furt calificat

Aplicarea pedepselor accesorii prevazute de art. 71 Cod penal

Prin rechizitoriul nr. emis la data de 29.09.2011 de Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti si inregistrat pe rolul acestei instante la data de 30.09.2011, a fost trimisa in judecata in stare de arest preventiv inculpata AP, pentru savarsirea infractiunilor de furt calificat prevazuta de art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit.a C.pen. si violare de domiciliu prevazuta de art. 192 alin. 1, 2 C.pen cu aplicarea art.33 lit.a  C.pen.
In fapt, prin actul de sesizare a instantei s-a retinut, in esenta, ca in data de 19.07.2011, in jurul orei 16.30, inculpata a mers impreuna cu numita GA la domiciliul partii vatamate P P, unde G A, motivand ca vine din partea unui vecin sa ii ofere alimente, a solicitat sa i se permita accesul in bloc si ulterior in locuinta. In timp ce partea vatamata discuta cu numita G A in bucatarie, inculpata AP, profitand de faptul ca usa de acces nu fusese asigurata, a intrat in locuinta, fara a i se fi permis accesul si a sustras din sifonierul aflat in sufragerie doua costume barbatesti, iar de sub cuvertura canapelei din acceasi camera, un plic ce continea suma de 1600 lei.
Totodata, prin acelasi rechizitoriu, s-a dispus disjungerea cauzei si trimiterea dosarului Sectiei 21 Politie in vederea continuarii cercetarilor fata de invinuita GA pentru a se stabili care a fost contributia sa la savarsirea faptelor pentru care s-au efectuat cercetari in prezenta cauza, avand in vedere contradictiile existente intre declaratiile acesteia si celelalte probe administrate in cauza.
Pentru a retine situatia de fapt mai sus enuntata, in cursul urmaririi penale au fost administrate urmatoarele mijloace de proba: declaratie inculpat (filele 66-67, respectiv 78-82 dup) declaratia partii vatamate P.P. (filele 9 – 12 dup); declaratia martorului T M (filele 39 dup), proces verbal de cercetare la fata locului (filele 19-28 dup), process verbal de recunoastere plansa foto (filele 14-18 dup), raport de constatare tehnico-stiintifica dactiloscopica (filele 29-37 dup), fisa cazier judiciar (fila 74-76 dup.)
La termenul de judecata din data de 20.10.2011, inainte de inceperea fazei cercetarii judecatoresti, inculpata a solicitat ca judecata sa se faca in baza probelor administrate in faza de urmarire penala, conform procedurii prevazute de art.3201 C.pr.penala, intrucat a aratat ca recunoaste in totalitate faptele retinute in sarcina sa,  are cunostinta care sunt probele administrate in faza de urmarire penala, probe pe care si le insuseste; de asemenea, a precizat inculpata ca este de acord cu achitarea prejudiciului solicitat de partea civila (fila 28 dosar fond).

Analizand, conform procedurii prevazute de art.3201 C.pr.penala,  probatoriul administrat in cauza in faza de urmarire penala, instanta retine aceeasi situatie de fapt ca si cea retinuta prin actul de sesizare a instantei, in sensul ca:
La data de 19.07.2011, in jurul orei 16.30, inculpata a mers impreuna cu invinuita GA la domiciliul partii vatamate P P din sectorul 6 Bucuresti, au sunat la interfon si una dintre ele a solicitat sa i se permita accesul pe motiv ca vine sa ii ofere alimente de la un vecin. Partea vatamata crezand ca vine din partea martorului T Mi, a permis accesul in bloc si ulterior in locuinta numitei G A. In timp ce aceasta din urma discuta cu partea vatamata in bucatarie, inculpata profitand de faptul ca usa de acces nu era asigurata, a patruns in locuinta, fara a i se fi permis accesul si a sustras din sifonierul aflat in sufragerie doua costume barbatesti, iar de sub cuvertura canapelei din aceeasi camera, suma de 1600 lei.
