Obligatia de a face-Pretentii

ROMANIA
JUDECATORIA SECTORULUI 3 BUCURESTI
SECTIA CIVILA

                      SENTINTA CIVILA nr. 4092
           Sedinta publica din data de 25.03.2014
                      Instanta constituita din:
                       Presedinte: …..   
                       Grefier: ….

Pe rol solutionarea cauzei civile avand ca obiect obligatie de a face - pretentii, privind pe R in contradictoriu cu P1, P2 si P3.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc in sedinta publica din data de 11.03.2014, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, parte integranta din prezenta, cand, avand nevoie de timp pentru a delibera, instanta a amanat pronuntarea la data de 25.03.2014, in aceeasi compunere  hotarand urmatoarele:
I N S T A N T A,

Deliberand asupra cauzei civile de fa?a, constata:
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 20.11.2012 sub nr de dosar ….., R in contradictoriu cu P1, P2 si P3, solicitand:
o in principal obligarea paratelor, in solidar, la desfiintarea si reconstruirea ulterioara a obiectivului industrial detinut de R in str. xxxxx, pe propria lor cheltuiala,
o in subsidiar, daca va fi respinsa solicitarea principala, obligarea paratelor, in solidar la plata despagubirilor cauzate R ca urmare a i) diminuarii suprafetei de teren dobandite in proprietate, ii) cheltuielilor efectuate pana la acest moment cu edificarea constructiilor si asigurarea utilitatilor, iii) demolarii constructiilor realizate si iv) beneficiul nerealizat,
o obligarea paratelor, in solidar, la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de solutionarea prezentei cauze, in temeiul art. 274 (1) din Codul de procedura civila.
In fapt, reclamanta a aratat ca in ceea ce prive?te transferul dreptului de proprietate in patrimoniul R, prin cererea formulata de V SI Z, in temeiul dispozitiilor Legii nr. 18/1991, Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a emis Titlul de Proprietate nr. xxxx din data de 22.05.1995. Pentru a proceda astfel, comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate pe baza propunerii Comisiei comunale, orasenesti, municipale analizand actele anexate cererii formulate de V si Z. a constatat ca sunt indeplinite dispozitiile Legii nr. 18/1991 privind fondul funciar si ca petentii (V si Z) sunt mostenitorii defunctului A. In sustinerea cererii formulate, petentii au facut dovada calitatii de mostenitori ai dreptului de proprietate pentru care urma a fi reconstituit acest drept, precum si dovada dreptului de proprietate al autorului, in conditiile si termenele prevazute de Legea nr. 18/1991. Pe cale de consecinta, la data de 22.05.1995 a fost eliberat pe numele V si Z Titlul de Proprietate nr. xxxx prin intermediul caruia s-a stabilit ca: „cetateanul (a) V si Z (mostenitorii defunctului) (ei) A din Sector 3 Municipiul Bucuresti^ primeste in proprietate o suprafata totala de 1 ha5300 mp, din care: - prin reconstituirea dreptului de proprietate 1 ha, 5300 mp; ... situata pe teritoriul Sector 3 municipiul Bucuresti structurata si amplasata conform celor de pe verso".
Anterior emiterii titlului de proprietate, respectiv la data de 20.03.1995, intre P2 si V si Z, acestia din urma in calitate de titulari ai dreptului de proprietate, s-a incheiat Procesul verbal de punere in posesie nr. xxx, fiind prevazut in mod expres faptul ca „in baza adeverintei nr. xxx din 23.03.1992 de constituirea dreptului de proprietate asupra suprafetei de teren de 1,53 ha, validat prin Hotararea Comisiei Municipale din data de 12.03.1992 cu nr. 42 nominalizat in anexa nr. 4 pozitia …, s-a procedat la masurarea si punerea in posesie a V si Z cu suprafata de 1,53 ha ".
A mai aratat reclamanta ca V a decedat la data de 01.06.2001, iar la data de 24 februarie 2004 a fost este emis Certificatul de mostenitor nr…. in dosarul nr. …/2004, intreaga masa succesorala fiind transferata doamnei Z, in calitate de sotie supravietuitoare.
Prin incheierea nr. xxxx din data de 23.06.2004 data de Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti, Biroul de carte funciara in dosarul nr. xxxx, s-a dispus intabularea dreptului de proprietate asupra terenului extravilan, categoria de folosinta arabil, situat in Bucuresti, str.xxxxx, in suprafata de 1 ha 5300 mp, astfel ca a aratat reclamanta de la data de 23.06.2004, data inscrierii dreptului de proprietate in Cartea Funciara, dreptul de proprietate a devenit opozabil erga omens conform prevederilor Legii nr. 7/1996.
