Plangere contraventionala

Plangere contraventionala. Bon fiscal ce nu contine elementele prevazute de Legea nr. 38/2003.

Deliberand asupra cauzei civile de fata , constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata  pe rolul acestei instante la data de 19.02.2015 sub nr. xxxx/301/2015 petenta X SRL, in contradictoriu cu intimata Y, petenta a formulat plangere contraventionala impotriva a trei procese verbale, respectiv: seria C nr. xxxx/14.11.2014; xxxx/01.10.2014 si seria C nr. xxxx/05.06.2014 si a solicitat anularea acestora si sanctiunilor aplicate prin aceste procese verbale, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata, onorariu de avocat si taxa de timbru.
In motivare, in esenta, petenta a aratat ca cei trei soferi de taxi sunt angajatii petentei si care au semnat procesele verbale de predare-primire ale autoturismelor pe care urmau sa activeze si declaratii de proprie raspundere, in care sunt evidentiate obligatiile pe care trebuiau sa le respecte in calitate de angajati.
Petenta a aratat ca a inceput colaborarea cu soferul GS la data de 12.05.2014 cand i s-a inmanat autoturismul cu nr. XXXX .
In data de 13.05.2014 a avut loc controlul efectuat de intimata, singura neregularitate a fost ca in bonul emis lipsea mentiunea numelui soferului xxxx . Petenta considera ca in mod inexplicabil dupa aproape o luna de la momentul savarsirii contraventiei a fost intocmit procesul verbal seria C nr. xxxx/05.06.2014 prin care i s-a aplicat petentei o amenda in cuantum de 5.000 lei.
S-a aratat ca procesul verbal nu a fost comunicate petentei cu respectarea dispozitiilor legale ci numai prin afisare, in prezenta unor persoane care nu au nicio legatura cu subscrisa.
Din declaratia pe proprie raspundere semnata de sofer, la momentul semnarii si a contractului individual de munca, acesta si-a asumat in mod exclusiv obligatia de a „trece numele pe casa de marcat (la Palanca) in ziua angajarii”.
Nu pot fi imputate petentei amenzi aplicate pentru neregulile savarsite de soferi, acestia aveau obligatia legala de a-si trece numele pe bonul aparatului taxi.
In probatiune, s-a solicitat proba cu inscrisuri.
La data de 02.07.2015 intimata a formulat intampinare prin care a invocat exceptia tardivitatii actiunii, si a aratat ca plangerea impotriva procesului verbal seria C nr. xxxx/05.06.2014 a fost inregistrata la data de 19.02.2015 in conditiile in care procesul verbal a fost comunicat petentei la 10.06.2014, din confirmarea de primire si la 01.07.2014 prin procesul verbal de afisare.
Pe fond, cu privire la plangerea formulata impotriva procesului verbal seria C nr. xxxx/05.06.2014 s-a aratat ca d-nul xxxx , conducatorul auto cu nr. xxxx nu a putut prezenta certificatul de inmatriculare al autovehiculului, cu anexa ITP in valabilitate, ecusonul ceea ce a dus la intocmirea procesului verbal nr. xxxx/13.05.2014.
Pentru ca la momentul controlului  s-a constat de catre agent faptul ca pe bonul eliberat de aparatul de taxat instalat nu erau mentionate numele de telefon si fax ale operatorului de transport si numele conducatorului auto, obligatie prev. la art. 42 lit. a) si e) din Legea nr. 35/2003 i s-a intocmit transportatorului X SRL procesul verbal seria C nr. xxxx/05.06.2014 prin care a fost aplicata si amenda de 5.000 lei.
Intimata a redat dispozitiile legale avute in vedere la intocmirea procesului verbal si a aratat ca acesta a fost intocmit cu respectarea disp. legale de fond si de forma prev de art. 16 si 17 din OG nr. 2/2001.
S-a aratat ca petenta nu si-a dovedit sustinerile prin administrarea de probe in acest sens.
Intimata se prevaleaza de forta probanta a procesului verbal, si in acest sens invoca jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.
In drept, au fost invocate disp. OG nr. 2/2001 si cele ale Legii nr. 38/2003.
In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri.