Situatia de fapt astfel retinuta reiese din coroborarea declaratiei data de inculpata in fata organelor de cerecetare penala (filele 81-82 dup.), de recunoastere a savarsirii faptelor ( aceasta aratand totodata ca a vandut bunurile sustrase si a folosit banii obtinuti, precum si pe cei sustrasi in scop personal, in vederea achizitionarii de alimente) cu concluziile raportului de constatare tehnico-stiintifica dactiloscopica, potrivit carora din cele patru urme papilare ridicate de pe interiorul usii sifonierului aflat in sufrageria partii vatamate una a fost creata de degetul mare de la mana dreapta a inculpatei, precum si cu declaratia partii vatamate (filele 9-12 dup) care, cu ocazia recunoasterii dupa plansa fotografica, a indicat-o pe invinuita ca fiind persoana care i-a adus pomana  si a intrat in locuinta sa, aratand totodata ca nu o recunoaste pe inculpata si ca nu i-a permis niciodata acesteia accesul in locuinta pentru a-i da diferite lucruri sau a-i fi de ajutor la curatenie.
 In acelasi sens, instanta retine si declaratia martorului TM (fila 39 dup.) care a aratat ca nu a trimis niciodata persoane cu alimente la partea vatamata si nu le cunoaste pe inculpata si numita G A.
In acest context, instanta urmeaza a inlatura declaratiile invinuitei G A din cursul urmaririi penale (filele 98-101 dos.up.) in care aceasta sutine ca din luna aprilie 2011 si pana in prezent nu a fost in Municipiul Bucuresti si nu a fost cu pomana la vreo persoana impreuna cu inculpata, intrucat nu se coroboreaza cu declaratiile inculpatei si a partii vatamate, urmand a se stabili in urma cercetarilor ulterioare calitatea in care a participat la savarsirea faptelor de catre inculpata.
In drept, fapta inculpatei care, in noaptea de 19.07.2011, in jurul orei 16.30, profitand de neatentia partii vatamate care nu a asigurat usa de acces - neatentie datorata prezentei invinuitei in apartamentul partii vatamate - a patruns, fara drept, in locuinta acesteia din urma intruneste elementele constitutive ale infractiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. 1 si 2 Cod penal.
Sub aspectul laturii obiective a infractiunii, elementul material este reprezentat de actiunea de patrundere fara drept, in orice mod, intr-un domiciliu - locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit tinand de acestea, fara consimtamantul persoanei care le foloseste. In cauza, din coroborarea probelor administrate, instanta retine ca inculpata a patruns in locuinta partii vatamate – apartamentul situat in Bucuresti, sectorul 6, fara a avea  consimtamantul acesteia.
 Sub aspectul urmarii imediate, instanta retine ca prin fapta savarsita  inculpata a incalcat libertatea partii vatamate de a avea un domiciliu in care sa isi desfasoare viata personala fara nici un amestec din partea altcuiva.
In ceea ce priveste raportul de cauzalitate intre fapta savarsita de inculpata si urmarea socialmete periculoasa produsa, fata de circumstantele cauzei, existenta acestuia este evidenta.
Sub aspectul laturii subiective, instanta retine din coroborarea mijloacelor de proba administrate in cauza, ca fapta a fost comisa cu forma si modalitatea de vinovatie a intentiei directe (art. 19 pct. 1 lit a C.pen.), intrucat inculpata a avut reprezentarea faptului ca patrunde in domiciliul persoanei vatamate fara drept si fara consimtamantul acesteia si a urmarit producerea rezultatului socialmente periculos, fapt rezultat din modul in care aceasta a actionat.
In ce priveste circumstantele comiterii faptei, instanta apreciaza ca acestea determina incadrarea juridica a faptei in forma agravata a infractiunii de violare de domiciliu, retinand in acest sens agravanta prevazuta de art. 192 alin. 2 Cod penal si anume savarsirea faptei de doua sau mai multe persoane impreuna. Astfel, instanta apreciaza ca prezenta invinuitei in locuinta partii vatamate, fapt ce a distras atentia acesteia din urma, a fost de natura a incuraja inculpata in savarsirea faptei, sporind astfel sansele de reusita si totodata gravitatea infractiunii.