Prin antecontractul de vanzare cumparare nr. xxx din data de 11.06.2004 s-a stipulat ca „promitentul vanzator (V - n.n.) se obliga sa vanda, iar promitentul cumparator (T - n.n.) se obliga sa cumpere dreptul de proprietate asupra terenului in suprafata de 15300 mp, situat in localitatea Bucuresti, str. xxxxx, avand numar cadastral xxxx, proprietatea exclusiva a promitentului vanzator conform Titlului de Proprietate nr. xxxx din data de 22.05.1995, emis de Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate a Municipiului Bucuresti, SAI, si a Sector 3, Certificat de Mostenitor nr. …/24.02.2004, emis de BNP xxxxx iu la data de 24.02.200f”, vecinata?ile imobilului fiind indicate in cuprinsul actului. La data de 18.08.2004, prin contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr…., Z a vandut dreptul de proprietate asupra imobilului identificat anterior in favoarea T, declarand la data de 31.08.2004 ca a incasat intregul pret al imobilului.
A aratat reclamanta ca fa?a de faptul ca T a dobandit in proprietate imobilul din Bucuresti, str. xxxxx, fiind de buna credinta a solicitat P2 eliberarea unei autorizatii de construire, iar cererea T a fost solutionata favorabil, astfel incat la data de 31.03.2005 a fost emisa Autorizatia de construire nr. xxxx. La data de 12.03.2007 a fost incheiat procesul verbal de receptie la terminarea lucrarilor nr. 123 prin intermediul caruia Comisia a propus admiterea receptiei la terminarea lucrarilor la obiectivul de inventar „spatii de depozitare si productie". Ulterior, la data de 12.07.2006 P3, la cererea T emite o noua autorizatie de constructie nr. xxx.
Ambele autorizatii de construire au avut la baza, printre altele, actele de proprietate ale solicitantului, respectiv T, iar reclamanta a aratat ca nici P2 si nici P3 nu au sesizat nereguli de natura sa conduca la refuzul eliberarii autorizatiilor de construire. Dreptul de proprietate a fost inscris in cartea funciara nr. xxxx a Sectorului 3, fiind astfel asigurata publicitatea si opozabilitatea dreptului de proprietate dobandit.
Reclamanta a aratat fata de modul in care B a dobandit dreptul de proprietate ca prin titlul de proprietate nr. …. emis la data de 22.05.1995 de Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, a declarat-o pe numita C proprietara asupra unei suprafete de teren de 8400 mp. B si D au devenit proprietari asupra terenurilor in baza Deciziei civile nr. xxxx pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia a III - a Civila la data de 09.11.2005 in dosarul nr. xxxxx.
Reclamanta a mai aratat ca prin cererea de chemare in judecata promovata si inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti sub nr. xxxx, B a solicitat in contradictoriu cu T sa se pronunte o hotarare judecatoreasca prin intermediul careia acestuia sa ii fie lasat in proprietate si linistita posesie terenul situat in Bucuresti, Str. xxxx, pretins a fi ocupat fara drept de T. Totodata, prin intermediul aceleiasi cereri de chemare in judecata s-a solicitat instantei stabilirea liniei de hotar dintre cele doua proprietati, precum si obligarea T sa ridice constructiile ridicate pe terenul din Bucuresti, Str. xxxx. Impotriva hotararii pronun?ate T a formulat apel, cauza fiind inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti sub nr. xxxx. Prin incheierea de sedinta din data de 14.10.20-10 Tribunalul a luat act de transmiterea pe cale conventionala a calitatii procesuale de la T la R, dispunand inlocuirea apelantului parat T cu R, iar prin Decizia civila nr. xxxxx, instanta de apel, a admis apelul declarat de R, fiind respins capatul de cerere avand ca obiect revendicare.
A mai aratat reclamanta ca, in acest stadiu procesual, T a vandut societatii R terenul detinut in str. xxxx invecinat cu terenul detinut de B, iar R a preluat calitatea procesuala.
Prin decizia civila nr.xxxx pronun?ata de Curtea de Apel Bucuresti s-a decis irevocabil admiterea recursului si modificarea deciziei recurate, in sensul respingerii apelului ca nefondat. De asemenea, instanta de recurs a re?inut, in pag. 17 din decizie, ca B nu a declarat apel impotriva hotararii instantei de fond, astfel ca nu a fost analizata nicio critica adusa de acesta impotriva solutiei date de Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti capatului de cerere privind ridicarea constructiilor edificate pe terenul in cauza.
