infractiunea de furt calificat

SENTINTA PENALA NR.6/ 08.01.2010
FURT CALIFICAT ;STARE DE RECIDIVA


Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti nr……… au fost trimisi in judecata, in stare de arest preventiv, inculpatii PIM pentru savarsirea infractiunii de furt calificat prev.de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.a, e, g, i Cod penal cu aplic.art.37 lit.b Cod penal, si NSC, pentru savarsirea infractiunii de furt calificat, prev.de art.208 alin.1 -209 alin.1 lit.a, e, g, i Cod penal.
S-a retinut in sarcina inculpatilor, ca situatie de fapt, imprejurarea ca la data de 02.11.2009, in jurul orei 18,30, inculpatii NSC si PIM, au sustras cate o geaca, prin indepartarea sistemelor de siguranta, din magazinul PL din incinta complexului comercial AFI Palace Cotroceni.
Pe parcursul urmaririi penale au fost administrate urmatoarele mijloace de proba: declaratii inculpati, declaratii martor MCA, proces-verbal de constatare a infractiunii, dovada de predare a bunurilor, plic cu sistemele de siguranta ale bunurilor sustrase.
Pe parcursul cercetarii judecatoresti, instanta a audiat inculpatii si martorul ce a dat declaratii pe parcursul urmaririi penale.
Ministerul Public nu a solicitat administrarea de probe noi in cauza.
La solicitarea inculpatului N instanta a incuviintat proba cu un martor in circumstantiere, CN, proba administrata in cauza, iar la solicitarea inculpatului P proba cu inscrisuri in circumstantiere, proba administrata in cauza, fiind atasate la dosarul cauzei urmatoarele acte in copie: certificat de nastere al minorei PRA si cupoane de pensie ale numitilor PC si PM
La termenul de judecata din 8.01.2020, instanta a schimbat incadrarea juridica data faptei prin rechizitoriu cu privire  la care a fost cercetat inculpatul Neagu, din art. 208 alin. 1 – 209 alin. lit. a,e,g,i Cod penal in art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. a,e,g Cod penal.
Analizand probele administrate in cauza, instanta retine urmatoarea situatie de fapt: 
La data de 2.11.2009, inculpatii PIM si NSC s-au deplasat in Complexul Comercial Mall AFI Cotroceni. In incinta acestuia inculpatii au intrat in magazinul  PL unde inculpatul P a inlaturat sistemul de alarma cu care era prevazuta o geaca dintr-un material ce imita pielea, prin fortarea sistemului, si a imbracat-o pe sub geaca cu care venise imbracat. De asemenea, inculpatul N a luat o giaca expusa la vanzare, care nu avea un sistem de alarma, a imbracat-o, iar peste aceasta s-a imbracat cu geaca cu care venise in magazin. Cei doi inculpati au iesit din magazin fara a achita contravaloarea celor doua geci, fiind opriti de agentii de politie din cadrul DGPMB-Politia sector 6 – SIC Compartimentul Flagrant.
In urma perchezitionarii celor doi inculpati asupra acestora au fost gasite cele doua geci sustrase.
