Protectia drepturilor salariatelor care efectueaza concediul pentru cresterea copilului in varsta de pana la doi ani. Situatia gradatiei de merit acordate in invatamantul preuniversitar.

Suspendarea contractului individual de munca nu poate fi considerata imputabila, chiar daca se produce din vointa directa sau indirecta a angajatului, atunci cand trebuie protejat un interes superior, cum ar fi de exemplu efectuarea concediului pentru cresterea copilului,  fiind vorba de un drept care a fost instituit atat pentru protectia mamei, cat si in interesul copilului si al familiei; ca urmare, perioada in care contractul individual de munca a fost suspendat pentru efectuarea concediului pentru cresterea copilului nu poate fi avuta in vedere la calculul celor patru ani in care reclamanta are dreptul la gradatia de merit intrucat acest drept trebuie mentinut la sfarsitul perioadei de concediu in aceleasi conditii in care ar fi existat daca acest concediu nu era efectuat, asa cum a stabilit Curtea de Justitie a Uniunii Europene in interpretarea clauzei 2 alineatul (6) din Acordul-cadru privind concediul pentru cresterea copilului adoptat prin  Directiva 96/34/CE a Consiliului iar o solutie contrara  ar conduce la lipsirea reclamantei de acest drept pentru o perioada importanta, respectiv perioada concediului, ceea ce ar contraveni reglementarii indicate.

Art.49-52 din Codul Muncii
Directiva 96/34/CE
Cauza C-486/08 - Zentralbetriebsrat der
Landeskrankenhäuser Tirols impotriva Land Tirol

Prin cererea adresata Tribunalului Tulcea la data de 17 iulie 2013 sub nr. 2057/88/2013 reclamanta [...], prin Sindicatul Invatamant Preuniversitar Tulcea,  a chemat in judecata paratul Colegiul Economic "[...]" Tulcea, jud. Tulcea, pentru ca prin hotararea ce se va pronun?a sa fie obligat paratul la calculul si plata retroactiva a drepturilor salariale reprezentand gradatia de merit neacordata impreuna cu toate celelalte drepturi banesti ce ar fi trebuit calculate si acordate in functie de aceasta, incepand cu data de 01.07.2013 si pana la data pronuntarii hotararii in sume actualizate si indexate
De asemenea, a mai solicitat reclamanta sa fie obligat paratul la acordarea in continuare a gradatiei de merit pana la data de 01.03.2015, data de expirare a perioadei de patru ani pentru care a fost acordata respectiva gradatie de merit.
In motivarea cererii, reclamanta a facut referire la legislatia relevanta cu privire la acordarea gradatiei de merit in invatamantul preuniversitar, respectiv Legea nr. 128/1997, art. 50 alin.3 si la OMECT nr. 5730/2008 privind metodologia de acordare a gradatiei de merit si a salariului de merit in invatamantul preuniversitar.
S-a sustinut de catre reclamanta ca,  in urma concursului sustinut, i s-a acordat gradatie de merit, reprezentand 25% din salariul de baza al functiei/postului, pentru o perioada de 4 ani, incepand cu data de 01.07.2009. Ulterior, incepand cu data de 17.01.2010, a beneficiat de concediu pentru cresterea copilului pana la data de 01.09.2011, perioada de 20 de luni in care nu i s-a acordat gradatia de merit obtinuta, contractul de munca fiind suspendat. Acest drept salarial a reinceput sa i se acorde incepand cu data de 01.09.2011, la revenirea in activitate, iar la data de 01.07.2011 - data la care s-au implinit patru ani calendaristici de la obtinerea gradatiei de merit, i s-a sistat.
Apreciaza reclamanta ca acest drept salarial ar fi trebuit sa i se acorde timp de 48 de luni dar in fapt i s-a acordat doar 28 de luni, datorita unei interpretari eronate a dispozitiilor art. 2 alin.2 din OMECT nr. 5730/2008 privind metodologia de acordare a gradatiei de merit si a salariului de merit in invatamantul preuniversitar, ori, suspendarea contractului individual de munca pentru cresterea copilului nu poate constitui un motiv imputabil in sensul prevazut de actul normativ mai sus mentionat.
In drept, s-au invocat  dispozitiile art. 266-268 din Codul Muncii.
          Paratul, legal citat, a depus la dosar intampinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare in judecata ca nefondata.
