizia de concediere a reclamantei a fost motivata de desfiintarea locului sau de munca. S-a retinut ca, conditia de legalitate a emiterii acestei decizii este indeplinita, intrucat desfiintarea a fost efectiva si a avut o cauza reala si serioasa, fiind impusa de necesitati evidente privind imbunatatirea activitatii societatii parate.
Pentru considerentele expuse, instanta a apreciat decizia de concediere ca fiind legala si temeinica, astfel incat masura luata de angajator este justificata.
Fata de cele expuse mai sus instanta a apreciat actiunea reclamantei ca nefondata astfel ca a respins-o.
Impotriva acestei solutii a formulat apel reclamanta. In motivarea apelului sau, aceasta a aratat urmatoarele: in motivarea solutiei pronuntata de instanta de fond, sunt oferite cel mult raspunsuri partiale problemelor juridice identificate de aceasta ca reprezentand nerespectari ale procedurii de concediere reglementata; aceasta analiza realizata de instanta de fond pleaca de la premisa ca dispozitia art. 1 lit. "t" din Legea nr. 62/2011 ce defineste notiunea de reprezentativitate ofera justificarea legala, suficienta a demersului urmat de angajator in procedura de concediere colectiva realizata, cand a ales sa nu consulte organizatia sindicala in care angajatii concediati erau inscrisi, ci organizatia sindicala reprezentativa; or, cu privire la aceasta justificare oferita de instanta de fond, in primul rand, nu poate sa nu observe, ca demersul instantei de a gasi o justificare cu privire la incalcarea normelor cuprinse in Codul muncii prin trimitere la dispozitiile codului dialogului social nu tine cont de succesiunea edictarii acestor norme, contravine metodei "istorice" de interpretare, omitandu-se ca la momentul adoptarii Legii nr. 53/2003, legea dialogului social nu exista; ca urmare, in scopul stabilirii vointei legiuitorului, a spiritului legii, si interpretarea ar trebui realizata in aceste coordonate, cu respectarea stricta a dispozitiilor la care s-a facut trimitere, fara trimiteri la norme ce nu au incidenta si care denatureaza sensul urmarit la momentul legiferarii; in al doilea rand, argumentul prezentat in temeiul caruia cererea a fost respinsa, denatureaza sensul clar al definitiei cuprinsa in lege: conferirea statutului de partener social organizatiilor sindicale sau patronale, ce confera statutul de partener social, are legatura strict cu procedurile limitativ prevazute in lege, in care sunt reglementate conditiile de reprezentare si incheiere a acordurilor colective de munca; dialogul social este institutionalizat tocmai in acest sens, pentru ca intr-o atare situatie, de genul celei existente la nivelul C.N. [...] S.A. (existenta mai multor sindicate dintre care doar unul singur indeplineste conditiile de reprezentativitate), salariatii sa beneficieze de posibilitatea de a incheia un contract colectiv de munca, prin intermediul unuia dintre sindicatele existente, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru obtinerea reprezentativitatii. Insa dialogul social se desfasoara intre organizatiile reprezentative, sindicale si patronale, doar in scopul si conditiile impuse de lege, neavand un caracter general exclusiv, care sa duca la negarea existentei si drepturilor celorlalte organizatii sindicale, legal infiintate, si care in virtutea legii de asemenea se bucura de anumite drepturi si au atributii; nu a negat caracterul de sindicat reprezentativ al Sindicatului [...] din Romania - organizatia aleasa de angajator spre a fi consultata desi reclamanta era inscrisa in alta organizatie; problema de drept ce se cerea a fi dezlegata tine de interpretarea normelor legale menite a asigura protectia salariatului, membru de sindicat; in procedura de concediere colectiva, in cauza pendinte, angajatul - reclamanta fiind membru al altui sindicat decat cel consultat de angajator, nu a beneficiat de protectia si garantiile oferite de lege; in nici una dintre reglementarile cuprinse in art. 68 -74 si urmatoarele, nu se precizeaza ca in cazul concedierilor colective, obligatiile angajatorului sunt vis-a-vis de organizatiile sindicale reprezentative; singurul criteriu avut in vedere de legiuitor fiind cel al apartenentei angajatului ce urmeaza a fi concediat la organizatia sindicala; Codul muncii, in desfasurarea acestor proceduri premergatoare desfacerii contractului individual de munca nu distinge; Legea cere doar ca organizatia sindicala