In dovedirea situatiei de fapt retinute, instanta retine mentiunile procesului-verbal de constatare a infractiunii flagrante, din cuprinsul acestuia rezultand ca la data de 02.11.2009, agenti de politie din cadrul DGPMB-Politia sector 6 – SIC Compartimentul Flagrant, aflandu-se in misiune ordonata pentru depistarea si prinderea in flagrant a persoanelor ce comit infractiuni in complexul comercial AFI Cotroceni, au observat doi indivizi care aveau un comportament ciudat, intrucat intrau in magazine si se uitau mai mult la sistemele de siguranta antifurt decat produsul in sine. La un moment dat, cei doi au intrat in magazinul PL, s-au indreptat spre raionul cu geci barbatesti si au luat fiecare cate o geaca ce parea a fi din piele. S-a dezbracat  fiecare de jacheta lui si au imbracat gecile luate de pe umeras, dupa care au pus pe deasupra jachetele personale si au iesit din magazin. Imediat dupa ce au parasit magazinul, au fost opriti de politisti si s-au gasit asupra lor produsele sustrase. Cu ocazia cercetarii la fata locului, au fost gasite aruncate sub restul hainelor ramase pe umerase si cele doua sisteme antifurt smulse de inculpati de la gecile sustrase. In cauza a fost identificat si audiat martorul MCA, angajat in functia de lucrator comercial la magazinul PL, care declara ca, in data de 2.11.2009, in jurul orei 19:00, a fost chemat in afara magazinului de catre o persoana de sex masculin, care s-a legitimat ca fiind politist si care i-a spus ca doi indivizi au sustras din magazin doua geci de culoare neagra. La aproximativ doi metri de intrarea in magazin se aflau doi indivizi care, la cererea organelor de politie, au desfacut fermoarul gecilor pe care le aveau pe ei. Martorul a observat atunci cum unul dintre indivizi avea pe sub haina lui o geaca de culoare neagra cu gluga din material sintetic, iar celalalt avea pe sub hanorac o geaca din material sintetic imitatie piele din material sintetic de culoare neagra, pe care le-a recunoscut ca fiind cele expuse la vanzare in magazinul P.
Procesul-verbal de constatare a infractiunii flagrante se coroboreaza cu declaratiile martorului MCA, date atat pe parcursul urmaririi penale cat si pe parcursul cercetarii judecatoresti, din care rezulta ca acesta i-a observat pe cei doi inculpati in interiorul magazinului, in jurul orei 19,30, proband fiecare cate o geaca expusa in magazin. Martorul arata ca geaca probata de inculpatul N nu avea un sistem de alarma, insa geaca probata de inculpatul P avea sistem de alarma.
Martorul arata ca dupa depistarea celor doi de catre organele de politie a fost chemat de organele de politie si a constatat ca cele doua geci pe care cei doi le probau anterior si se consultau cu privire la felul in care le veneau au fost luate din magazin, fara ca acestia sa le fi achitat.
Inculpatii au recunoscut savarsirea infractiunilor atat pe parcursul urmaririi penale, cat si pe parcursul cercetarii judecatoresti.
Cu toate acestea, atat pe parcursul urmaririi penale, cat si pe parcursul cercetarii judecatoresti au vrut sa creeze impresia ca intentia de a sustrage fiecare cate o geaca din magazin le-a venit spontan si ca nu au avut o intelegere prealabila, aspect contrazis de declaratiile martorului audiat, care a relatat ca cei doi, anterior savarsirii infractiunilor, au probat cele doua geci in magazin si si-au cerut reciproc parerea cu privire la felul in care arata.
Astfel, in drept, fapta inculpatului PIM, care, la data de 02.11.2009, in jurul orei 18,30, impreuna cu inculpatul NSC, a sustras o geaca prin indepartarea sistemelor de siguranta, din magazinul PL din incinta complexului comercial AFI Palace Cotroceni, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de furt calificat, prev.de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.a, e, g, i Cod penal .
Din probele administrate in cursul urmaririi penale a rezultat ca, prin fapta de sustragere si insusire pe nedrept de bunuri apartinand partii vatamate, a fost realizat elementul material al infractiunii de furt calificat, constand in actiunea de luare a bunului mobil din posesia sau detentia altei persoane, fara consimtamantul acesteia, specifica acestei infractiuni. Au fost realizate astfel cele doua acte specifice actiunii de luare, si anume, deposedarea, si respectiv, imposedarea. De asemenea, coroborarea probelor mai sus enumerate au dovedit existenta unei urmari imediate ce consta in prejudiciul realizat (contravaloarea bunului sustras), precum si raportul de cauzalitate intre fapta savarsita si urmarea socialmente periculoasa produsa.
Instanta retine ca infractiunea de furt calificat a fost savarsita in forma agravata, intrucat in conformitate cu art. 209 alin. 1 lit. e Cod penal, constituie agravanta savarsirea faptei in loc public. Astfel, instanta retine ca inculpatul a savarsit infractiunea in incinta magazinului PL din incinta Complexului Comercial AFI Palace Cotroceni, in timp ce in magazin se aflau mai multe persoane, constituind loc public in conformitate cu art. 152 lit. b Cod penal.