A aratat paratul ca gradatia de merit reprezinta un drept de natura salariala suplimentar si se acorda in anumite conditii prevazute, la data la care reclamanta a obtinut acordarea acesteia, in Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, respectiv la art. 50 alin. 3 si in Ordinul M.E.C.T. nr. 5730/2008.
S-a precizat ca perioadele de suspendare a contractului individual de munca, din motive imputabile angajatului sau altele decat cele prevazute de art. 101 alin. (1), (2), (4), (5) din Legea nr. 128/1997, intra in calculul celor 4 ani de acordare a gradatiei de merit.
In concluzie, paratul a aratat ca, pe perioada suspendarii de drept a contractului individual de munca, se suspenda si curgerea termenului de 4 ani de acordare a gradatiei de merit: "La incetarea motivelor de suspendare de drept se reia si plata gradatiei de merit, pana la implinirea termenului de 4 ani. Perioadele in care contractul de munca este suspendat din initiativa salariatului nu suspenda curgerea termenului pentru care se acorda gradatia de merit si acele perioade intra in calculul celor 4 ani stabiliti de lege.
La data de 2 septembrie 2013, reclamanta a depus la dosar raspuns la intampinare, prin care a subliniat ca beneficierea de concediu pentru cresterea copilului nu reprezinta o cauza de suspendare a contractului individual de munca imputabila salariatului.
In aparare, paratul a depus la dosar copie xerox dupa adresa nr. 2015/23.06.2009.
Prin sentinta civila nr. 3881/09.10.2013, Tribunalul Tulcea a admis actiunea promovata de catre reclamanta [...], prin Sindicatul Invatamant Preuniversitar Tulcea, in contradictoriu cu paratul COLEGIUL "[...]" Tulcea si a obligat paratul sa calculeze si sa plateasca reclamantei drepturile salariale reprezentand gradatia de merit neacordata si diferentele salariale ce i se cuvin in urma acordarii gradatiei de merit, incepand cu data de 01.07.2013 si pana la data de 09.10.2013, sume ce vor fi indexate si actualizate cu indicele de inflatie la data platii efective, precum si la acordarea reclamantei a gradatiei de merit incepand cu data de 10.10.2013 si pana la data de 01.03.2015.
Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut urmatoarele :
Conform prevederilor art. 50 alin. (3) din Legea nr. 128/1997:
"Personalul didactic de predare, didactic auxiliar si cel de conducere din unitatile de invatamant, cu performante deosebite in inovarea didactica, in pregatirea prescolarilor sau a elevilor, in pregatirea elevilor distinsi la concursuri scolare, faza nationala si internationala, care are o vechime de peste 3 ani in invatamant, poate beneficia de gradatia de merit acordata prin concurs. Aceasta gradatie se acorda pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului scolar si reprezinta 25% din salariul de baza al functiei sau postului persoanei in cauza. Gradatia de merit face parte din salariul de baza si constituie baza de calcul pentru sporuri, indemnizatii si alte drepturi care se acorda in raport cu salariul de baza".
De asemenea, art. 1 alin. (2) si art. 2 alin. (2) din OMECT nr. 5730 din 2008 privind metodologia de acordare a gradatiei de merit in invatamantul preuniversitar prevad ca:
"In conformitate cu prevederile art. 50 alin. (3) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare, personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar si cel de conducere din unitatile de invatamant poate beneficia de gradatia de merit, acordata prin concurs.
Numarul de gradatii care se vor acorda, se calculeaza astfel: din numarul stabilit prin aplicarea a 16% din totalul posturilor didactice de predare, posturilor didactice auxiliare si de conducere, se scade numarul de gradatii acordate in ultimii 3 ani, avandu-se in vedere ca, gradatia de merit se acorda pe o perioada efectiva de 4 ani, fara a fi luate in calcul perioadele de suspendare a contractului individual de munca din motive neimputabile angajatului, sau de exercitare a unei functii in conditiile art. 101 alin. (1), (2), (4) si (5) din Legea nr. 128/1997, cu modificarile si completarile ulterioare".
Reclamantei i-a fost acordata gradatia de merit, in urma concursului sustinut, incepand cu data de 01.07.2009, aspect recunoscut si de parata prin intampinare.
In perioada 17.01.2010 - 01.09.2011, reclamanta a avut contractul individual de munca suspendat, in aceasta perioada beneficiind de concediu pentru cresterea copilului si in care parata nu i-a mai acordat gradatia de merit obtinuta prin concurs.