consultata de angajator sa fie cea al carei membru este cel ce urmeaza sa fie concediat; iar aceasta constructie legala este perfect logica, fara sa intre in contradictie cu normele din legea dialogului social ce stabilesc conditiile solicitate in vederea obtinerii reprezentativitatii de catre organizatiile sindicale, pentru a castiga dreptul de a participa la negocierea contractelor colective de munca si a le semna; asadar, singurul atribut ce diferentiaza organizatiile sindicale este reprezentativitatea acestora, ceea ce atrage si dreptul de a negocia si semna contracte colective de munca; iar reprezentativitatea atrage dupa sine ca unic privilegiu/drept/obligatie doar cel indicat in mod direct in lege; o alta interpretare ar contrazice existenta legala a celorlalte organizatii sindicale ce nu sunt reprezentative; numeroase alte atribute le sunt recunoscute de lege si acestora; instanta de fond a evitat insa sa dea un raspuns acestei probleme de drept; s-a multumit sa constate ca in procedura de concediere a fost consultat sindicatul reprezentativ, aspect necontestat de reclamanta, dar care nu facea obiectul motivului prezentat de aceasta in sustinerea actiunii; ceea ce reclamanta a invocat este ca organizatia al carei membru era nu a fost consultata asa cum normele legale impun; norme legale ce nu fac distinctia sugerata de instanta de fond; de asemenea, considera ca nici celelalte motive invocate in sustinerea cererii nu au primit o solutie temeinica din partea instantei de fond, care sa se sprijine pe normele de drept ce reglementeaza procedura concedierii colective; astfel, in cazul reclamantei, concedierea colectiva a fost hotarata anterior consultarii organizatiei sindicale reprezentative constituite la nivelul C.N. [...] S.A., incalcandu-se astfel prevederile art. 72 Codul muncii; conform art. 72 din Codul muncii, angajatorul poate decide aplicarea masurii concedierii colective numai dupa ce in prealabil este consultata organizatia sindicala sau reprezentantii salariatilor, in cazul C.N. [...] S.A., astfel cum rezulta si din deciziile individuale de concediere atacate (prin care au fost desfacute contractele individuale de munca), prin Hotararea Consiliului de Administratie al companiei nr. 175/14.06,2013 se aprobase deja reorganizarea societatii prin aprobarea Planului de disponibilizare ce prevedea renuntarea la un numar de 3.845 de angajati; prin Hotararea Consiliului de Administratie nr. 206/30.07.2013 prin care s-a aprobat referatul Departamentului Resurse Umane nr. 101.2/5108 din 30.07.2013, s-a stabilit modalitatea practica de punere in aplicare a hotararii anterioare; consultarile ulterioare, chiar si in conditiile in care s-au realizat numai cu sindicatul reprezentativ si nu cu toate sindicatele in care erau inscrisi angajatii ce urmau a fi disponibilizati, au avut un caracter formal; numarul final al celor concediati, daca a fost modificat, a fost influentat doar de faptul ca intre momentul adoptarii acestei decizii si cel al concedierii efective, o parte dintre salariatii vizati au hotarat sa plece din societate si sa nu mai astepte desfasurarea ulterioara a procedurii de concediere colectiva; astfel ca aceste consultari nu au vizat nici locurile de munca ce urmau a fi restructurate si cu atat mai putin numarul acestora. Numarul celor concediati a fost stabilit inca din data de 14.06.2013, anterior momentului inaintarii notificarii catre Sindicatul [...] din Romania in care era anuntata intentia de a fi operate concedieri colective (01.08.2013); in acelasi timp, procedand in acest mod angajatorul a nesocotit si dispozitiile art. 69 Codul muncii ce impun obligatia notificarii intentiei concedierilor colective si invitarii la consultari, "in scopul ajungerii la o intelegere"; in conditiile in care concedierea s-a realizat conform datelor anterior stabilite prin documentele interne ale companiei, consultarile ulterioare aveau un caracter formal, nefiind urmarit scopul impus de lege; nici in privinta celorlalte motive ce au determinat-o pe reclamanta sa formuleze contestatia cu care a sesizat Tribunalul Constanta, referitoare la modalitatea de selectare a persoanelor ce urmau sa fie concediate, nu a primit un raspuns bazat pe probele administrate si care sa aiba in vedere textele de lege incidente; instanta de fond s-a rezumat doar sa constate aspecte circumstantiale ce au aparut in cursul acestor proceduri reglementate prin