Fapta inculpatei care, in data de 19.07.2011, in jurul orei 16.30, aflandu-se in locuinta partii vatamate din Bucuresti, sectorul 6 si profitand de neatentia acesteia datorata prezentei invinuitei in locuinta  a sustras doua costume barbatesti si un plic ce continea suma de 1600 lei intruneste elementele constitutive ale infractiunii de furt calificat prevazuta de art. 208 alin. 1 C.p. raportat la art. 209 alin. 1 lit a C.p.
Astfel, instanta retine ca, in ceea ce priveste latura obiectiva a infractiunii de furt, in speta a fost realizat elementul material ce consta in actiunea de sustragere a unui bun mobil din posesia sau detentia unei persoane, fara consimtamantul acesteia in scopul de a si-l insusi pe nedrept astfel cum reiese din dispozitiile art. 208 alin. 1 Cp. Or, in cauza, din coroborarea probelor administrate, instanta a retinut ca inculpata a sustras doua costume barbatesti din sifonierul aflat in sufrageria partii vatamate, iar de sub cuvertura canapelei din aceeasi camera un plic ce continea suma de  1600 lei, fara consimtamantul partii vatamate..
De asemenea, sub aspectul urmarii imediate a actiunii inculpatei, instanta retine ca activitatea acesteia de a sustrage bunurile sus mentionate de la partea vatamata a condus la deposedarea acesteia de bunurile respective si trecerea bunurilor in cauza in sfera de dispozitie a inculpatei, precum si la pricinuirea unei pagube in patrimoniul partii vatamate reprezentat de suma de 1600 lei si contravaloarea celor doua costume barbatesti.
Fata de situatia de fapt astfel stabilita, rezulta ca legatura de cauzalitate dintre fapta savarsita de inculpata si urmarea socialmente periculoasa produsa este evidenta.
Sub aspectul laturii subiective, instanta retine din coroborarea mijloacelor de proba administrate in cauza, ca fapta a fost comisa cu forma si modalitatea de vinovatie a intentiei directe (art. 19 pct. 1 lit a C.pen.), intrucat inculpata a prevazut rezultatul socialmente periculos al faptei sale si a urmarit producerea lui prin savarsirea acesteia, fapt rezultat din modul in care aceasta a actionat. Totodata, instanta retine ca in cazul infractiunii de furt, intentia este calificata prin scopul prevazut de lege si anume prin faptul ca inculpata a urmarit sa sustraga suma de bani si obiectele vestimentare ca sa si le insuseasca pe nedrept.
In ceea ce priveste circumstantele comiterii faptei, instanta apreciaza ca acestea determina incadrarea juridica a faptei in forma calificata a infractiunii de furt, retinand in acest sens agravanta prevazuta de art. 209 alin. 1 lit. a  Cod penal, si anume furtul savarsit de doua sau mai multe persoane. Astfel, instanta retine ca, in cauza, prezenta invinuitei in locuinta partii vatamate a fost o imprejurare de natura a crea posibilitati mai mari de savarsire si ascundere a faptei, facand-o pe inculpata sa actioneze cu mai multa siguranta si indrazneala.
Totodata, avand in vedere ca faptele au fost savarsite de inculpata inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele, instanta apreciaza ca in cauza sunt incidente dispozitiile art. 33 lit a C.p. privind concursul real de infractiuni.
Pe cale de consecinta, apreciind ca in cauza sunt indeplinite conditiile prev. de art. 345 alin. 2 Cpp, in sensul ca faptele deduse judecatii exista, constituie infractiuni si au fost savarsite de inculpata cu forma de vinovatie prevazuta de lege, in cauza urmeaza a opera raspunderea penala a inculpatei pentru infractiunile comise.
In ceea ce priveste individualizarea pedepselor ce urmeaza a fi aplicate inculpatei, instanta, luand in considerare dispozitiile art. 52 C.p., potrivit carora pedeapsa este o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a condamnatului, iar scopul pedepsei il constituie prevenirea savarsirii de noi infractiuni, va proceda la stabilirea si aplicarea pedepsei pentru fiecare din cele doua infractiuni retinute in sarcina inculpatei cu observarea criteriilor de individualizare prevazute de art. 72 C.pen., respectiv: dispozitiile partii generale a Codului penal, limitele de pedeapsa fixate in partea speciala, astfel cum au fost reduse potrivit art. 3201 Cpp ( si anume  inchisoarea de la 2 la 10 ani pentru infractiunea de furt calificat, respectiv inchisoarea de la 2 la 6 ani si 8 luni pentru infractiunea de violare de domiciliu in forma agravata), gradul de pericol social al faptelor savarsite, persoana infractorului si imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.