Parata a reinceput sa ii acorde reclamantei gradatia de merit odata cu revenirea sa in activitate, respectiv incepand cu data de 01.09.2011, iar pe data de 01.07.2013, data la care s-au implinit cei patru ani calendaristici de la obtinerea gradatiei de merit, i-a fost sistata acordarea acestui drept, astfel reclamanta beneficiind in mod efectiv de aceasta gradatie, o perioada de 28 luni, din totalul de 48 luni la care era indreptatita, fiindu-i luata in calculul perioadei de 4 ani prevazuti de lege pentru beneficiul gradatiei de merit, inclusiv perioada in care aceasta a beneficiat de indemnizatie pentru concediul pentru cresterea  copilului si in care, fireste, nu a beneficiat de aceasta gradatie.
  Or, perioada in care salariatul beneficiaza de concediul pentru cresterea copilului nu poate reprezenta un motiv de suspendare a contractului individual al salariatului din motive imputabile acestuia, ci un drept garantat salariatului pentru asigurarea acelor conditii necesare cresterii si dezvoltarii copilului, nefiind dealtfel un beneficiu exclusiv al salariatului, care sa determine luarea in considerare si a perioadei in care beneficiaza de aceasta indemnizatie, la calculul perioadei prevazute de lege, de 4 ani, pentru beneficiul gradatiei de merit.
In mod gresit parata a sustinut prin intampinare ca perioada in care contractul individual de munca al salariatului este suspendat din initiativa acestuia, in conditiile prevazute de art. 51 alin. 1 lit. a) din Codul muncii, nu conduc la suspendarea curgerii termenului pentru care se acorda gradatia de merit, respectiva perioada intrand in calculul celor 4 ani stabiliti de lege.
Conform art. 2 alin. (2) din OMECT nr. 5730/2008, gradatia de merit se acorda pe o perioada efectiva de 4 ani, FARA a fi luate in considerare perioadele de suspendare a contractului individual de munca din motive NEIMPUTABILE salariatului.
Perioada in care salariatul beneficiaza de concediul pentru cresterea copilului nu poate fi o cauza imputabila salariatului pentru suspendarea contractului individual de munca, care sa indreptateasca parata la luarea in considerare la calculul celor 4 ani pentru acordarea gradatiei de merit ci un drept legal acordat salariatului, termenul "imputabil" avand  chiar si din punct de vedere semantic, conotatii care implica un anumit grad de vinovatie al salariatului, ceea ce nu poate fi aplicabil in speta.
In consecinta, instanta urmeaza a admite actiunea, obligand paratul sa calculeze si sa plateasca reclamantei drepturile salariale reprezentand gradatia de merit neacordata si diferentele salariale ce i se cuvin in urma acordarii gradatiei de merit, incepand cu data de 01.07.2013 si pana la data de 09.10.2013, sume ce vor fi indexate si actualizate cu indicele de inflatie la data platii efective.
De asemenea, va obliga paratul sa-i acorde reclamantei gradatia de merit incepand cu data de 10.10.2013, si pana la data de 01.03.2015.
Impotriva acestei solutii a formulat apel parata. In motivarea apelului sau, aceasta a aratat urmatoarele: potrivit art.2 alin.2 din Ordinul MECT nr.5730/2008 gradatia de merit se acorda pe o perioada efectiva de 4 ani, fara a fi luate in calcul perioadele de suspendare a contractului individual de munca din motive neimputabile angajatului sau in care exercita o functie in conditiile art.101 al.1, 2, 4 si 5 din Legea nr. 128/1997; rezulta per a contrario ca perioadele de suspendare a contractului individual de munca din motive imputabile sau altele decat cele in care exercita o functie in conditiile art.101 al.1, 2, 4 si 5 din Legea nr. 128/1997 intra in calculul celor patru ani; toate aceste situatii de suspendare sunt situatii de suspendare de drept a contractului individual de munca in sensul art. 50 din Legea nr. 53/2003, iar nu la initiativa salariatului; perioadele in care contractul individual de munca este suspendat la initiativa salariatului nu suspenda si curgerea termenului pentru care se acorda gradatia de merit si acele perioade intra in calculul celor patru ani stabiliti de lege; concediul pentru cresterea copilului in varsta de pana la doi ani se acorda la cererea salariatului si reprezinta, conform art.51 al.1 lit.a) din Codul Muncii, o suspendare a contractului individual de munca la initiativa salariatului; prin urmare, aceasta perioada intra in calculul celor 4 ani prevazuti de metodologia indicata; pe de alta parte, potrivit art.1 din OUG nr. 148/2005, reclamanta a beneficiat de o indemnizatie in cuantum de 85% din media veniturilor realizate in ultimele 12 luni; prin urmare, la calculul acestei indemnizatii a fost avuta in vedere si gradatia de merit astfel incat, solutia pronuntata de Tribunalul Tulcea ar insemna ca reclamanta beneficiaza de doua ori de gradatia de merit.