De asemenea, instanta retine ca sunt incidente dispozitiile art. 209 alin. 1 lit. a Cod penal, intrucat infractiunea a fost savarsita de cei doi inculpati impreuna, dispozitiile art. 209 alin. 1 lit. g Cod penal, fapta fiind savarsita la ora 18,30, cand se instalase intunericul noptii si dispozitiile art. 209 alin. 1 lit. i Cod penal, fapta fiind savarsita prin efractie, prin indepartarea sistemului de alarma cu care era asigurat bunul anterior sustragerii.
In privinta laturii subiective, inculpatul a savarsit infractiunea de furt calificat cu intentie directa, in sensul art. 19 pct. 1 lit. a Cod penal, avand reprezentarea faptei sale si urmarind producerea rezultatului, bunurile fiind luate in scopul insusirii pe nedrept. Intentia inculpatului rezulta din modul de savarsire a faptei, din mijloacele de proba administrate, precum si din declaratia inculpatului, care in cursul judecatii a recunoscut savarsirea faptei.
Infractiunea de furt calificat a fost savasita de catre inculpat in stare de recidiva postexecutorie, constituind al doilea termen al recidivei, in conformitate cu art. 37 lit. b Cod Penal. Astfel, prezenta infractiune a fost savarsita de inculpat dupa executarea pedepsei de 6 ani si 6 luni inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de furt calificat, aplicata prin sentinta penala 622/2003 a Judecatoriei sectorului 6 Bucuresti, ramasa defintiva prin decizia penala nr. 113/16.06.2003 a Curtii de Apel Bucuresti, pedeapsa a carei executare a inceput-o la data de 13.01.2003 si din executarea careia a fost liberat conditionat la data de 10.04.2007, ramanandu-i un rest de pedeapsa neexecutat de 822 zile, pedeapsa fiind considerata executata integral la data de 10.07.2009.
Avand in vedere ca termenul de reabilitare nu s-a implinit si ca inculpatul a savarsit o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an, instanta retine ca in cauza sunt incidente dispozitiile art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal.
La individualizarea pedepsei in conformitate cu prevederile art. 72 Cod penal instanta va avea in vedere, gradul de pericol social concret al faptei savarsite, persoana inculpatului, imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala si limitele de pedeapsa stabilite de lege. Gradul de pericol social al faptei comise va fi apreciat in baza art. 181 alin. 2 Cod penal, urmand sa se aiba in vedere modul si mijloacele de savarsire a faptei, scopul urmarit, imprejurarile concrete in care s-a comis fapta, urmarea produsa, precum si persoana si conduita inculpatului.
Raportat la aceste criterii, instanta apreciaza ca fapta inculpatului prezinta un grad relativ scazut de pericol social chiar daca fapta a fost savarsita in public, prejudiciul fiind intr-un cuantum scazut si recuperat de partea vatamata.
Instanta va avea in vedere si circumstantele referitoare la persoana si conduita inculpatului, si anume, faptul ca acesta este in varsta de 27 de ani, are studii 11 clase, nu avea loc de munca la data savarsirii infractiunii, are un copil minor in intretinere, iar dupa savarsirea infractiunii a cooperat cu organele judiciare, pe parcursul urmaririi penale si a cercetarii judecatoresti recunoscand si regretand fapta comisa.
De asemenea, instanta va avea in vedere faptul ca din fisa de cazier judiciar rezulta ca inculpatul a fost anterior condamnat pentru alte fapte de furt calificat, savarsind prezenta fapta in stare de recidiva postexecutorie.
Prin urmare, instanta apreciaza ca se impune retinerea dispozitiilor art. 74 alin 1 lit. c Cod Penal, avand in vedere comportamentul inculpatului ulterior savarsirii faptei.