 Pericolul social concret al faptelor comise va fi apreciat in baza art. 18 ind. 1 alin. 2 Cp, urmand sa se tina cont de  modul si mijloacele de savarsire a faptelor, de scopul urmarit, de imprejurarile in care faptele au fost comise, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si de persoana si conduita inculpatei.
Astfel, in ceea ce priveste circumstantele personale ale inculpatei, instanta retine ca aceasta este o persoana nescolarizata, fara ocupatie, modul de savarsire a faptelor (impreuna cu o a doua persoana), reflectand din partea acesteia un plan dinainte organizat si o periculozitate sporita.
Pe de alta parte, instanta retine ca inculpata, desi a avut o atitudine oscilanta in timpul urmariirii penale, initial nerecunoscand ca a patruns in apartamentul partii vatamate si a sustras o suma de bani si doua costume barbatesti, ulterior atat in fata organelor de urmarire penala, cat si in fata instantei a recunoscut savarsirea faptelor si a aratat ca regreta comiterea lor, restituind totodata partii vatamate contravaloarea bunurilor sustrase.
Pe cale de consecinta, avand in vedere toate aceste aspecte si dand eficienta atitudinii inculpatei de recunoastere a savarsirii faptelor, instanta va face aplicarea prevederilor art. 320 ind. 1 alin. 7 C.p. si  o va condamna pe inculpata la cate o pedeapsa cu inchisoare pentru fiecare din cele doua fapte retinute in sarcina sa, intr-un cuantum orientat peste minimul prevazut de lege astfel cum a fost redus cu o treime in conditiile textului de lege amintit mai sus,  si anume -  o pedeapsa de 2 ani si 6 luni inchisoare pentru infractiunea de furt calificat, respectiv o pedeapsa de 2 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de violare de domiciliu, pedepse pe care le apreciaza ca fiind corespunzatoare pentru faptele dedusa judecatii si deci suficiente pentru a se atinge scopul preventiv, educativ si coercitiv reglementat de art. 52 C.pen.
In ceea ce priveste pedepsele accesorii prevazute de art. 71 C.p. instanta precizeaza in prealabil ca, asa cum a stabilit Curtea Europeana a Drepturilor Omului, a carei jurisprudenta a devenit obligatorie, ca urmare a aderarii Romaniei la Conventia europeana a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si Decizia nr. 74/2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, aplicarea unei pedepse accesorii se poate face numai in urma analizarii incidentei sale in fiecare caz in parte, in raport de criteriile generale de individualizare prevazute de art. 72 Cod penal  ce trebuie particularizate si pentru situatiile specifice ce privesc modul de stabilire a pedepselor accesorii, si nu  ope legis, astfel incat exercitiul unui drept sa fie interzis doar in masura in care exista o  nedemnitate in acest sens.
Pe cale de consecinta, instanta apreciind ca natura faptelor comise de inculpata reflecta o atitudine de sfidare a acesteia in raport cu valori sociale importante, ceea ce releva in mod indubitabil existenta unei nedemnitati de a participa la organizarea si reprezentarea comunitatii din care face parte – deci a unei  nedemnitati in exercitarea drepturilor de natura electorala prev. de art.64 lit.a teza a II-a  si lit. b C.pen., urmeaza sa interzica inculpatei  dreptul de a  fi aleasa in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat pe durata executarii pedepselor principale.