Reclamanta a invederat ca prezentul litigiu priveste remedierea prejudiciului suferit in urma admiterii unei actiuni in revendicare formulate de B, proprietarului terenului invecinat pe latura de vest cu terenul retinut in proprietate de R. Actiunea pornita de B a fost cauzata de aparitia unei suprapuneri intre documentatia cadastrala intocmita cu privire la terenul detinut de acesta si documentatia cadastrala intocmita cu privire la terenul detinut de subscrisa. Aceasta suprapunere este imputabila Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Bucuresti, autoritate careia i-a revenit obligatia de a aviza documentatia cadastrala initiala a imobilelor in cauza, precum si de a reaviza aceasta documentatie cu ocazia modificarilor ulterioare. Astfel, a aratat reclamanta, ca in momentul in care terenul cumparat de R de la Z a fost scos din circuitul agricol, a fost intocmita, de catre OCPI Bucuresti, o documentatie cadastrala initiala. Ulterior, a edificat pe acest teren un obiectiv economic functional, pentru desfasurarea unor lucrari de productie si depozitare in valoare de aproximativ 4.929.840,30 lei. Constructia acestui obiectiv s-a efectuat in baza unor autorizatii de constructie emise de P2 si de P3. In momentul in care a depus documentatia necesara intabularii dreptului de proprietate asupra obiectivului economic construit, au fost anuntati ca ar exista o suprapunere intre documentatia cadastrala a terenului de?inut de reclamanta si cea a terenului detinut de vecinii din partea de Sud (Str. xxxx). In conditiile in care fost imposibila o rezolvare amiabila a situatiei cu acesti vecini, OCPI Bucuresti a refacut masuratorile imobilelor din aceasta zona si a intocmit o alta documentatie cadastrala.
Cu toate acestea, in toamna anului 2007, reclamanta a aratat ca a fost anun?ata de P1 ca este necesara o noua refacere a documentatiei cadastrale si i-a fost comunicat un inventar nou al imobilelor, in care se prezentau coordonate ale terenurilor diferite de cele deja avizate, context in care, au aparut mai multe litigii intre reclamanta si proprietarii terenurilor invecinate, printre care si B.
A mai aratat reclamanta ca avand in vedere aspectele invederate si tinand cont de faptul ca actiunea formulata de B a fost admisa, in mod definitiv si irevocabil, in timp ce litigiul cu proprietarul terenului invecinat pe latura de sud s-a prelungit (fiind in acest moment in stadiul procesual al apelului), au suferit un prejudiciu semnificativ, care trebuie reparat. Raspunderea P1 este atrasa in conformitate cu prevederile art. 998 - 999 Cod civil, ?i considera ca in prezenta cauza, isi gasesc aplicarea si dispozitiile art. 915 din Noul Cod civil.
De asemenea, reclamanta considera ca in temeiul dispozitiilor citate mai sus, P1 este obligata sa raspunda pentru prejudiciul cauzat subscrisei prin efectuarea unor inscrieri inexacte in cartea funciara si pentru intocmirea si avizarea unor documentatii gresite, subliniind faptul ca sunt indeplinite toate conditiile impuse de lege pentru angajarea raspunderii P1, respectiv s-a admis actiunea in revendicare formulata de proprietarul terenului invecinat cu cel detinut de reclamanta pe latura de Vest, in urma careia s-a modificat granita dintre cele doua terenuri si a fost obligata sa ii cedeze o portiune din terenul proprietatea sa, prejudiciul a fost cauzat prin actiunile functionarilor din cadrul P1, care au eliberat titluri de proprietate si au avizat documentatii cadastrale fara sa observe si sa evite suprapunerea de terenuri, functionarii din cadrul P1 au actionat din culpa, ei avand obligatia de a realiza o verificare amanuntita si masuratori exacte cu ocazia fiecarei avizari a documentatiei cadastrale intocmite, insa nu au depus diligenta necesara si nu au verificat care este situatia exacta a terenurilor situate in strada xxxx, exista un raport de cauzalitate intre actiunile OCPI Bucuresti si prejudiciul suferit de reclamanta.
Reclamanta a mai aratat ca a actionat mereu cu buna-credinta, respectand intocmai documentatia cadastrala avizata de P1. In schimb, P1 a actionat, in mod evident, in culpa, fapt care reiese si din planul de amplasament propus in cadrul litigiului impotriva lui B, in care se stabilesc anumite coordonate care sa ii avantajeze pe toti proprietarii.
De asemenea, reclamanta a mai aratat faptul ca P1 a incalcat si dispozitiile Regulamentului privind continutul si modul de intocmire a documentatiilor cadastrale, aprobat prin Ordinul ANCPI nr…., respectiv art. 26 din acest act normativ. Proprietatea reclamantei este afectata de constructii, in timp ce proprietatea vecinilor era libera, coordonatele imobilului putand fi modificate de catre OCPI Bucuresti chiar si in lipsa acordului proprietarului, pentru a se corecta suprapunerea proprietatilor, iar procedura de modificare a coordonatelor este mai simpla in ceea ce priveste terenurile fara constructii.
In ceea ce priveste pe P2 si P3, a aratat faptul ca acestea au emis doua Autorizatii de construire pe terenul detinut in proprietate, respectiv Autorizatia nr. xxx si Autorizatia nr. xxx. Aceste doua institutii aveau, de asemenea, obligatia de a verifica situatia juridica a terenului pentru care se elibereaza autorizatiile de constructie, precum si documentatia cadastrala care sta la baza lui, insa nu au depus diligenta necesara si nu au verificat care este situatia exacta a terenului pentru care au emis autorizatiile, fapt ce demonstreaza culpa cu care au actionat. Actionand in acest mod, P2 si P 3  i-au cauzat un prejudiciu semnificativ, pe care sunt obligate sa il repare, in temeiul art. 998 si 999 din Vechiul Cod civil.