Fata de aceste imprejurari, instanta apreciaza ca aplicarea unei pedepse cu inchisoarea, cu executare in regim de detentie, intr-un cuantum orientat sub minimul prevazut de lege, prin aplicarea dispozitiilor art. 80 alin. 1 Cod penal si art. 76 alin. 1 lit. c Cod penal si anume de 1 an si 3 luni, va fi de natura sa asigure realizarea scopurilor prevazute de art. 52 Cod penal, fiind deopotriva un mijloc de constrangere, dar si un mijloc de reeducare si de preventie eficient.
In ceea ce priveste pedeapsa accesorie, instanta retine ca, asa cum a stabilit Curtea Europeana a Drepturilor Omului  (cauza Sabou si Pircalab c. Romaniei si Hirst c. Marii Britanii), a carei jurisprudenta este obligatorie, aplicandu-se cu preeminenta fata de dreptul intern, potrivit art. 20 alin. 2 din Constitutie, exercitiul unui drept nu poate fi interzis decat in masura in care exista o nedemnitate.
Instanta retine ca natura faptei savarsite, reflectand o atitudine de sfidare de catre inculpat a unor valori sociale importante, releva existenta unei nedemnitati in exercitarea drepturilor de natura electorala prevazute de art. 64 lit. a teza a II-a si b. Prin urmare, dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice sau de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat vor fi interzise pe durata executarii pedepsei.
 In ceea ce priveste dreptul de a alege, avand in vedere cauza Hirst c. Marii Britanii, prin care Curtea Europeana a statuat ca interzicerea automata a dreptului de a participa la alegeri, aplicabila tuturor detinutilor condamnati la executarea unei pedepse cu inchisoarea, desi urmareste un scop legitim, nu respecta principiul proportionalitatii, reprezentand, astfel, o incalcare a art. 3 Protocolul 1 din Conventie, instanta apreciaza ca, in raport de natura infractiunii savarsite de inculpat, acesta nu este nedemn sa exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu ii va interzice exercitiul acestui drept.
Avand in vedere faptul ca infractiunea comisa este absolut independenta de aspectele referitoare la exercitarea functiei si profesiei sau legate de exercitarea autoritatii parintesti, instanta apreciaza ca nu se impune interzicerea inculpatului a drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. c, d si e Cod penal.
In baza art. 350 alin. 1 Cod proc. pen., instanta va mentine masura arestarii preventive a inculpatului.
Astfel, prin raportare  la dispozitiile art. 300 indice 2 Cod proc. pen. rap. la art. 160 indice b Cod proc. pen., instanta apreciaza ca subzista temeiurile avute in vedere la luarea masurii arestarii preventive, respectiv exista probe ca inculpatul a savarsit infractiunea pentru care este cercetat, infractiunea savarsita de inculpat este pedepsita cu inchisoarea mai mare de 4 ani si exista probe certe ca lasarea in libertate a inculpatului prezinta pericol concret fata de ordinea publica, avand in vedere modalitatea de comitere a infractiunii si circumstantele  personale ale inculpatului, punerea in libertate a inculpatului trezind un sentiment de insecuritate cu privire la siguranta bunurilor in randul opiniei publice.
In baza art. 88 Cod penal, instanta ava deduce din durata pedepsei aplicate durata retinerii si a arestarii preventive a inculpatului de la 2.11.2009 la zi. 
Fapta inculpatului NSC care, in data de 02.11.2009, in jurul orei 18,30, impreuna cu inculpatul PIM, a sustras o geaca din magazinul PL din incinta complexului comercial AFI Palace Cotroceni, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de furt calificat prev.de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.a, e, g, i Cod penal.
Din probele administrate in cursul urmaririi penale a rezultat ca, prin fapta de sustragere si insusire pe nedrept de bunuri apartinand partii vatamate, a fost realizat elementul material al infractiunii de furt calificat, constand in actiunea de luare a bunului mobil din posesia sau detentia altei persoane, fara consimtamantul acesteia, specifica acestei infractiuni. Au fost realizate astfel cele doua acte specifice actiunii de luare, si anume, deposedarea, si respectiv, imposedarea. De asemenea, coroborarea probelor mai sus enumerate au dovedit existenta unei urmari imediate ce consta in prejudiciul realizat (contravaloarea bunului sustras), precum si raportul de cauzalitate intre fapta savarsita si urmarea socialmente periculoasa produsa.