intelegerea partenerilor sociali (angajator - sindicat reprezentativ) in contractul colectiv si in acordurile semnate anterior demararii acestei proceduri, sau pe parcursul desfasurarii concedierii colective; insa in motivarea solutiei pronuntate instanta de fond nu a tinut cont de un fapt recunoscut de angajator, respectiv ca aceste criterii au fost convenite prin Procesul verbal nr. 101.4/5583/13.08.2013 - 423/13.08.2013, completat prin Procesul verbal nr. 101/4987/14.08.2013 - 424/14.08.2013, ce au modificat prevederile art. 31.5 din contractul colectiv de munca ce stabileau anterior o alta ordine si alte criterii de selectie a personalului; ori aceasta situatie contravine in primul rand prevederilor art. 150 din Legea nr. 62/2011, ce stabileste ca un contract colectiv poate fi modificat doar prin act aditional, si in al doilea rand prevederilor art. 144 din Legea nr. 62/2011 care prevede ca actele aditionale si contractele colective de munca se aplica de la data inregistrarii; asadar, angajatorul, dupa ce a modificat printr-un proces verbal si nu prin act aditional contractul colectiv de munca, cu 20 de zile anterior emiterii deciziilor de concediere, nici nu a dispus inregistrarea acestora la Inspectoratul Teritorial de Munca, pentru a deveni opozabile salariatilor; din aceste motive considera ca decizia de concediere este ilegala, pentru ca a fost emisa in considerarea altor criterii de selectare a personalului decat cele prevazute in contractul colectiv de munca inregistrat, incalcandu-se in acelasi timp si dispozitiile art. 69 alin. 3 din Codul muncii; pentru aceste motive, solicita admiterea apelului si rejudecand cauza, modificarea hotararii instantei de fond si admiterea contestatiei astfel cum a fost formulata.
Intimata nu a formulat intampinare.
In apel nu s-au administrat alte probe.
Analizand sentinta apelata prin prisma criticilor formulate, a sustinerilor partilor, a prevederilor legale aplicabile si a probatoriului administrat in cauza, in conformitate cu art. 476 - 480 Cod procedura civila, Curtea constata ca apelul este nefondat pentru urmatoarele considerente:
Cu privire la modul in care Tribunalul a solutionat cauza:
Din analiza sentintei apelate, se constata ca instanta de fond a analizat in mod efectiv problemele puse in discutie, respectiv modul in care s-a respectat procedura concedierii colective din perspectiva criticilor reclamantei.
Chiar in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului s-a aratat ca obligatia pe care o impune art. 6 paragraful 1 instantelor nationale de a-si motiva deciziile nu presupune existenta unui raspuns detaliat la fiecare argument (cauza Albina contra Romaniei, paragraful 33).
Asa cum a mai aratat Curtea Europeana a Drepturilor Omului, art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale implica in [...]na "instantei" obligatia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor si al elementelor de proba ale partilor, cel putin pentru a le aprecia pertinenta (paragraful 30).
Asadar, prin prisma art. 6 din Conventie, instanta poate si trebuie sa analizeze mai intai pertinenta motivelor invocate de parti si daca le considera pertinente sa le analizeze in fond. Daca constata insa ca anumite motive nu sunt pertinente in cauza, analiza pertinentei acestora este suficienta si nu exista nici o obligatie pentru instanta de a analiza motive care a constatat ca nu sunt pertinente cauzei.
Pe de alta parte, considerentele prezentei decizii vin sa suplineasca acolo unde este cazul argumentele solutiei primei instante.
In plus, motivarea in sinteza sau omisiunea instantei de fond de a analiza unele argumente ale partilor nu constituie o incalcare a dreptului la aparare de natura a afecta insasi dreptul de acces la o instanta sau dreptul la un proces echitabil garantate de prevederile art. 6 din Conventia pentru apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor fundamentale intrucat in materie civila nu este garantat accesul la un dublu grad de jurisdictie, iar apelanta-reclamanta a avut posibilitatea sa isi prezinte in fata instantei de apel sustinerile, iar aceste aparari au fost analizate de instanta de apel asa cum se va arata in continuare, avand in vedere caracterul devolutiv al caii de atac. In acest mod, dreptul la un proces echitabil este realizat, parata avand posibilitatea de a-si expune argumentele in fata unei instante care in mod efectiv le-a analizat.