Reclamanta a subliniat faptul ca sunt indeplinite toate conditiile impuse de lege pentru angajarea raspunderii P2 si P3, existand un prejudiciu suferit de aceasta, un fapt prejudiciabil al celor 2 parati, o atitudine culpabila a acestora si o legatura de cauzalitate intre actiunile primariilor si prejudiciul suferit de aceasta.
In drept, reclamanta a invocat dispozitiile art. 282 si urmatoarele din Codul Procedura Civila, precum si pe dispozitiile art. 584 din Codul Civil.
P2 a formulat intampinare invocand exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a P2, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a P2,  solicitand admiterea exceptiilor invocate, iar pe fondul cauzei respingerea actiunii ca neintemeiata,  fiind o autoritate publica locala cu atributii in emiterea autorizatiilor de desfiintare/ construire, potrivit competentei stabilita prin Legea nr.50/1991(privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii).
A aratat parata ca autorizatia de construire nr. xxxx este legala fiind eliberata cu respectarea dispozitiilor Legii nr.50/1991 republicata si modificata privind regimul constructiilor. Astfel potrivit prevederilor art. 1 din Norma metodologica de aplicare a Legii nr. 50/1991, solicitantul autorizatiei de construire/desfiintare poate fi orice persoana fizica sau juridica titular al unui drept real asupra imobilului - teren si/sau constructii, identificat prin numar cadastral, in cazul in care legea nu dispune altfel, care atesta dreptul acestuia de a executa lucrari de constructii.
Fata de prevederile legale anterior mentionate a invederat instantei faptul ca la data emiterii autorizatiei de construire, respectiv 31.03.2005, reclamanta avea calitatea de titular al dreptului de proprietate asupra imobilului-teren potrivit contractului de vanzare - cumparare autentificat cu nr. xxxx, astfel ca institutia nu poate fi obligata sa raspunda pentru prejudiciul cauzat reclamantei, intrucat nu sunt intrunite elementele raspunderii civile delictuale.
Avand in vedere cele expuse a aratat ca nu pot fi stabilite in sarcina sa obligatii care potrivit legii revin proprietarului, obligatii legate de desfiintarea si ridicarea constructiilor.
In drept, a invocat prevederile Codului de Procedura Civila, dispozitiile Legii nr.2015/2001, Legea 50/1991.
Reclamanta a formulat cerere precizatoare cu privire la valoarea despagubirilor solicitate prin cererea de chemare in judecata este de 23.650 Euro/ respectiv 107.233,83 lei. Suma anterior mentionata reprezinta contravaloarea terenului pierdut de R din culpa paratelor. Asa fiind, valoarea totala a terenului este de: 946 mp x 25 Euro/mp = 23.650 Euro, respectiv 107.233,83 lei la cursul BNR valabil pentru data de 20.11.2012 1Euro=4,5342 lei (data promovarii cererii de chemare in judecata).
In drept, reclamanta a invocat disp. art. 132 din C.proc.civ.
P3 a formulat intampinare invocand exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, solicitand respingerea actiunii ca introdusa fata de o persoana fara calitate procesuala pasiva, iar pe fond ca neintemeiata.
Cu privire la excep?ia lipsei capacita?ii de folosin?a, paratul a aratat ca in raport de art. 77 din Legea 215/2001 P3 nu poate fi purtatoare de drepturi ?i obliga?ii intrucat nu are patrimoniu propriu ?i structura organizatorica proprie, fiind doar o structura func?ionala cu activitate permanenta care aduce la indeplinire actele administrative emise de organul deliberativ sau dispozi?iile autorita?ii executive, astfel ca actele emise de aceasta institu?ie nu sunt producatoare de efecte juridice decat daca sunt investite printr-un  act de autoritate de catre primar ca autoritate executiva.
In ceea ce prive?te excep?ia lipsei calita?ii procesuale pasive, P3, fa?a de imprejurarea ca in materie de fond funciar intocmirea documenta?iei necesare validarii dreptului de proprietate ?i eliberarii titlului apar?ine Comisiei pentru Stabilirea Dreptului de Propritate in baza Legii 18/1991 din cadrul Prefecturii Municipiului Bucure?ti la propunerea Subcomiei de aplicare a Legii 18/1991 din cadrul Priemariei Sectorului 3, iar nici unul dintre actele la care se face referire in cererea de chemare in judecata nu este emis de catre P3. A mai aratat ca in spe?a nu exista identitate intre persoana paratului ?i persoana obligata, lipsa calita?ii procesuale pasive duce la respingerea ac?iunii intrucat in sistemul nostru de drept o parte nu poate fi schimbata cu alta, ca prezenta ac?iune nu a fost determinata de catre culpa institu?iei parate, ci exclusiv de atitudinea reclamantului, fiind promovata ca unica posibilitate de a ob?ine un titlu pe care il aveau deja in privin?a imobilului, ca nu a contestat dreptul reclamantului ?i nici nu avea posibilitatea legala de a recunoa?te dreptul de proprietate in modul in care reclamantul era interesat. Solicita ?i respingerea cererii de acordare a cheltuielilor de judecata.