La termenul din 06.11.2015 instanta a disjuns de solutionarea plangerii impotriva procesului verbal nr. xxxx/05.06.2014, plangerile contraventionale prin care se contesta procesele verbale numerotate 1 si 2 in cererea de chemare in judecata, respectiv nr. xxxx/14.11.2014 si nr. xxxx/01.10.2014, urmand ca pentru fiecare dintre cele doua plangeri sa fie format dosar separat in care calitatea de parti o vor avea petenta X SRL si intimata Y, iar obiectul acestora va fi plangere contraventionala.
In prezentul dosar judecata a continuat doar cu privire la plangerea contraventionala impotriva procesului verbal nr. xxxx/05.06.2014.
La termenul din 06.11.2011 instanta a respins exceptia tardivitatii, invocata de catre intimata.
Analizand materialul probator administrat in cauza instanta retine ca prin procesul verbal seria C nr. xxxx/05.06.2014, petenta X SRL a fost sanctionata contraventional cu amenda de 5.000 lei, retinandu-se in sarcina sa ca la data de 13.05.2014, ora 12:40, la momentul prezentarii bonului fiscal (bon client) nr. 1/13.05.2014, eliberat de aparatul de taxat montat pe auto cu nr. XXXX , s-a constat ca bonul nu contine elementele prevazute de Legea nr. 38/2003, art. 42 lit. a si e, respectiv numele de telefon si fax ale operatorului de transport si numele taximetristului.
Procesul verbal a fost incheiat in lipsa contravenientului.
Analizand actul de constatare a contraventie sub aspectul legalitatii sale, instanta constata ca procesul-verbal a fost intocmit cu respectarea dispozitiilor legale referitoare la forma si continut, prevazute de art. 16 si art.17 din O.G. 2/2001.
Legat de faptul ca procesul verbal a fost incheiat dupa aproximativ o luna de la data controlului se constata ca aceasta critica nu este de natura duca la anularea procesului verbal, nefiind contrar dispozitiilor legale incheierea procesului verbal in masura in care nu au trecut 6 luni de a data savarsirii faptei.
Legat de sustinerea ca procesul verbal nu i-a fost comunicat petentei cu respectarea dispozitiilor legale, nici aceasta critica nu poate determina anularea procesului verbal in conditiile in care instanta a  respins exceptia tardivitatii formularii plangerii si astfel orice vatamare pe care ar fi suferit-o petenta a fost inlaturata.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal contestat, instanta retine ca principala critica formulata de petenta este aceea ca nu se putea dispune sanctionarea petentei pentru o fapta care ar fi fost savarsita de catre conducatorul auto persoana fizica. Petenta si-a motivat sustinerea pe motiv ca taximetristul auto cu nr. XXXX  a semnat declaratia pe proprie raspundere.
Fata de aceste critici instanta urmeaza a avea in vedere urmatoarele dispozitii legale:
Potrivit art. 30 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 38/2003 se prevede ca „ (1) Pentru transportul de persoane sau transportul de bunuri in regim de taxi vor fi agreate de catre R.A.R. ca taxiuri numai autoturisme si, respectiv, autovehicule care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: a) sunt dotate avand aparat de taxat in stare de functionare, cu taximetrul care respecta prevederile legilor in vigoare si cu aparatul de marcat electronic fiscal avizat conform prevederilor prezentei legi si ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata, cu modificarile ulterioare.”
Potrivit art. 42 lit. a) si e) din Legea nr. 38/2003 bonul client pe care il emite aparatul de taxat trebuie sa contina elementele precizate in normele legale in vigoare si a) numerele de telefon si fax ale operatorului de transport si e) numele taximetristului.
Instanta considera ca din moment ce activitatea de transport este o activitate desfasurata de operatorul de transport acesta este cel care trebuie sa se asigure ca autovehiculul de taxi este dotat cu un aparat de taxat care la randul sau emite bonul de client cu respectarea tuturor mentiunilor obligatorii.
Se constata ca a fost vointa legiuitorului ca in cazul in care bonul de client nu contine mentiunile obligatorii prevazute la art. 42 din Legea 38/2003 sa fie atrasa raspunderea transportatorilor autorizati si nu a persoanelor fizice care conduc vehiculele taxi. In acest sens sunt disp. art.  art. 55 pct. 4 lit. a) din Legea nr. 38/2003 care prevad sanctionarea transportatorilor autorizati, si nu a taximetristului.