Astfel, in mai multe ocazii, Curtea Constitutionala a retinut ca dispozitiile art.21 din Constitutie, interpretate in spiritul pe care Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale il confera principiul liberului acces la justitie prin art.6 pct.1, exceptand situatia cauzelor penale, nu prevede in mod explicit dreptul de a ataca o hotarare judecatoreasca dar nici implicit din aceste prevederi nu rezulta acest drept. Curtea Constitutionala a invocat in sprijinul acestei solutii faptul ca, pe de o parte, art.21 din Constitutie nu prevede un asemenea drept, iar pe de alta parte ca, potrivit prevederilor constitutionale ale art.125 alin.(3) si art.128, competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt stabilite prin lege careia partile interesate si Ministerul Public trebuie sa i se supuna in exercitarea cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti (Decizia nr.73 din 4 iunie 1996). In acelasi sens, Curtea Constitutionala a mai aratat ca accesul liber la justitie nu presupune accesul la toate caile de atac si instantele judecatoresti prevazute in Constitutie. (Decizia nr.66 din 14 aprilie 1997).
Aceste solutii de principiu se mentin in referire la textele constitutionale corespunzatoare, care au primit o noua numerotare dupa modificarea si republicarea acesteia.
Cu privire la modul in care s-a derulat procedura de informare si consultare prealabila concedierii colective:
Se are in vedere ca potrivit art.1 lit.t) din Legea nr. 62/2011, reprezentativitatea unei organizatii sindicale constituie un atribut care ii confera statutul de partener social abilitat sa isi reprezinte membrii in cadrul dialogului social institutionalizat.
Acest text legal nu poate fi ignorat chiar daca nu era in vigoare la intrarea in vigoare a Codului muncii, esential fiind ca era in vigoare si aplicabil la data derularii procedurii concedierii colective, mai ales in conditiile in care Legea nr. 62/2011 este un act normativ special fata de Codul Muncii putand deroga de la prevederile sale.
Rezulta per a contrario ca organizatiile sindicale care nu sunt reprezentative nu au dreptul de a participa la dialogul social, ramanand la alegerea patronatului daca implica o astfel de organizatie sindicala in dialogul social.
Pe de alta parte, in cond cu art.1 lit.b) pct.i), ii) si iii) din Legea nr.62/2011, dialogul social se manifesta in trei forme: informare, consultarea si negocierea colectiva.
Asadar, negocierea colectiva, care urmareste reglementarea relatiilor de munca prin contractul colectiv de munca, este doar o forma a dialogului social iar nu unica forma de dialog social, astfel cum sustine apelanta.
Celelalte forme ale dialogului social, informarea si consultarea, se manifesta de exemplu in cazul concedierilor colective, astfel cum prevede art.69 din Codul Muncii.
Ca urmare, in conditiile in care o organizatie sindicala nereprezentativa nu are dreptul sa participe la dialogul social, patronatul nu este obligat sa o implice in acest dialog indiferent de forma in care el se manifesta, deci nici in cazul informarii si consultarii care, ca forme ale dialogului social, sunt impuse de lege in cazul concedierii colective.
In consecinta, angajatorul nu era obligat sa realizeze procedura de informare si consultare prevazuta de art.69 din Codul Muncii cu implicarea Sindicatului "[...]" Constanta, fiind indeplinita conditia legala prin realizarea dialogului social cu sindicatul reprezentativ respectiv Sindicatul [...] din Romania, aspect necontestat de apelanta de altfel.
De altfel, dialogul social obligatoriu in cazul unei concedieri colective are ca scop identificarea unor solutii de evitare a concedierii sau de reducere a numarului angajatilor concediati si de atenuare a consecintelor concedierii, care vizeaza intreaga societate si toti angajatii, vizand solutii de principiu, nefiind vorba de o negociere individuala pentru fiecare salariat astfel incat sa se puna problema reprezentarii fiecaruia dintre acestia.
Asadar, inclusiv fata de apelanta, scopul legii a fost indeplinit prin consultarile realizate cu sindicatul reprezentativ, optiunea legiuitorului fiind aceea de a nu implica fiecare salariat sau organizatie sindicala in dialogul social ci numai organizatiile sindicale reprezentative si, in cazul in care acestea nu exista, reprezentantii salariatilor.