In  drept P2 a invocat art. 115-118 cod proc.civ.
La termenul din data de 18.06.2013 a fost respinsa excep?ia lipsei capacita?ii procesuale de folosin?a a P2 si P3.
La termenul din data de 01.10.2013, reclamanta a formulat o noua precizare de ac?iune, solicitand obligarea paratelor in solidar la desfiin?area ?i reconstruirea ulterioara a obiectivului industrial de?inut de reclamanta din str. xxxx, pe propria lor cheltuiala, iar in subsidiar obligarea paratelor in solidar, la plata despagubirilor cauzate reclamantei ca urmare a diminuarii suprafe?ei de teren dobandite in proprietate, a cheltuielilor efectuate pana la momentul formularii precizarii cu edificarea construc?iilor ?i asigurarea utilita?ilor, demolarea construc?iilor realizate ?i beneficiul nerealizat, cu obligarea de asemenea la plata cheltuielilor de judecata in solidar.
In motivare, reclamanta a aratat ca paratele i-au cauzat un prejudiciu ?i ca au ac?ionat in culpa intrucat nu au verficat in mod corespunzator situa?ia juridica a terenului anterior intocmirii autoriza?iilor de construc?ie, precum ?i documenta?iei cadastrale, s-a realizat suprapunerea intre terenul de?inut de B ?i terenul de?inut de reclamanta. Din interpretarea dispozi?iilor art. 1386 alin. 1 C.civ., a aratat reclmanata, reiese ca unul dintre principiile aplicabile in materie de raspundere civila delictuala este acela al repararii in natura a prejudiciului cauzat unei persoane, prin restabilirea situa?iei anterioare, ceea ce are prioritate fa?a de repararea prin echivalent, iar numai daca repararea in antura nu este posibila, aceasta se face prin echivalent, sub forma acordarii de despagubiri. In cauza, reclamanta a aratat ca solicita in principal repararea in natura a prejudiciului prin desfiin?area ?i reconstruirea ulterioara a imobilului, pe propria lor cheltuiala, reparare in antura ce este posibila ?i reprezinta modalitatea cea mai adecvata pentru repararea prejudiciului suferit fiind apta sa duca la restabilirea situa?iei anterioare. In situa?ia in care va fi respinsa aceasta solicitare, arata ca apreciaza ca are dreptul de a ob?ine repararea prin echivalent a prejudiciului, prin plata unor despagubiri bane?ti in raport de prejudiciul efectiv suferit, ca repararea prejudiciului trebuie sa fie integrala, astfel ca trebuie acoperite paguba efectiva, ca?tigul pe care ar fi putut sa il realizeze, cheltuielile efectuate pentru evitarea sau limitarea prejudiciului, prejudiciul previzibil, cat ?i cel imprevizibil, fiind aplicabile dispozi?iile art. 1385 alin. 3 C.civ.
A mai aratat reclamanta ca pentru o reparare integrala a prejudiciului suferit se impune ca despagubirea sa acopere valoarea suprafe?ei de teren pe care au fost obliga?i sa o cedeze lui B in urma solu?ionarii cauzei cu nr….., valoarea obiectivului economic construit de reclamanta pe terenul suprapus ?i cheltuielile efectuate cu asigurarea utilita?ilor, cheltuielile efectuate cu demolarea construc?iilor realizate, ca?tigul nerealizat.
In drept au fost invocate dispozi?iile art. 132 C.pr.civ., art. 1385 ?i art. 1386 C.civ.
La termenul din data de 08.10.2013 s-a dispus in cauza efectuarea unei expertize in specialitatea topografie ?i o expertiza in specialitatea construc?ii.
La data de 13.01.2014 a fost depus la dosarul cauzei raportul de expertiza tehnica judiciara in construc?ii, iar la data de 22.01.2014 s-a depus la dosar raportul de expertiza tehnica in specialitatea topografie.
La termenul din data de 11.03.2014 au fost respinse obiec?iunile formulate la raportul de expertiza topografica.
Analizand cauza prin prisma probatoriului administrat, re?ine urmatoarele:
In fapt, la data de 22.05.1995 s-a eliberat pe numele numi?ilor V si Z titlul de proprietate nr. xxxx pentru o suprafa?a de teren de 1 ha ?i 5300mp situata in Bucure?ti, sector 3, str. xxxxx, emis in baza Legii 18/1991.