Instanta considera ca petenta nu poate delega unei alte persoane o obligatie ce ii revine in temeiul legii. In masura in care petenta va considera ca angajatul sau nu si-a indeplinit o obligatie ce ii revenea conform contractului de munca se va putea indrepta impotriva acestuia pentru recuperarea prejudiciului ce i-a fost produs, insa raspunderea contraventionala nu este reglementata de norme de ordine privata si ca atare declaratia pe proprie raspundere a conducatorului auto caruia i fost predat autovehiculul nu poate opera ca si o cauza exoneratoare de raspundere pentru petenta.
In ce priveste lipsurile din bonul de client, petenta nu a formulat nicio critica.
Bonul de client la care se face referire de catre agentul constatator in procesul verbal ( nr. …/13.05.2014) a fost depus de catre intimata la fila 44 si intr-adevar se poate observa lipsa mentiunilor privind numerele de telefon si fax ale operatorului de transport si numele taximetristului.
Se va retine ca probatoriul administrat confirma cele constate personal de agentul de politie si anume ca aparatul de taxat nu emitea bonul de client cu mentiunile obligatorii prevazute de art. 42 din Legea nr. 38/2003.
Potrivit jurisprudentei CEDO in materie, utilizand diferite criterii: clasificarea faptei in dreptul national, natura faptei incriminate, natura si gravitatea sanctiunii, s-a stabilit incidenta in cauzele care au ca si obiect contestarea faptelor contraventionale a dispozitiilor art. 6 ale Conventiei.
Fata de cele de mai sus, se pune in discutie in mod implicit si forta probanta a procesului verbal de constatare a contraventiei, respectiv daca acesta poate constitui o proba impotriva contestatorului.
Sub acest aspect, se constata ca  deciziile pronuntate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului nu transeaza problema. In plus, in materia prezumtiei de nevinovatie, sub aspectul sarcinii probei, art. 6 par. 2 din Conventie, nu interzice existenta unor prezumtii de fapt sau de drept (cauza Salabiaku c. Frantei) in masura in care statele respecta in cele le priveste pe acestea din urma, cerinta proportionalitatii intre mijloacele folosite si scopul legitim urmarit - cauza Janosevic c. Suediei.
Din interpretarea sistematica a prevederilor art. 16 si art. 34 din OG nr. 2/2001 reiese ca procesul verbal de contraventiei nu numai ca nu este lipsit de forta probanta ci dimpotriva, face dovada situatiei de fapt pana la proba contrara, proba care in mod evident trebuie facuta de catre petent si nicidecum de catre organul constatator. Astfel, din aceasta perspectiva consideram ca procesul verbal de contraventie, in masura in care cuprinde constatari personale ale agentului constatator, are forta probanta prin el insusi si constituie o dovada suficienta a vinovatiei contestatorului cat timp acesta din urma nu este in masura sa prezinte o proba contrara.
Astfel, instanta retine ca petentului i s-au asigurat toate posibilitatile privind pregatirea apararii si propunerea de probatorii, petentul beneficiind in baza art. 6 CEDO, atat de acces efectiv la o instanta cat si de garantiile unui proces echitabil.
Fata de aceste considerente, instanta apreciaza ca fapta contraventionala re?inuta in sarcina petentei a fost corect retinuta, motiv pentru care apreciaza ca procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiei atacat este legal si temeinic intocmit.
Potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanta, dupa ce verifica legalitatea si temeinicia procesului verbal, hotaraste asupra sanctiunii.
In conformitate cu disp. art. 55 pct. 4 lit. a) din Legea nr. 38/2003, petentei i s-a aplicat amenda de 5000 lei, minimul prevazut de dispozitia legala.
Instanta constata ca sanctiunea a fost corect individualizata, prin raportare la disp. art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001.
In concluzie, instanta apreciaza ca plangerea contraventionala este neintemeiata, motiv pentru care o va respinge ca atare.
Fata de solutia de respingere a plangerii contraventionale formulate impotriva procesului verbal de constatare a contraventiei seria C nr. xxxx/05.06.2014 se va retine ca partea care a pierdut procesul este insasi petenta X SRL motiv pentru care cererea acesteia de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecata va fi respinsa ca neintemeiata.