De asemenea, din perspectiva prevederilor art.69 din Codul Muncii se constata ca a fost indeplinita conditia realizarii consultarilor si informarii in acest scop chiar daca prin hotararea Consiliului de administratie nr.175 din 14.06.2013 s-a aprobat reorganizarea societatii care implica disponibilizarea unui numar de 3.845 salariati.
Astfel, din prevederile art.69 (2) din Codul Muncii rezulta cu evidenta ca intentia angajatorului de a proceda la concedieri colective este anterioara initierii consultarilor cu partenerii dialogului social. In acest sens, trebuie avut in vedere ca, in vederea efectuarii consultarilor, angajatorul trebuie sa informeze sindicatul sau reprezentantii salariatilor cu privire, intre altele, la: motivele care determina concedierea preconizata, numarul si categoriile de salariati care vor fi afectati de concediere, data de la care vor avea loc concedierile, criteriile pentru stabilirea angajatilor concediati.
Ca urmare, este cert ca anterior consultarilor angajatorul trebuie sa hotarasca asupra acestor aspecte, contrar sustinerilor apelantei.
Totodata, tocmai faptul ca modul concret de punere in aplicare a intentiei de a efectua concedieri colective a fost aprobat prin hotararea Consiliului de administratie nr. 206/30.07.2013 dovedeste ca abia la acea data s-a hotarat in mod efectiv concedierea colectiva.
Este totodata adevarat ca art.69 alin.1 din Codul Muncii stabileste ca aceste consultari trebuie sa aiba ca scop ajungerea la o intelegere, dar prin aceasta prevedere legala s-a urmarit evitarea unor consultari pur formale.
Pe de alta parte, insa, art.69 din Codul Muncii reglementeaza o procedura de consultari intre partenerii dialogului social, nefiind vorba, insa, de un acord al organizatiei sindicale sau al reprezentantilor salariatilor, in lipsa caruia angajatorul sa nu poata dispune concedierea salariatilor, intrucat in acest caz ar fi golite de continut prevederile art., 58, art.65, art.68 si art.40 al.1 lit.a) din Codul Muncii in conditiile in care angajatorul are dreptul, totusi, sa decida incetarea unilaterala a contractului individual de munca daca sunt indeplinite conditiile legale.
Asadar, chiar daca legea impune o astfel de consultare, nu exclude mentinerea deciziei angajatorului de a efectua concedieri colective, tocmai pentru acest motiv consultarile fiind menite a viza inclusiv atenuarea consecintelor concedierii potrivit art.69 al.1 lit.b) din Codul Muncii, ceea ce presupune ca aceasta are loc. Asadar, chiar textul care impune efectuarea consultarilor pleaca de la premisa ca totusi, concedierea poate avea loc in pofida acestor consultari.
Ca urmare, sustinerile apelantei ca in acest caz consultarile nu au produs in realitatea efecte pozitive nu sunt de natura a con duce la concluzia ca nu s-a indeplinit conditia prevazuta de art.69 din Codul Muncii.
In legatura cu modul de stabilire a criteriilor pentru stabilirea angajatilor concediati:
Se constata ca, intr-adevar, criteriile pentru stabilirea angajatilor care urmeaza a fi selectati au fost stabilite de catre angajator si sindicatul reprezentativ - Sindicatul [...] din Romania, prin procesul - verbal nr.101.4/5583/13.08.2013 si procesul - verbal nr.101/4987/14.08.2013.
Dar, contrar sustinerilor apelante, aceasta nu constituie o incalcare a prevederilor din contractul colectiv de munca ci, din contra, o modalitate de punere in aplicare a acestora.
Astfel, trebuie avut in vedere ca prin actul aditional la contractul colectiv de munca inregistrata sub nr.30/14.06.2013 la Inspectoratul Teritorial de Munca Bucuresti, dupa art.31.6 s-a introdus un nou articol, respectiv 31.7 in care s-a stabilit ca, in cazul in care se va proceda la concedieri colective, se va tine cont de criteriile din art. 31.6 si de procedura de selectie care se va stabili de comun acord de angajator si organizatia sindicala, printr-un protocol incheiat in acest sens.