Prin contractul de vanzare-cumparare nr. xxxxx, numita Z a vandut catre T terenul situat in Bucure?ti, sector 3, str. xxxxx in suprafa?a de 15.300mp, respectiv 15.297,58 mp rezulta?i in urma masuratorilor de fapt, cu nr. cadastral xxxx, inscris in cartea funciara xxxxx, sector 3 Bucure?ti.
Reclamanta de?ine in proprietate imobilele terenuri situate in str. xxxx, numere cadastrale xxxx, xxxxx, xxxx in baza contractului de vanzare cumparare autentificat, astfel cum a fost rectificat prin incheierea nr. xxxx, prin cumparare de la T.
Prin decizia civila nr. xxxxx pronun?ata in dosarul nr. xxxxx de catre Curtea de Apel Bucure?ti a ramas irevocabila sentin?a civila nr…./18.12.2009 pronun?ata in dosarul nr. xxx avand ca obiect revendicare imobiliara prin care reclamanta R (in urma transmiterii calita?ii procesuale pasive de la T prin vanzare) a fost obligata sa lase in deplina proprietate ?i posesie numitului B terenul in suprafa?a de 956 mp situat in Bucure?ti, str. xxxx, astfel cum acesta a fost individualizat prin raportul de expertiza efectuat in cauza de expert la punctele 1-A-B-C, fiind stabilita linia de hotar intre proprieta?i pe segmentul descris de punctele F-1-A-B-C.
Pentru a se hotari astfel, s-a re?inut ca in urma analizei titlurilor de proprietate ale reclamantei ?i numitului B, ca la momentul emiterii titlurilor de proprietate nr. xxxx ?i nr. xxxx terenurile ce faceau obiectul acestora nu se suprapuneau, iar suprapunerea s-a creat in urma documenta?iei cadastrale pentru imobilul cu nr. cadastral xxxx, apar?inand reclamantei.
Cu privire la demolarea construc?iilor s-a respins acest capat de cerere formulat de numitul B, apreciindu-se ca reclamanta T a fost de buna credin?a la ridicarea construc?iilor fa?a de coordonatele ini?iale stabilite de catre OCPI. Conform deciziei civile nr. xxxx pronun?ata in dosarul nr. xxx de catre Curtea de Apel Bucure?ti, impotriva solu?iei pronun?ate cu privire la acest capat de cerere nu s-a declarat apel, astfel incat in aceasta privin?a solu?ia de respingere a ramas irevocabila.
Prin incheierea nr. xxxx data de Judecatoria Sectorului 3 Bucure?ti, Biroul de Carte Funciara in dosarul nr. xxx s-a dispus intabularea dreptului de proprietate asupra terenului situat in Bucure?ti, str. xxxxx in suprafa?a de 1 ha ?i 5300 mp pe numele numitei Z in urma avizarii in cursul anului 2004 a documenta?iei cadastrale cu nr. xxxxxx, fiind acordat nr cadastral xxxx.
Ulterior, prin documenta?iile cadastrale nr. xxxxx ?i nr. xxxxx s-a dezmembrat numarul cadastral xxx in numerele cadastrale xxxxxx, xxxxx.
Prin incheierea nr. xxxx emisa de judecatorul de carte funciara din cadrul Judecatoriei Sectorului 3 Bucure?ti s-a dispus intabularea dreptului de proprietate al T in cartea funciara nr. ….
Prin incheierea nr. xxxxx emisa de Biroul de Carte Funciara din cadrul Judecatoriei Sectorului 3 Bucure?ti a fost admisa dezmembrarea imobilului situat in xxxxx, Bucure?ti in doua loturi avand numerele cadastrale xxxxx ?i xxxxx.
In urma dobandirii terenului de catre reclamanta, aceasta a solicitat eliberarea unor autoriza?ii de construc?ii pentru teren, fiind emise autoriza?iile nr. xxxxx ?i nr. xxxx emise de catre P2 ?i P3(f. 55-58).
Cele doua autoriza?ii de construc?ii au fost emise de catre P2 si P3 in baza titlului de proprietate prezentat de catre reclamanta.
In urma solicitarii reclamantei prin adresa din anul xxxx s-a comunicat de catre P1 prin raspunsul nr. xxxx situa?ia de suprapunere existenta intre lotul cu nr. cadastral xxxx ?i lotul nr. xxxx din str. xxxxx.
Pentru imobilul situat in str.xxxxx avand ca proprietar pe B nu s-a emis aviz tehnic, nu s-a alocat numar cadastral, nu este intabulat in cartea funciara, invecinandu-se cu terenul reclamantei pe latura de sud, iar suprapunerile constatate vizeaza latura de vest.
Prin raportul de verificare nr. xxxxx efectuat in zona xxxx, intocmit de catre inspectorul s-a concluzionat ca in propor?ie de aproximativ 80% planul parcelar ini?ial avizat de P2 a fost respectat, erorile aparute incadrandu-se in prevederile instruc?iunilor tehnice, nota discordanta facand numai documenta?iile cadastrale xxx pe imobilul situat in str. xxxxx proprietatea reclamantei ?i nr. xxxx situat in str. xxxxx proprietatea …..