Intimata, prin organizatia sindicala din care face parte, a solicitat respingerea apelului, sens in care a aratat ca din reglementarile legale privind concediul pentru cresterea copilului rezulta ca acesta se incadreaza in masurile de protectie sociala oferite de stat, masuri care au ca principal obiectiv asigurarea unor conditii cat mai bune de crestere si dezvoltare a copilului, astfel incat efectuarea acestui tip de concediu nu constituie un motiv imputabil de suspendare a contractului individual de munca.
In apel nu s-au administrat probe.
Analizand sentinta apelata prin prisma criticilor formulate, a sustinerilor partilor, a prevederilor legale aplicabile si a probatoriului administrat in cauza, in conformitate cu art. 476 - 480  Cod.pr.civ., Curtea constata ca apelul este nefondat pentru urmatoarele considerente:
  Suspendarea contractului individual de munca poate avea loc, potrivit art.49-52 din Codul Muncii fie de drept, fie prin acordul partilor, fie din initiativa si prin vointa unilaterala a uneia dintre partile raportului de munca.
Suspendarea contractului individual de munca din initiativa unei parti nu inseamna ca aceasta este si imputabila acelei parti, cele doua notiuni fiind diferite contrar opiniei apelantei care confunda cele doua situatii.
Pe de alta parte, contrar celor sustinute de apelanta, in cazul in care angajatul exercita o functie in conditiile art.101 alin.1, 2, 4 si 5 din Legea nr. 128/1997, suspendarea intervine in realitate tot din initiativa acestuia, ocuparea functiei facandu-se cu acordul acestuia si chiar la initiativa sa, presupunand o candidatura.
Cu toate acestea, legiuitorul a inteles sa pastreze intr-o astfel de situatie drepturile dobandite de angajat, ceea ce inseamna ca a inteles sa acorde anumite beneficii angajatilor si in situatii in care contractul individual de munca este suspendat din initiativa lor, fara ca aceasta sa poata fi considerata o situatie ce le este imputabila.
Asadar, principiul care se desprinde este acela ca suspendarea contractului individual de munca nu poate fi considerata imputabila, chiar daca se produce din vointa directa sau indirecta a angajatului, atunci cand trebuie protejat un interes superior, cum ar fi de exemplu exercitarea drepturilor electorale si exercitarea unor functii publice intr-un stat democratic.
Tot astfel, trebuie acceptat ca, desi efectuarea concediului pentru cresterea copilului intervine la initiativa salariatei sau salariatului, este vorba de un drept care a fost instituit atat pentru protectia mamei, cat si in interesul copilului si al familiei, astfel incat dezvoltarea fizica si emotionala a copilului sa decurga normal, beneficiind de ingrijirea si protectia continua a mamei sau, dupa caz, a tatalui, astfel incat suspendarea contractului individual de munca nu poate fi considerata imputabila reclamantei.
In acest sens trebuie avut in vedere ca, potrivit clauzei 2 alineatul (6) din Acordul-cadru privind concediul pentru cresterea copilului adoptat prin Directiva 96/34/CE a Consiliului, drepturile dobandite sau in curs de a fi dobandite de lucrator la data la care incepe concediul pentru cresterea copilului se mentin ca atare pana la sfarsitul concediului mentionat si se aplica la sfarsitul acestui concediu.
Aceasta clauza poate fi invocata de catre particulari in fata unei instante nationale (Hotararea Curtii de Justitie a Uniunii Europene in cauza Cauza C-486/08 - Zentralbetriebsrat der Landeskrankenhäuser Tirols impotriva Land Tirol, din 22 aprilie 2010).