Ca urmare, partenerii dialogului social au inteles ca o parte a acestei proceduri de selectie sa nu fie inclusa in contractul colectiv de munca ci, in baza acestuia, sa fie stabilita la momentul respectiv printr-un protocol ad hoc care nu implica formalitati de inregistrare si asigura o mai mare flexibilitate in functie de situatia concreta de la acel moment.
Acest protocol s-a materializat in cele doua procese verbale, ambele avand in vedere criteriile minimale prevazute in art. 31.6 din contractul colectiv de munca astfel cum rezulta din continutul lor.
Fata de toate aceste considerente, in temeiul art. 480 Cod.pr.civ. se va respinge apelul ca nefondat.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Desfacerea contractului de munca
Concediere. Desfiintare post. Cauza reala si serioasa. - Decizie nr. 433 din data de 25.04.2018ESFACEREA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCA PENTRU MOTIVE CARE NU TIN DE PERSOANA SALARIATULUI. NERESPECTAREA CRITERIILOR MINIMALE DE SELECTIE A PERSONALULUI CE URMEAZA A FI CONCEDIAT, PREVAZUTE DE CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCA APLICABIL, RAPORTAT LA D... - Sentinta civila nr. 1521/97/2010 din data de 22.02.2011
DESFACEREA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCA PENTRU MOTIVE CE NU TIN DE PERSOANA SALARIATULUI. RESPECTAREA CRITERIILOR PRIORITARE DE CONCEDIERE. NETEMEINICIA CONTESTATIEI. - Sentinta civila nr. 2250/LM/2011 din data de 27.10.2011
Desfacerea disciplinara a contractului individual de munca. Analiza temeiniciei masurii in raport de dispozitiile art.266 Codul Muncii - Sentinta civila nr. 376/LM/2011 din data de 28.02.2011
Conflict de munca. Modificarea unilaterala a contractului individual de munca fara acordul salariatului. Mentinerea postului desfiintat sub o alta denumire. Nelegalitate. - Sentinta civila nr. 320/LM/2011 din data de 22.02.2011
Conflict de munca. Gresita indicare a temeiului de drept in cazul desfacerii contractului de munca pe durata determinata inainte de expirarea termenului. Neacordarea daunelor morale - Sentinta civila nr. 318/LM/2011 din data de 22.02.2011
Desfiintarea postului ocupat de reclamant in cadrul procedurii de concediere colectiva. - Sentinta civila nr. 1598/LM/2010 din data de 09.11.2010
DESFACEREA DISCIPLINARA A CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCA. APRECIEREA GRESITA A STARII DE FAPT DE CATRE INSTANTA DE FOND. - Sentinta civila nr. 1226/LM/2009 din data de 14.05.2009
Abatere disciplinara - Sentinta civila nr. 463/LM/2008 din data de 30.12.2008
Conflict de drepturi. Anularea deciziei de desfacere disciplinara a contractului individual de munca. - Sentinta civila nr. 78/lm/2008 din data de 17.02.2009
Contestatie decizie de concediere. Nulitatea deciziei. Prescriptia termenului de aplicare a sanctiunii disciplinare. - Sentinta civila nr. 855/lm/2008 din data de 17.02.2009
Concediere. Desfiintare post datorita reorganizarii societatii in urma dificultatilor economice - Sentinta civila nr. 690 din data de 20.04.2015
Concediere pe motive disciplinare. Contestatie respinsa ca neintemeiata - Sentinta civila nr. 530 din data de 30.03.2015
Desfacerea contractului individual de munca pe motive disciplinare pentru lipsa nemotivata - Sentinta civila nr. 1256 din data de 15.12.2014
Concedierea persoanei pentru lipsa nejustificata de la serviciu pentru o perioada mai mare de 5 zile - Sentinta civila nr. 1550 din data de 20.12.2011
Concediere pentru motive ce nu tin de persoana salariatului. Desfiintarea locului de munca. - Sentinta civila nr. 281 din data de 16.03.2011
Desfacerea contractului de munca pentru indeplinirea varstei de pensionare - Decizie nr. 379 din data de 12.04.2010
Tardivitatea contestarii deciziei de desfacere a contractului individual de munca - Sentinta civila nr. 4 din data de 12.01.2010
Incetarea raportului de munca in baza art. 65(2) C. Muncii datorita desfiintarii locului de munca - Sentinta civila nr. 1322 din data de 20.12.2010
Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului.Administrator asociatie de proprietari-concediere individuala - Sentinta civila nr. 151 din data de 18.02.2009