Conform expertizei in specialitatea construc?ii efectuata in cauza a rezultat ca in urma pronun?arii hotararii civile irevocabile in dosarul nr. xxxx, reclamanta a pierdut din patrimoniu suprafa?a de teren de 914,12 mp, fiind afectate cladirile corp C1 in sensul ca exteriorul peretelui dinspre vest devine limita de hotar, iar picatura de pe acoperi? cade in proprietatea vecina, respectiv jgheabul ?i burlanele sunt pe terenul pierdut, iar u?ile de acces in hala situate pe acest perete nu mai pot fi utilizate, se pierde trotuarul de garda cu la?imea de 0,70 m, care proteja funda?iile de infiltra?iile de ape ?i intreaga imprejmuire edificata in latura din stanga a lotului pe o lungime de 190,39 m.

1. Cu privire la excep?ia lipsei calita?ii procesuale pasive a P2 si P3

Analizand excep?ia invocata, re?ine ca in temeiul art.137 alin.2 C.pr.civ., excep?iile pot fi unite cu fondul cauzei in situa?ia in care pentru solu?ionarea acestora sunt necesare acelea?i probe ca pentru dezlegarea in fond a pricinii.
Calitatea procesuala rezulta din identitatea dintre par?i ?i subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judeca?ii. Existen?a sau inexisten?a drepturilor ?i a obliga?iilor afirmate constituie o chestiune de fond.
Astfel, cu privire la calitatea procesuala pasiva a P2 si P3, instan?a re?ine ca reclamanta ?i-a intemeiat ac?iunea pe dispozi?iile legale ce reglementeaza raspunderea civila delictuala, astfel incat calitate procesuala pasiva o are persoana pe care reclamanta o considera vinovata de savar?irea unei fapte ilicite care i-a provocat un prejudiciu.
Analiza condi?iilor privind raspunderea civila delictuala sunt aspecte de fond ce urmeaza a fi detaliate pe fondul cauzei.
Fa?a de aceste aspecte urmeaza a respinge excep?ia lisei calita?ii procesuale pasive a paratelor ca neintemeiata.

Cu privire la fondul cauzei

Cu titlu preliminar, in ceea ce prive?te aplicarea legii civile in timp, fa?a de data la care se considera savar?ite faptele ilicite de catre parate, instan?a re?ine ca sunt aplicabile dispozi?iile Codului Civil de la 1865, respectiv art. 998 -999 C.civ. privind raspunderea civila delictuala pentru fapta proprie.
Reclamanta ?i-a intemeiat ac?iunea pe raspunderea civila delictuala pentru fapta proprie, aceasta fiind cauza juridica din care decurg preten?iile sale.
Cu privire la parata P1, reclamanta sus?ine ca fapta ilicita a acesteia consta in efectuarea defectuoasa a documenta?iei cadastrale, aspect ce a condus la suprapunerea terenului sau cu cel al numitului B, iar prejudiciul consta in pierderea suprafe?ei de teren de 956 mp in urma suprapunerii cu terenul de?inut in proprietate de catre numitul B prin solu?ionarea definitiva a cauzei ce a facut obiectul dosarului xxxx.
In ceea ce prive?te P2 si P3 reclamanta sus?ine ca fapta ilicita savar?ita de acestea este reprezentata de emiterea autoriza?iilor de construc?ie nr. xxxx ?i nr. xxxx de?i exista o suprapunere de terenuri, ceea ce i-a permis edificarea de construc?ii ce acum trebuie demolate in urma solu?ionarii irevocabile a cauzei ce a facut obiectul dosarului cu nr. xxxx.
In drept, potrivit art. 998-999 din Codul civil, orice fapta a omului care cauzeaza un prejudiciu, indiferent de forma de vinovatie (intentie sau culpa) determina repararea prejudiciului de catre cel care l-a cauzat.
Astfel, raspunderea civila delictuala presupune un raport juridic obligational care izvoraste dintr-o fapta ilicita cauzatoare de prejudicii, raport in care autorul faptei ilicite are obligatia de a repara prejudiciul.
In consecinta, potrivit textelor legale citate, raspunderea civila delictuala a unei persoane poate fi angajata atunci cand sunt cumulativ indeplinite conditiile: sa existe o fapta ilicita, sa existe un prejudiciu; sa existe o legatura de cauzalitate intre fapta si prejudiciul produs; fapta sa fi fost savarsita cu vinovatie.
Potrivit art. 1073 din Codul civil, raportat la art. 998-999 din Codul civil, societatea reclamanta, in masura in care dovedeste existenta conditiilor necesare pentru raspunderea civila delictuala, in persoana paratelor, este in drept sa ceara paratei repararea prejudiciului cauzat prin fapta sa ilicita.