In acest caz poate fi invocata prevederea respectiva in conditiile in care parata este o institutie publica parte a statului in sens larg, aflata sub autoritatea Ministerului Educatiei Nationale prin Inspectoratul Scolar Judetean si finantata din fonduri publice.
Pe de alta parte, atat din textul clauzei 2 alineatul (6) mentionate, cat si din contextul in care aceasta se inscrie reiese ca dispozitia are drept obiectiv evitarea pierderii sau a reducerii drepturilor derivate din raportul de munca, dobandite sau in curs de a fi dobandite, pe care lucratorul le poate pretinde atunci cand incepe concediul pentru cresterea copilului, si garantarea faptului ca, la sfarsitul acestui concediu, lucratorul se va regasi, in ceea ce priveste aceste drepturi, in aceeasi situatie precum cea in care se afla inaintea concediului mentionat (Hotararile C.J.U.E.  in cauzele Gómez-Limón Sánchez-Camacho, punctul 39, si Meerts, punctul 39).
Astfel, Acordul-cadru privind concediul pentru cresterea copilului tine de obiectivele fundamentale mentionate la punctul 16 din Carta comunitara a drepturilor sociale fundamentale ale lucratorilor privind egalitatea de tratament intre barbati si femei, la care face trimitere acest acord-cadru si care este mentionata si la articolul 136 CE, obiective care vizeaza imbunatatirea conditiilor de viata si de munca, precum si existenta unei protectii sociale adecvate a lucratorilor, in speta a celor care au solicitat sau au efectuat un concediu pentru cresterea copilului (Hotararea C.J.U.E. Meerts, punctul 37).
Din aceste obiective ale Acordului-cadru privind concediul pentru cresterea copilului rezulta ca notiunea "drepturi dobandite sau in curs de a fi dobandite" in sensul clauzei 2 alineatul (6) din acest acord-cadru include toate drepturile si avantajele, in bani sau in natura, derivate direct sau indirect din raportul de munca, pe care lucratorul le poate pretinde de la angajator la data la care incepe concediul pentru cresterea copilului (Hotararea C.J.C.E. Meerts, punctul 43; Hotararea C.J.U.E. in cauza Cauza C-486/08 - Zentralbetriebsrat der Landeskrankenhäuser Tirols impotriva Land Tirol, din 22 aprilie 2010, paragrafele 51-53).
Ca urmare, in situatia in care reclamanta a avut contractul individual de munca suspendat pentru efectuarea concediului pentru cresterea copilului, aceasta perioada nu poate fi avuta in vedere la calculul celor patru ani in care aceasta are dreptul la gradatia de merit intrucat acest drept trebuie mentinut la sfarsitul perioadei de concediu in aceleasi conditii in care ar fi existat daca acest concediu nu era efectuat, asa cum a stabilit Curtea de Justitie a Uniunii Europene in interpretarea clauzei 2 alineatul (6) din Acordul-cadru privind concediul pentru cresterea copilului adoptat prin  Directiva 96/34/CE a Consiliului.
Cum in perioada concediului pentru cresterea copilului reclamanta nu a beneficiat de gradatia de merit, contractul individual de munca fiind suspendat, luarea in calcul a perioadei de suspendare a contractului individual de munca la calculul celor patru ani pentru care a fost acordata gradatia de merit ar conduce la lipsirea acesteia de acest drept pentru o perioada importanta, respectiv perioada concediului, ceea ce ar contraveni clauzei 2 alineatul (6) din Acordul-cadru privind concediul pentru cresterea copilului adoptat prin  Directiva 96/34/CE a Consiliului.
Sustinerea apelantei ca reclamanta ar beneficia de doua ori de sumele reprezentand gradatia de merit este lipsita de orice fundament.
Astfel, indemnizatia de care reclamanta a beneficiat in timpul concediului de crestere a copilului constituie un drept de asigurari sociale; aceasta nu a beneficiat de salariu si nici de gradatia de merit in timpul concediului respectiv.
Faptul ca indemnizatia cuvenita este calculata in raport de media veniturilor anterioare constituie o modalitate de punere in aplicare a principiului contributivitatii, nefiind vorba de plata drepturilor salariale in acea perioada pentru a se pune problema platii de doua ori a acelorasi drepturi.
Fata de toate aceste considerente, in temeiul art. 480 Cod.pr.civ. se va respinge apelul ca nefondat.