In schimb, in ceea ce priveste dreptul de a alege, avand in vedere cauza Hirst contra Marii Britanii – prin care Curtea Europeana a statuat ca interzicerea automata a dreptului de a participa la alegeri, aplicabila tuturor detinutilor condamnati la executarea unei pedepse cu inchisoarea, desi urmareste un scop legitim, nu respecta principiul proportionalitatii, reprezentand astfel o incalcare a art. 3 din Protocolul 1 din Conventie  - instanta apreciaza ca in speta, in raport cu natura concreta a faptelor comise de catre inculpata, aceasta nu este nedemna sa exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu ii  va interzice exercitiul acestui drept.
Totodata, tinand cont de imprejurarea ca infractiunile  in discutie nu au nicio legatura cu aspectele referitoare la exercitarea functiei ori profesiei sau cu cele legate de exercitarea autoritatii parintesti, instanta apreciaza ca nu se impune nici interzicerea pentru inculpata a exercitiului drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. c, d si e Cp.
Totodata, ca urmare a retinerii in incadrarea juridica si a prevederilor art. 33 lit. b C.pen. referitoare la concursul ideal de infractiuni, instanta va da eficienta si dispozitiilor art. 34 alin. 1 lit. b C.pen. privind sanctionarea concursului de infractiuni in cazul in care s-au aplicat numai pedepse cu inchisoarea si va contopi cele doua pedepse aplicate inculpatei prin prezenta sentinta, cea de 2 ani si 6 luni inchisoare si cea de doi ani inchisoare, inculpata urmand sa execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani si 6 luni inchisoare, pe care o va spori cu 6 luni – data fiind perseverenta infractionala si modul de savarsire a faptelor, inculpata urmand sa execute in final pedeapsa de 3 ani inchisoare - pedeapsa care pentru a-si atinge scopul vizat urmeaza a fi executata in regim de detentie.
De asemenea, prin aplicarea acelorasi reguli referitoare la sanctionarea concursului de infractiuni, in baza art. 71 alin. 2 C.pen. instanta va interzice in final inculpatei drepturile prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b C.p. pe durata executarii pedepsei principale rezultante de 3 ani  inchisoare.
Totodata, apreciind ca prezenta inculpatei pe raza municipiului Bucuresti constituie un pericol grav pentru societate, avand in vedere modalitatea de savarsire a faptelor, prin sustragerea de bunuri din locuinta unei persoane varstnice, si constatand ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 116 alin 1 si alin 4 Cp cu privire la luarea masurii de siguranta a interzicerii de a se afla in anumite localitati si anume, aplicarea unei pedepse de 3 ani pentru savarsirea unei infractiuni de furt in concurs cu o infractiune de violare de domiciliu, instanta va face aplicarea textului de lege mai sus mentionat si va aplica  inculaptei  masura de siguranta a interzicerii de a se afla pe raza municipiului Bucuresti pe o  perioada de 5 ani, dupa executarea pedepsei principale.
 Avand in vedere ca inculpata a fost retinuta si arestata preventiv, in temeiul art. 88 alin. 1 Cp instanta va deduce perioada retinerii din data de 05.09.2011 si a arestarii preventive de la data de 06.09.2011 la zi.
 Totodata, fata de imprejurarea ca inculpata se afla in stare de arest preventiv, instanta va dispune, in temeiul art. 350 alin. 1 Cpp mentinerea arestarii preventive a acesteia, apreciind ca exista date in sensul ca inculpata, daca ar fi lasata in libertate ar constitui un pericol concret pentru ordinea publica, avand in vedere modul sau calificat de operare.
In ceea ce priveste latura civila a cauzei, instanta constata ca prejudiciul cauzat partii vatamate, constand in suma de 2200 lei a fost acoperit prin restituirea sumei in cauza de catre inculpata catre partea vatamata in fata instantei, fapt consemnat in incheierea de sedinta din data de 3.11.2011, aflata la fila din dosar. Pe cale de consecinta, instanta in baza art. 346 Cpp urmeaza sa respinga actiunea civila exercitata de partea vatamata ,ca ramasa fara obiect.
Avand in vedere solutia de condamnare ce urmeaza a se pronunta in cauza, in baza art. 191 al.1 C.p.p. instanta va obliga pe inculpata la plata catre stat a sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, ce se vor achita in contul IBAN RO48TREZ70620330125XXXXX deschis la Trezoreria.