In cauza, din probatoriul administrat, instan?a re?ine ca niciuna dintre parate nu a savar?it o fapta ilicita in accep?iunea dispozi?iilor art. 998-999 C.civ. aplicabile in cauza.
Astfel, in ceea ce prive?te pe P1, se re?ine ca inscrierile in cartea funciara ?i alocarea numarului cadastral xxxx au fost efectuate de catre judecatorul de carte funciara din cadrul Judecatoriei Sectorului 3 Bucure?ti in anul 2004, iar parata a luat fiin?a in anul 2005 prin Hotararea de Guvern nr. 1210/2004. Mai mult decat atat, suprapunerea terenului reclamantei cu cel de?inut de catre numitul B pe latura de vest a proprieta?ii nu a fost provocata in nici un fel de catre P1 atata timp cat numitului B nu i s-a emis aviz tehnic pentru proprietatea sa, nu s-a alocat numar cadastral ?i nu este intabulat in cartea funciara.
Suprapunerile constatate de catre P1 prin raspunsul xxxx vizeaza suprapunerea terenului reclamantei cu terenul ce are numar cadastral xxxx situat pe str. xxxxx, situa?ie ce nu face obiectul litigiului intrucat reclamanta sus?ine ca prejudiciul suportat de aceasta in urma admiterii ac?iunii in revendicare formulata de numitul B se datoreaza suprapunerii planurilor cadastrale efectuate de P1 intre reclamanta ?i numitul B, insa terenul proprietatea acestuia din urma nu are numar cadastral alocat ?i nu este inscris in cartea funciara.
De asemenea, instan?a re?ine ca la nivelul anului 2004 cand reclamanta ?i-a inscris terenul in cartea funciara masuratorile nu erau efectuate cu exactitatea aparaturii actuale, respectiv prin GPS, suprapunerea fiind datorata ?i acestor aspecte.
Anterior a fost de asemenea intocmit un plan de parcelare, in urma caruia a fost emis procesul verbal de punere in posesie pentru proprietatea reclamantei, cu schi?e anexe conform Legii 18/1991, fiind men?ionate vecinata?ile terenului, inscrisuri ce nu au fost contestate la momentul respectiv.
Cu privire la demolarea construc?iilor, se re?ine ca reclamanta nu a fost obligata in acest sens, ci mai mult decat atat capatul de cerere formulat de catre B in dosarul nr. xxxx avand ca obiect demolarea construc?iilor a fost respins irevocabil, re?inandu-se ca reclamanta a fost constructor de buna-credin?a.
In ceea ce prive?te P2 si P3, instan?a re?ine ca aceste institu?ii au emis autoriza?iile de construc?ii nr. xxxx ?i nr. xxxx pe baza actelor de proprietate ale par?ilor, iar la momentul emiterii nu era solu?ionat irevocabil litigiul dintre reclamanta ?i numitul B pentru a putea avea cuno?tin?a de o suprapunere de terenuri ori lipsire de proprietate stabilita cu putere de lucru judecat.
De asemenea, conform art. 1 din Norma metodologica de punere in aplicare a Legii 50/1991 autoriza?ia de construire poate fi eliberata oricarei persoane fizice sau juridice titulara a unui drept real asupra imobilului, identificat prin numar cadastral, in cazul in care legea nu dispune altfel, care atesta dreptul acestuia de a executa lucrari de construc?ii.
La momentul emiterii celor doua autoriza?ii de construc?ii asupra terenului de?inut de catre reclamanta era emis un titlu de proprietate, era inscris in cartea funciara ?i avea numar cadastral alocat inca din anul 2004 astfel incat prin emiterea autoriza?iilor de construc?ii s-au aplicat dispozi?iile legale in materie.
Fa?a de aceste considerente, instan?a re?ine ca nu a fost dovedita in cauza de catre reclamanta savar?irea unei fapte ilicite de catre parate in sensul dispozi?iilor art. 998-999 C.civ., astfel incat nu se impune analiza celorlalte condi?ii privind vinova?ia, legatura de cauzalitate ori prejudiciul produs, urmand a fi respinsa ac?iunea in privin?a tuturor capetelor de cerere ca neintemeiata.
In temeiul art. 274 C.pr.civ., fiind respinsa cererea de chemare in judecata va fi respinsa ca neintemeiata ?i cererea privind acordarea cheltuielilor de judecata reprezentand taxa de timbru ?i timbru judiciar.
Va lua act ca reclamanta ?i-a rezervat dreptul de a solicita plata onorariului de aparator pe cale separata.

                  PENTRU ACESTE MOTIVE,
                        IN NUMELE LEGII,
                              HOTARASTE:

Respinge ca neintemeiate exceptiile lipsei calitatii procesuale pasive a P2 si P3.
Respinge cererea de chemare in judecata formulata de R in contradictoriu cu P1, P2 si P3, ca neintemeiata in privinta tuturor capetelor de cerere.
Cu apel in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica azi, 25.03.2014.