Instanta retine ca infractiunea de furt calificat a fost savarsita in forma agravata, intrucat in conformitate cu art. 209 alin. 1 lit. e Cod penal, constituie agravanta savarsirea faptei in loc public. Astfel, instanta retine ca inculpatul a savarsit infractiunea in incinta magazinului PL din incinta Complexului Comercial AFI Palace Cotroceni, in timp ce in magazin se aflau mai multe persoane, constituind loc public in conformitate cu art. 152 lit. b Cod penal.
De asemenea, instanta retine ca sunt incidente dispozitiile art. 209 alin. 1 lit. a Cod penal, intrucat infractiunea a fost savarsita de cei doi inculpati impreuna si dispozitiile art. 209 alin. 1 lit. g Cod penal, fapta fiind savarsita la ora 18,30, cand se instalase intunericul noptii.
In privinta laturii subiective, inculpatul a savarsit infractiunea de furt calificat cu intentie directa, in sensul art. 19 pct. 1 lit. a Cod penal, avand reprezentarea faptei sale si urmarind producerea rezultatului, bunurile fiind luate in scopul insusirii pe nedrept. Intentia inculpatului rezulta din modul de savarsire a faptei, din mijloacele de proba administrate, precum si din declaratia inculpatului, care in cursul judecatii a recunoscut savarsirea faptei.
La individualizarea pedepsei in conformitate cu prevederile art. 72 Cod penal instanta va avea in vedere, gradul de pericol social concret al faptei savarsite, persoana inculpatului, imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala si limitele de pedeapsa stabilite de lege. Gradul de pericol social al faptei comise va fi apreciat in baza art. 181 alin. 2 Cod penal, urmand sa se aiba in vedere modul si mijloacele de savarsire a faptei, scopul urmarit, imprejurarile concrete in care s-a comis fapta, urmarea produsa, precum si persoana si conduita inculpatului.
Raportat la aceste criterii, instanta apreciaza ca fapta inculpatului prezinta un grad relativ scazut de pericol social chiar daca fapta a fost savarsita in public, prejudiciul fiind intr-un cuantum scazut si recuperat de partea vatamata.
Instanta va avea in vedere si circumstantele referitoare la persoana si conduita inculpatului, si anume, faptul ca acesta este in varsta de 24 de ani, are studii 12 clase, inainte de savarsirea infractiunii a lucrat o perioada de timp, dupa care a inceput sa urmeze cursurile unei facultati, iar dupa savarsirea infractiunii a cooperat cu organele judiciare, pe parcursul cercetarii judecatoresti recunoscand si regretand fapta comisa.
De asemenea, instanta va avea in vedere faptul ca din fisa de cazier judiciar rezulta ca inculpatul nu a suferit condamnari anterioare, desi a fost sanctionat administrativ de mai multe ori pentru savarsirea de infractiuni similare.
Prin urmare, instanta apreciaza ca se impune retinerea dispozitiilor art. 74 alin 1 lit. c Cod Penal, avand in vedere comportamentul inculpatului ulterior savarsirii faptei.
Fata de aceste imprejurari, instanta apreciaza ca aplicarea unei pedepse cu inchisoarea, intr-un cuantum orientat sub minimul prevazut de lege, prin aplicarea dispozitiilor art. 80 alin. 1 Cod penal si art. 76 alin. 1 lit. c Cod penal si anume de 1 an, va fi de natura sa asigure realizarea scopurilor prevazute de art. 52 Cod penal, fiind deopotriva un mijloc de constrangere, dar si un mijloc de reeducare si de preventie eficient.
In ceea ce priveste pedeapsa accesorie, instanta retine ca, asa cum a stabilit Curtea Europeana a Drepturilor Omului  (cauza Sabou si Pircalab c. Romaniei si Hirst c. Marii Britanii), a carei jurisprudenta este obligatorie, aplicandu-se cu preeminenta fata de dreptul intern, potrivit art. 20 alin. 2 din Constitutie, exercitiul unui drept nu poate fi interzis decat in masura in care exista o nedemnitate.
Instanta retine ca natura faptei savarsite, reflectand o atitudine de sfidare de catre inculpat a unor valori sociale importante, releva existenta unei nedemnitati in exercitarea drepturilor de natura electorala prevazute de art. 64 lit. a teza a II-a si b. Prin urmare, dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice sau de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat vor fi interzise pe durata executarii pedepsei.
 In ceea ce priveste dreptul de a alege, avand in vedere cauza Hirst c. Marii Britanii, prin care Curtea Europeana a statuat ca interzicerea automata a dreptului de a participa la alegeri, aplicabila tuturor detinutilor condamnati la executarea unei pedepse cu inchisoarea, desi urmareste un scop legitim, nu respecta principiul proportionalitatii, reprezentand, astfel, o incalcare a art. 3 Protocolul 1 din Conventie, instanta apreciaza ca, in raport de natura infractiunii savarsite de inculpat, acesta nu este nedemn sa exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu ii va interzice exercitiul acestui drept.
Avand in vedere faptul ca infractiunea comisa este absolut independenta de aspectele referitoare la exercitarea functiei si profesiei sau legate de exercitarea autoritatii parintesti, instanta apreciaza ca nu se impune interzicerea inculpatului a drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. c, d si e Cod penal.
Apreciind ca sunt intrunite conditiile cumulative impuse de art. 81 Cod penal, si anume pedeapsa aplicata inculpatului este o pedeapsa cu inchisoarea mai mica de 3 ani, inculpatul este necunoscut cu antecedente penale si, fata de circumstantele personale ale inculpatului si gradul de pericol social in concret al infractiunii savarsite de acesta, considerand ca perioada arestului preventiv a fost suficienta pentru ca inculpatul sa constientizeze gravitatea infractiunii savarsite, apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea acesteia, astfel ca instanta va dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate inculpatului N pe un termen de incercare stabilit in conformitate cu dispozitiile art. 82 Cod penal.
In baza art. 71 alin. 5 Cod penal, va suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata termenului de incercare.
Instanta va face aplicarea art. 359 Cod proc. pen. si va pune in vedere inculpatului N dispozitiile art. 83 Cod penal privind revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei. Astfel, daca in cursul termenului de incercare inculpatul va mai savarsi din nou o infractiune, pentru care s-a pronuntat o condamnare definitiva chiar dupa expirarea acestui termen, se va revoca suspendarea conditionata, dispunandu-se executarea in intregime a pedepsei, care nu se va contopi cu pedeapsa aplicata pentru noua infractiune.
In baza art. 350 alin. 1 Cod proc. pen., instanta va dispune punerea in libertate, de indata, a inculpatului, daca nu este arestat in alta cauza.
Instanta va constata ca inculpatul a fost cercetat in stare de retinere si arest preventiv in perioada 2.11.2009 la zi.
Instanta va lua act ca partea vatamata SC …. SRL-Magazinul PL, nu s-a constituit parte civila in cauza, prejudiciul fiind acoperit integral prin restituire.
In baza art. 191 alin. 1 Cod proc pen., va  obliga pe inculpatul P la cheltuieli judiciare catre stat in cuantum de 1050 lei, din care 650 lei cheltuieli judiciare efectuate pe parcursul urmaririi penale, onorariul avocatului din oficiu in cuantum de 300 lei de pe parcursul cercetarii judecatoresti urmand a fi achitat din fondurile Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, iar pe inculpatul Nla cheltuieli judiciare catre stat in cuantum de 950 lei, din care 650 lei cheltuieli judiciare efectuate pe parcursul urmaririi penale,  onorariul avocatului din oficiu de pe parcursul cercetarii judecatoresti, in cuantum de 200 lei, urmand a fi achitat din fondurile Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti.