Ultaj
(Sentinta penala nr. 333 din data de 03.06.2015 pronuntata de Judecatoria Sibiu)Pentru astazi fiind amanata pronun?area asupra prezentei cauze penale privind pe inculpatul I. V., trimis in judecata pentru savarsirea infrac?iunii de ultraj prevazuta de art. 257 alin. 1 si alin. 4 Cp raportat la art. 193 alin. 2 Cp.
Cauza a fost dezbatuta in fond la data de 27.05.2015, cand cei prezen?i au pus concluzii care au fost consemnate in incheierea de ?edin?a din acea zi, incheiere care face parte integranta din prezenta sentin?a.
INSTANTA,
Deliberand asupra cauzei penale de fata, constata urmatoarele:
Prin rechizitoriul nr. 1285/P/2014 al Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu inregistrat pe rolul acestei instan?e sub numarul 17293/306/2014 s-a dispus trimiterea in judecata in stare de arest la domiciliu in alta cauza si sub control judiciar in prezenta cauza a inculpatului I. V. pentru savarsirea infractiunii de „ultraj”, prevazuta de art. 257 alin. 1 si alin. 4 Cp raportat la art. 193 alin. 2 Cp.
In actul de sesizare a fost re?inuta in esenta urmatoarea situa?ie de fapt:
Inculpatul I. V. in data de 08.03.2014, in jurul orei 17:10, in timp ce se afla in zona Pietei Agroalimentare de pe str. …. din mun. Sibiu, l-a lovit si amenintat pe Agentul Sef Principal de politie T. C., din cadrul IPJ Sibiu-Serviciul Criminalistic, care se afla in exercitarea atributiilor de serviciu, efectuand cercetarea la fata locului in cazul unui eveniment rutier.
Situa?ia de fapt expusa in rechizitoriu se bazeaza pe urmatoarele mijloace de proba administrate in faza de urmarire penala:
- declaratie persoanelor vatamate T. C. (f.11-13) si I. V. (f.15-16);
- declaratie martori T. M. (f. 18-20), F. P. (f. 22,23), F. A. (f. 25,26), P. R. (f. 28,29), V. G. (f. 31,32), C. I. M. (f. 34,35), T. S. S. (f. 37,39), M. I. (f. 41,42), C. V. (f. 44,45), M. A. A. (f. 47-49), B. M. (f. 51-56), C. A. (f. 62,63), I. L. (f.58-60);
- CD cu declaratiile inregistrate audio-video ale martorilor C. I. M., T. S. S., M. I. si C V. si ale persoanei vatamate T. C. f.128;
- proces-verbal redare interceptari convorbiri telefonice (f. 65-67);
- proces-verbal de examinare si planse foto (f.77-85);
- raportul lucratorilor de politie din 08.03.2014 (f.69);
- raport de constatare medico-legala nr. 125/II/a/13/09.03.2014 (f. 74);
- declaratiile inculpatului I. V. (f. 87-92);
- certificat medico-legal nr. I/a/223/10.03.2014 si completare nr. R/1/I/a/223 din 13.03.2014 (f. 93,94).
Inculpatul I. V. s-a prezentat in fata instantei de judecata si nu a solicitat aplicabilitatea dispozitiilor art. 375 Cpp si art. 396 alin. 10 Cpp, uzitand de dreptul la tacere conferit de lege, procedandu-se astfel la judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun si la efectuarea cercetarii judecatoresti.
S C J U SIBIU s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 30 lei, reprezentand cheltuielile ocazionate cu ingrijirile medicale ale partii civile C. T. (f. 214 di).
Persoana vatamata C. T. s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 5.000 euro pentru daune morale (f. 249-250 di).
In cursul judecatii s-au depus la dosarul cauzei si s-au administrat urmatoarele probe:
- ordonanta de remediere a neregularitatilor actului de sesizare din 05.12.2015 (f. 40 di vol. I),
- fisa evidenta auto a inculpatului (f. 95-96 di vol. I),
- cazier inculpat (f. 194-195 di vol. I),
- declaratie persoana vatamata C. T. (f. 253-257 di vol. I),
- ordonanta nr. 1463/II/2/2014 a Prim - Procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu, prin care s-a respins plangerea petentului I. V. impotriva dispozitiei de netrimitere in judecata cuprinsa in rechizitoriul din data de 14.10.2014 emis in dosarul penal nr. 1285/P/2014 (f. 287-288 di vol. I),
- fisa postului persoanei vatamate C. T. (f. 289-294 di vol. II),
- declaratie martor P. S.C (f. 296-297 di vol. II),
- declaratie martor G I (f. 299-300 di vol. II),
- declaratie martor I. L. (f. 302-306 di vol. II),
- declaratie martor C. M. I.(f. 308-309 di vol. II),
- declaratie martor M. I. (f. 311-313 di vol. II),
- declaratie martor C. V. (f. 315-318 di vol. II),
- declaratie martor M. A. V. (f. 320-323 di vol. II),
- raspuns IPJ Sibiu cu privire la incetarea raporturilor de munca ale inculpatului (f. 332 di vol. II),
- raspuns IPJ Sibiu – Compartimentul Psihologie cu privire la discutiile purtate cu psihologul unitatii de catre persoana vatamata (f. 334 di vol. II),
- cerere de recuzare (f. 355 di vol. II),
- cerere de stramutare si acte aferente in copie (f. 393-430 di vol. II),
- fisa SEIP martor T. S. S. (f. 432 di vol. II),
- extrasul sentinta penala nr. 34/14.05.2015 a Curtii de Apel Alba-Iulia prin care s-a respins cererea de stramutare (f. 453-454 di vol. II),
- declaratie martor C. A. A. (f. 463-464 di vol. II),
- declaratie martor F. P. (f. 491-492 di vol. III),
- declaratie martor F. A. (f. 494-495 di vol. III),
- declaratie martor P. R. (f. 497-498 di vol. III),
- declaratie martor V. G. (f. 500-502 di vol. III),
- chitanta nr. 1378/05.03.2015 in cuantum de 2.000 lei onorariu avocat (f. 503 di vol. III),
- concluzii scrise persoana vatamata (f. 504-510 di vol. II),
- concluzii scrise inculpat si acte atasate (f. 528-530 di vol. III).
La termenul de judecata din 31.10.2014, judecatorul de camera preliminara in temeiul art. 348 Cpp raportat la art. 207 alin. 2 si alin. 4 Cpp a constatat legalitatea si temeinicia masurii preventive a controlului judiciar a inculpatului I. V., dispusa prin incheierea penala nr. 76/09.03.2014 a Judecatoriei Sibiu si in temeiul art. 348 Cpp raportat la art. 207 alin. 2 si alin. 4 Cpp a mentinut masura preventiva a controlului judiciar a inculpatului I.V..
Judecatorul de camera preliminara a constatat faptul ca in prezent inculpatul se afla in stare de arest la domiciliul din Sibiu, in dosarul nr. 8595/306/2014 al Judecatoriei Sibiu.
La termenul de judecata din 03.12.2014, judecatorul de camera preliminara in temeiul art. 345 alin. 1 si alin. 2 Cpp a constatat neregularitatea rechizitoriului emis in dosarul nr. 17293/P/2014 al Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu in ceea ce priveste incadrarea juridica a trimiterii in judecata a inculpatului I. V., pentru savarsirea infractiunii de ultraj, prevazuta de art. 257 alin. 1 si 4 din Cp si a comunicat incheierea Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu in vederea remedierii neregularitatii constatate in actul de sesizare, procurorul urmand a comunica judecatorului de camera preliminara in termen de 5 zile daca mentine dispozitia de trimitere in judecata ori solicita restituirea cauzei.
La termenul de judecata din 22.12.2014, judecatorul de camera preliminara 1. In temeiul art. II alin. 2 din OUG nr. 82/10.12.2014 raportat la art. 348 Cpp, art. 207 alin. 2, alin. 4 si alin. 7 Cpp a constatat legalitatea si temeinicia masurii preventive a controlului judiciar a inculpatului I. V., iar in temeiul art. 348 Cpp raportat la art. 207 alin. 2, alin. 4 si alin. 7 Cpp a mentinut masura preventiva a controlului judiciar a inculpatului I. V . 2. In temeiul art. 346 alin. 4 Cpp a constatat legalitatea sesizarii instantei cu rechizitoriul nr. 1285/P/2014 emis de Parchetul de pe langa Judecatoria Sibiu privind pe inculpatul I. V., cercetat pentru savarsirea infractiunii de ultraj, prevazuta de art. 257 alin. 1 si 4 din Cp raportat la art. 193 alin. 2 Cp, precum si a administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala si a dispus inceperea judecatii cauzei privind pe inculpatul I. V..
La termenul de judecata din 09.02.2015, instanta in temeiul art. 362 alin. 2 Cpp raportat la art. 208 alin. 2 si alin. 5 Cpp a constatat legalitatea si temeinicia masurii preventive a controlului judiciar a inculpatului I.V. si in temeiul art. 208 alin. 5 Cpp raportat la art. 207 alin. 2, alin. 4 si alin. 7 Cpp a mentinut masura preventiva a controlului judiciar a inculpatului I. V..
La termenul de judecata din 02.03.2015, instanta a luat act de constituirile de parte civila, a audiat persoana vatamata si a incuviintat probe pentru toate partile si procuror.
La termenul de judecata din 16.03.2015, instanta a audiat martori.
La termenul de judecata din 30.03.2015, instanta in temeiul art. 362 alin. 2 Cpp raportat la art. 208 alin. 2 si alin. 5 Cpp, cu aplicarea art. 67 alin. 6 Cpp, a constatat legalitatea si temeinicia masurii preventive a controlului judiciar a inculpatului I. V., si in temeiul art. 208 alin. 5 Cpp raportat la art. 207 alin. 2, alin. 4 si alin. 7 Cpp a mentinut masura preventiva a controlului judiciar a inculpatului I, V,, iar in temeiul art. 68 Cpp a inaintat dosarul completului imediat urmator, in aceeasi materie, respectiv C3 penal CPF, in vederea solutionarii cererii de recuzare, formulata atat in scris, cat si oral, la acest termen de judecata, de catre inculpatul I, V.
La termenul de judecata din 27.04.2015, instanta potrivit art. 72 alin. 5 Cpp, a inaintat, de indata, in original a cererii de stramutare, formulata ?i depusa in scris la dosar, de catre inculpatul din prezenta cauza – I, A, V,, Cur?ii de Apel Alba Iulia, impreuna cu toate inscrisurile anexate acesteia; si a admis cererea de amanare existenta la dosar din partea aparatorului ales al inculpatului, d-ul av. Z, N,, acordand termen in cunostinta martorilor prezenti.
La termenul de judecata din 25.05.2015, instanta a incuviintat in aparare cererile in probatiune ale inculpatului si ale procurorului si a dispus citarea martorilor, iar in temeiul art. 362 alin. 2 Cpp raportat la art. 208 alin. 2 si alin. 5 Cpp, cu aplicarea art. 67 alin. 6 Cpp, a constatat legalitatea si temeinicia masurii preventive a controlului judiciar a inculpatului I, V,, dispusa prin incheierea penala nr. 76/09.03.2014 a Judecatoriei Sibiu si in temeiul art. 208 alin. 5 Cpp raportat la art. 207 alin. 2, alin. 4 si alin. 7 Cpp a mentinut masura preventiva a controlului judiciar a inculpatului I, V.
La termenul de judecata din 27.05.2015, instanta a audiat toti martorii incuviintati, a inchis cercetarea judecatoreasca si a acordat cuvantul in dezbateri, iar in temeiul art. 390 al. 2 Cpp si art. 391 Cpp, a fixat un termen pentru pronun?are, pentru a se da posibilitatea apararii inculpatului de a depune la dosar concluzii scrise.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine ca:
In fapt,
In data de 08.03.2014, intre orele orelor 16:00-17:00, persoana vatamata C,T,impreuna cu martorul M, A, A,, ambii din cadrul IPJ Sibiu – Serviciul Criminalistic, fiind insotiti si de un echipaj al politiei rutiere s-au deplasat pe str. …din mun. Sibiu pentru a participa la o cercetare la fata locului in urma producerii unui accident rutier, care a implicat un conducator auto si un biciclist.
Ajunsi la fata locului, lucratorii de politie din cadrul Serviciului Criminalistic Sibiu au inceput sa efectueze masuratori si fotografii de orientare, fapt ce a necesitat eliberarea sectorului de strada unde s-a produs evenimentul rutier.
Intrucat in campul de lucru, respectiv pe trecerea de pietoni, se afla parcat un autoturism marca BMW, inmatriculat cu numerele …., in fata tarabelor pentru flori, lucratorul de politie M. A. A. s-a deplasat la autoturismul in cauza la pasagerul din dreapta fata, care era o persoana de sex feminin, martora I.L. si pe care a rugat-o sa il strige pe sofer pentru a-i solicita acestuia sa mute autoturismul.
In acel moment proprietarul autoturismului marca BMW, inculpatul I. V., a venit din Piata Vasile Aron, avand in mana un buchet de flori.
In momentul in care martorul M.A. i-a solicitat sa mute masina, dupa ce s-a prezentat a fi de la politie si s-a legitimat, inculpatul s-a enervat, a lasat florile in masina pe bancheta din spate si a inceput sa ii adreseze injurii politistului „ce vrei ma muistule du-te sa-mi sugi p..a cine esti tu?”.
Atunci martorul M. A. s-a legitimat si i-a spus ca este lucrator de politie si efectueaza o cercetare la fata locului, iar modul in care inculpatul parcase autoturismul impiedica efectuarea fotografiilor de orientare necesare si in acelasi timp i-a indicat acestuia autospeciala de politie marca Dacia Logan.
Auzind solicitarea lucratorului de politie, inculpatul I.V. i-a raspuns pe un ton agresiv, aducandu-i din nou injurii „ma pis pe tine ca esti de la politie imi sugi p..a, ce daca esti de la politie”.
Vazand ca soferul autoturismului marca BMW continua cu atitudinea recalcitranta, martorul M. A. A. s-a retras si a solicitat sprijinul colegilor sai, la fata locului ajungand lucratorii de politie C. V. si T. C., chiar in momentul in care inculpatul se apropiase de M. si i-a spus „iti f… un cap in gura”.
Persoana vatamata C. T. ajuns la fata locului si-a declinat identitatea, spunandu-i inculpatului I. V. ca este de la politie si l-a intrebat pe acesta care este problema, moment in care inculpatul i-a raspuns „iti dau m…, iti tai capul, jegule, de cand te urmaresc si vreau sa ma intalnesc cu tine”.
Desi persoana vatamata C. T. i-a solicitat din nou inculpatului sa se calmeze, acesta din urma a devenit din ce in ce mai recalcitrant adresand amenintari si injurii persoanei vatamate, iar la un moment dat s-a apropiat amenintator de acesta.
Atunci persoana vatamata a avut un reflex de autoaparare si a incercat sa pastreze distanta fata de inculpatul I. V. sprijinindu-se cu bratul in zona pieptului acestuia, apoi l-a prins de mana dreapta, degetul mare, pe care i l-a rasucit pentru a se apara si l-a tinut aproape de el.
Acest lucru l-a enervat si mai tare pe inculpatul I. V. care l-a apucat pe C.T.cu ambele maini de gulerul hainei, in zona gatului, l-a ridicat si a incercat sa il proiecteze pe sosea.
In acel moment persoana vatamata s-a prins la randul sau cu mainile de haina inculpatului, iar in momentul in care acesta a incercat sa il proiecteze, a cazut pe sosea, pe partea carosabila, persoana vatamata se afla la sol, iar inculpatul se afla deasupra acesteia, exercitand cu mainile o compresie la nivelul gatului persoanei vatamate, situatie care a durat aproximativ un minut pana au intervenit ceilalti colegi politisti.
Vazand ca faptele se precipita, lucratorii de politie aflati la fata locului, M.A. si C. V., impreuna cu martorul asistent T. S. S. au intervenit si l-au ridicat pe inculpat de pe persoana vatamata.
Persoana vatamata a luat statia de politie si a anuntat incidentul, solicitand sprijinul unui echipaj de politie.
In continuare, inculpatul foarte iritat, i-a adresat injurii si amenintari cu moartea si cu exercitarea unor acte de violenta impotriva persoanei vatamate si a membrilor familiei acestuia, apoi s-a urcat in autoturismul sau dorind sa plece.
Data fiind situatia, martorul C. V. i-a cerut inculpatului sa ramana la fata locului pentru a rezolva problema, iar acesta din urma s-a conformat si doar a mutat masina cativa metri mai incolo.
Dupa cateva minute, dupa ce inculpatul a coborat din autoturism, persoana vatamata l-a intrebat ce problema are cu el, iar inculpatul i-a adus din nou injurii persoanei vatamate si s-a apropiat de ea cu intentia de a o lovi.
In acel moment, intre persoana vatamata C. T. si inculpatul I. V. s-a interpus martorul C. V., pe care I. V. l-a luat in brate, folosindu-l ca punct de sprijin, a ridicat piciorul cu intentia de a-l lovi pe persoana vatamata si a aplicat o lovitura cu piciorul in zona umarului stang partea superioara a martorului C. V., atingandu-l usor si pe persoana vatamata tot in zona umarului stang.
Persoana vatamata s-a retras pentru a aplana conflictul, iar inculpatul s-a deplasat de buna voie la sediul politiei, alaturi de echipajul care sosise la fata locului.
Ca urmare a actelor de agresiune, agentul de politie persoana vatamata C.T. a suferit leziuni traumatice care au necesitat 2-3 zile de ingrijiri medicale pentru vindecare, potrivit Raportului de constatare medico-legala nr. …/II/a/13 din 09.03.2014 emis de Serviciul de Medicina Legala Sibiu (f. 74 dup).
Instanta retine ca din declaratiile persoanei vatamate C. T. (f. 11-13 dup, 253-257 di vol. I) rezulta ca acesta a fost solicitat de catre martorul M. A., care intampina probleme cu un sofer recalcitrant.
Persoana vatamata a aratat ca si-a declinat identitatea, i-a spus inculpatului I.V.ca este de la politie si l-a intrebat care este problema, moment in care acesta a devenit agresiv verbal, i-a adresat injurii si amenintari lui si familiei sale si i-a spus „de cand te urmaresc si vreau sa ma intalnesc cu tine”, „iti tai capul jegule…”, „te bag…te scot… fututi …”.
Apoi s-a apropiat nervos de persoana vatamata si a incercat sa-i aplice o lovitura cu capul, C. T. avand o reactie de autoaparare, a ridicat bratul si s-a sprijinit in zona claviculei inculpatului.
Persoana vatamata arata ca a fost prinsa de haine si trantita in mijlocul strazii, inculpatul cazand peste ea si exercitand in acelasi timp o compresie la nivelul gatului. T.C. mai declara ca, dupa ce inculpatul I.V. a fost ridicat de colegii sai de pe el, acesta a continuat cu amenintarile si injuriile, iar la un moment dat l-a atins usor cu piciorul in zona umarului stang, deoarece inculpatul a ridicat piciorul spre el incercand sa-l loveasca, dar s-a interpus martorul C. V..
Persoana vatamata a mai declarat ca a suferit leziuni de tipul echimozelor, excoriatii in jurul gatului, s-a murdarit pe haina de la uleiul si praful de jos, aspect confirmat si prin declaratiile martorilor si prin procesul-verbal de examinare si plansa foto (f. 77-85 dup).
In continuare, persoana vatamata a mai aratat in fata instantei de judecata ca el nu i-a adresat inculpatului nicio injurie in toata perioada evenimentului, ca a respectat normele procedurale si ca a incercat sa se apare, pentru a nu fi lovit de inculpat.
Persoana vatamata a indicat ca solicita daune morale pentru prejudiciul de imagine suferit, in primul rand ca om, ca intretinator de familie, ca angajat al Statului si om al legii, dar si pe latura sportiva; este unul dintre cei mai vechi criminalisti din Sibiu si toata lumea il cunoaste, existand tot felul de discutii in cadrul politiei cu privire la acest incident si la adresa sa.
Dupa eveniment a consumat ceaiuri, a fost nelinistit, nu putea dormi, nu-i venea sa creada ca i s-a intamplat lui asa ceva, apeland la psihologul unitatii, doamna C..
Persoana vatamata a precizat ca a fost coleg cu inculpatul in cadrul politiei, dar intre cei doi nu au fost relatii de dusmanie, ci strict profesionale, de serviciu.
Mai departe, persoana vatamata a indicat ca are competenta de cercetare la fata locului si este direct raspunzator cu privire la cercetarea campului infractional.
Instanta apreciaza ca declaratiile persoanei vatamate sunt confirmate de declaratiile martorilor de la dosar, printre care si cea a martorului T. S.S. (f. 37-39 dup), care a aratat ca atat T. C., cat si M. A. s-au legitimat inainte de a discuta cu inculpatul I.V., l-a auzit pe I. V. cand a adresat amenintari si injurii persoanei vatamate „ca ii ia familia in p..a, copii, nevasta, le dadea m… la toti care erau in jur de la politie, indiferent ce se intampla ii prinde pe toti si le rupe capul, ca ii prinde fata lui C. T. si i-o ia in p..a”, l-a vazut cand s-a apropiat amenintator de T. C., acesta aparandu-se prin asezarea mainii in pieptul soferului si a vazut momentul in care inculpatul l-a proiectat pe T. C. in mijlocul strazii, asezandu-se deasupra lui si exercitand o compresie la nivelul gatului.
Martorul a mai auzit si momentul in care inculpatul I. V. i-a spus lui T. C. ca „de mult vroia sa-l bata, de cand lucra la Politia Rutiera”, precum si incidentul in care inculpatul a ridicat piciorul spre a-l lovi pe persoana vatamata, s-a interpus C. V., a fost lovita si persoana vatamata, apoi soferul a fost ridicat de un echipaj de politie.
La randul sau, martorul C. V. (f. 44-45 dup, 315-318 di vol. II) confirma faptul ca l-a auzit pe I. V. amenintand si injurandu-l pe Toader Cristian, spunandu-i acestuia ca „de mult vroia sa-l intalneasca”, a vazut momentul in care s-a indreptat nervos spre persoana vatamata, iar aceasta a incercat sa pastreze distanta, punand mana in fata, precum si momentul in care inculpatul l-a prins pe T. C. de haine, l-a rasucit si l-a pus jos, pe spate, pe partea carosabila, asezandu-se apoi peste acesta cu mainile in pieptul si in gatul sau.
Martorul a aratat ca el impreuna cu M. l-a ridicat pe inculpat de pe persoana vatamata, apoi l-au sfatuit pe T. sa mearga la masina de politie pentru a anunta evenimentul.
De asemenea, in fata instantei martorul a declarat ca a observat si lovitura de picior pe care inculpatul a dorit sa i-o aplice lui C. T., spunand ca inculpatul era nervos, dar martorul s-a interpus si a fost lovit in zona umarului stang, fara a vedea daca a fost lovita si persoana vatamata care se afla in spatele sau.
Martorul a mai precizat in fata instantei ca zona era aglomerata, fiind zona pietei, ca sotia inculpatului nu s-a dat jos din masina decat spre finalul evenimentelor, ca T. nu l-a insultat deloc pe inculpat, ca martorul M.I. nu a vazut prima scena cu trantirea la pamant, ci a aparut doar la a doua faza, ca el personal l-a recunoscut de la inceput pe inculpat ca fost coleg, ca nu s-a facut o delimitare a locului, dar era parcata masina de politie chiar in fata pietei, la aproximativ 25 metri de masina inculpatului, care ar fi putut-o observa.
In acelasi sens sunt si declaratiile martorului M. A. Al. (f. 47-49 dup, 320-323 di vol. II), care arata ca s-a legitimat si i-a aratat inculpatului Iancu Vasile si autospeciala de politie pentru a-i sugera ca este de la politie, martorul a auzit injuriile si amenintarile pe care inculpatul I. V. i le-a adresat persoanei vatamate T. C.; l-a vazut pe inculpat in momentul in care s-a indreptat amenintator cu intentia de a-l lovi pe persoana vatamata, acesta intinzand mana pentru a se apara; apoi, l-a observat in momentul in care l-a prins de haine si l-a proiectat pe sosea pe T. C., asezandu-se deasupra acestuia.
In fata instantei, martorul a aratat ca la fata locului trebuiau sa faca fotografiile necesare, a dat cu spatele la masina de politie, moment in care a vazut auto BMW, s-a adresat doamnei din masina de pe partea dreapta, intreband-o cine este conducatorul auto, deoarece trebuie sa faca fotografii si trebuie mutata masina din acel loc, spunandu-i ca este de la politie.
In continuare, martorul a precizat ca doamna l-a strigat pe A., conducatorul auto, acesta fiind inculpatul I.V., caruia i-a adresat rugamintea sa mute masina ca e de la politie, i-a aratat si autospeciala politiei, moment in care inculpatul a inceput sa ii adreseze injurii „ce vrei ma muistule du-te sa-mi sugi p..a cine esti tu?”.
Martorul M. A. mai arata ca in acel moment s-a legitimat si i-a spus ca este lucrator de politie si efectueaza o cercetare la fata locului, iar auzind acestea inculpatul I.V. i-a raspuns pe un ton agresiv, aducandu-i din nou injurii „ma pis pe tine ca esti de la politie imi sugi p..a, ce daca esti de la politie”.
Martorul a precizat ca a dat inapoi, a chemat colegii C. si T., doar C. fiind imbracat in uniforma de politist, iar pana au ajuns colegii langa el, inculpatul s-a apropiat de el, undeva in spatele masinii inculpatului, adresandu-i in continuare injurii, iar colegul C. l-a recunoscut si i s-a adresat pe nume, spunandu-i sa se linisteasca.
Mai departe, martorul a aratat ca a venit la el C. T. si l-a intrebat ce se intampla, moment in care a existat un schimb de replici, T. i-a spus ca sunt de la politie, apoi Iancu l-a prins intr-un fel de guler pe T. si l-a trantit jos, inainte de aceasta persoana vatamata i-a zis sa se indeparteze, a incercat sa il impinga cu mana sa se dea la o parte, dupa care a fost trantit jos si ridicat de el si C..
Martorul a descris scena in care persoana vatamata a fost pusa la pamant, indicand ca T. era intins pe spate pe partea carosabila, inculpatul era peste acesta, mana stanga a lui I. era pe gatul lui T., intrucat de mana stanga a inculpatului a incercat sa il ridice de pe persoana vatamata, fara a reusi, totul a durat pana intr-un minut, apoi el cu C. l-au tras pe inculpat, el a tras de mana stanga, iar C. de mana dreapta; inculpatul continuand sa profereze injurii la adresa persoanei vatamate.
Martorul a declarat ca isi aminteste ca inculpatul sa fi spus ca de mult dorea sa il intalneasca pe persoana vatamata si sa-l loveasca, dar nu si-a mai amintit exact amenintarile verbale si injuriile ad litteram, ci doar ca ele au existat.
In continuare, martorul a precizat ca dupa ce inculpatul a fost separat de persoana vatamata, T. a sunat la dispecerat, a trecut o perioada de timp pana a sosit echipajul, perioada in care a stat mereu langa T. pentru a-l proteja, iar cand au venit colegii de la ordine publica inculpatul a mai avut un moment in care a fost violent, si anume ca a incercat din nou sa il loveasca pe persoana vatamata cu piciorul, prin ridicare, dar „daca nu ma insel cred ca l-a lovit de fapt putin pe colegul C., care se afla intre cei doi”, aratand si ca isi mentine in integralitate toata declaratia din cursul urmaririi penale, inclusiv cu privire la expresiile jignitoare, fiind mult mai recenta fata de data evenimentului.
Martorul C. M. I. (f. 34-35 dup, 308-309 di vol. II) a aratat ca nu a fost prezent la incidentul propriu zis si ca ceea ce declara este doar din auzite, ca s-a deplasat la fata locului dupa ce a auzit chemarea prin statie, ca l-a vazut pe persoana vatamata murdar pe haine, plin de noroi, a auzit niste injuraturi dar nu stie din partea cui, ca este posibil ca inculpatul sa fi spus acele lucruri catre T., ca daca asa a declarat la procuror asa este, doar ca acum nu isi mai aminteste exact, ca a vazut gestul lui I. cu piciorul, dar lovitura in sine nu, ca inculpatul i-a cerut sa se deplaseze la politie, pentru a nu mai face circ pe strada, s-a conformat, nu a fost necesara imobilizarea lui.
Martorul M. I. (f. 41-42 dup, 311-313 di vol. II) a sustinut ca masina lui I. era parcata in statia de autobuz, ca a crezut initial ca inculpatul a fost folosit ca martor asistent, afland de la C. ca de fapt a avut loc un incident cu T., ca acesta a vrut sa ii ceara socoteala lui I. pentru ce s-a intamplat mai devreme, avand loc o discutie contradictorie, iar inculpatul a incercat sa il loveasca cu piciorul pe persoana vatamata, dar acea lovitura a fost interpusa de colegul sau C., care a barat din partea laterala cu umarul si a fost lovit.
Martorul a mai precizat ca isi mentine in integralitate declaratia din cursul urmaririi penale, intrucat a avut memoria mai proaspata, ca intr-adevar inculpatul era nervos, iar persoana vatamata ii spunea sa stea linistit, ca inculpatul este o fire mai impulsiva care raspunde la provocari.
Martorul C. A. A. (f. 62-63 dup, 463-464 di vol. II) a declarat ca nu a fost la fata locului, deoarece era la birou la sediul IPJ Sibiu, iar tot ceea ce cunoaste este din auzite, respectiv ca a avut loc un incident intre inculpatul Iancu si persoana vatamata T., ca a avut o conversatie telefonica cu T. C., ca in rest nu l-au interesat discutiile de la birou dintre colegi.
Martora T.M. (f. 18-20 dup) a declarat in cursul urmaririi penale ca in acea zi de 08.03.2014 se afla in Piata Vasile Aron cu niste flori pentru vanzare, ca a vazut un echipaj de politie faceau niste masuratori pentru un accident auto care a fost in acel loc.
Martora a mai precizat ca a vazut la un moment dat ca echipajul de politie care era in apropierea ei a fugit catre celalalt echipaj, a fugit si ea sa vada ce se intampla, si a observat un domn politist ridicand un alt domn de pe jos cu giaca neagra, care gesticula din maini catre un alt domn cu haina neagra.
Dupa aceea a plecat de acolo la locul ei si a vazut un echipaj de politie, faptele petrecandu-se in jurul orei 18,00, ca nu a auzit galagie, doar a vazut politistii fugind inspre un anumit loc, ca a vazut ca cel de pe jos nu era imbracat in politist, era imbracat in pantaloni negri, o haina neagra cu dungi rosii, iar langa el era un barbat tanar, inalt, cu parul deschis la culoare, ca in jur s-a strans mai multa lume sa vada ce s-a intamplat.
Martora F. P. (f. 14-15 dup, 491-492 di vol. III) a precizat ca se afla in fata chioscului de flori pentru a vinde flori, ca a vandut un buchet unei persoane de sex masculin apoi dupa 2 3 minute a auzit strigate dinspre strada, apoi l-a vazut pe domnul caruia ii vanduse flori langa auto sau, iar langa el mai multe persoane, apoi a vazut cum doua persoane se bateau, iar una dintre ele era domnul caruia ii vanduse florile, a vazut ca un barbat era cazut la sol, iar clientul ei era in picioare, iar politia a intervenit pentru a aplana conflictul.
In fata instantei martora l-a identificat pe domnul care i-a cumparat flori in persoana inculpatului I. V. si a precizat ca isi mentine declaratia din cursul urmaririi penale.
Martora F. A. (f. 25-26 dup, 494-495 di vol. III) a aratat ca isi mentine declaratia din cursul urmaririi penale, prin care a sustinut ca in 08.03.2014 se afla in fata chioscului cu flori, o observat un auto gri parcat, iar conducatorul auto se indrepta spre masina cu flori in mana, a auzit strigate si a vazut cum lucratorii de politie s-au indreptat inspre conducatorul auto, incercand sa-l imobilizeze, s-a ivit o altercatie intre acestia, dar nu a auzit ce au discutat, apoi a vazut soferul ca a mutat masina.
Martorul P. R. (f. 28-29 dup, 497-498 di vol. III) a sustinut ca la momentul producerii incidentului se afla la aproximativ 15 metri de persoanele implicate in altercatie, respectiv in fata chioscului unde vinde flori, fiind parcata acolo o masina de politie, iar in fata acestei masini un MBW de culoare gri, iar la un moment dat a observat mai multi lucratori de politie care au intervenit in aplanarea conflictului dintre cele doua persoane, care au fost separate, nu a auzit amenintarile si injuriile care si le-au proferat cele doua persoane.
Martorul V. G. (f. 31-32 dup, 500-502 di vol. III) a declarat ca in 08.03.2014 se afla in fata Pietei Agroalimentare de pe str. …, pentru a efectua masuratori impreuna cu organele de cercetare penala privind un eveniment rutier in care a fost implicat anterior, iar la un moment dat a auzit niste strigate si a observat lumea ca se indreapta in acea directie pentru a vedea ce s-a intamplat, vazand mai multi lucratori de politie care incercau sa imobilizeze un tanar, iar acesta i-a impins pentru a se sustrage, apoi tanarul si-a mutat masina, nu a auzit discutiile, dar la un moment dat l-a auzit pe tanar cum i-a strigat unui lucrator de politie „bai muie” si s-a repezit la el.
Martorul a mai aratat ca tanarul era foarte agresiv in limbaj si comportament, ca in auto BMW a observat o femeie, iar dupa discutiile cu politia tanarul s-a indreptat spre auto politiei.
In fata instantei, matorul si-a mentinut declaratia din cursul urmaririi penale si l-a identificat pe inculpatul I. V. ca fiind tanarul despre care a facut vorbire in declaratia sa, dar nu si-a mai amintit detalii cu privire la expresiile proferate de catre cele doua parti.
In cursul urmaririi penale inculpatul I. V. a dat mai multe declaratii in fata procurorului (f. 87-88, 90, 91-92 dup) si a judecatorului de drepturi si libertati (f. 115-119 dup), iar in fata instantei si-a exercitat dreptul la tacere, exprimandu-si doar ultimul cuvant la finalul cauzei.
In cadrul declaratiei din 09.03.2015 (f. 87-88 dup), inculpatul a sustinut ca in data de 08.03.2014 coborat din auto pentru a cumpara flori, a venit la el o persoana de sex masculin care i-a solicitat sa plece, fara niciun motiv, apoi persoana respectiva i-a adresat cuvinte deranjante si au ajuns sa se jigneasca reciproc, iar dupa un schimb de replici i-a spus ca este lucrator de politie, fara a-i arata legitimatia, dupa care a venit la el C. T., pe care il cunostea si care l-a prins de gat.
Inculpatul a aratat ca in momentul in care l-a prins de gat, l-a prins si el de haine si l-a pus la pamant, imobilizandu-l, langa ei fiind alti doi politisti de la rutiera, iar dupa ce i-a dat drumul au inceput sa se injure reciproc, s-a urcat in auto dorind sa plece, dar la rugamintea unui lucrator de politie a oprit pe dreapta, ulterior venind spre el persoana vatamata pusa pe scandal, iar el a dat cu piciorul inspre persoana vatamata, fara a-l atinge, apoi s-a deplasat la politie.
Inculpatul a precizat ca nu l-a agresat pe C. T. si ca tot ce s-a intamplat i se trage de la o cercetare la fata locului in calitate de colegi acum aproximativ 5 ani, si ca nu stia ca persoana vatamata se afla in timpul exercitarii atributiilor de serviciu in momentul altercatiei, sau daca mai lucreaza sau nu in politie, ca nu a fost niciun indiciu din care sa rezulte ca se efectua o cercetare la fata locului.
Inculpatul a motivat gestul sau cu piciorul ca fiind venit in urma unor jigniri din partea persoanei vatamate, si ca doar dupa ce l-a luat de gat a observat politistii imbracati militar, dar ca stia ca persoana vatamata este lucrator la criminalistica, dar nu considera ca punerea la pamant este o agresiune, atata timp cat nu l-a lovit.
In cadrul celei de-a doua declaratii din 09.03.2015 (f. 91-92 dup), inculpatul a dorit sa mai precizeze ca daca nu era prins de gat de persoana vatamata isi continua drumul, ca acesta l-a amenintat si injurat, „mi-a spus ca ne mai intalnim si ca sigur ii va face probleme”, ca l-a pus jos pentru a se apara, el fiind cel provocat, ca niciun politist nu i-a aratat vreo legitimatie, ca totul este o razbunare din partea persoanei vatamate, ca a avut o disputa in urma cu 4-5 ani, ca persoana vatamata l-a prins de mana si i-a dat degetul peste cap.
La data de 14.04.2014, inculpatul (f. 90 dup) a sustinut ca doreste sa fie audiata ca martor sotia sa I. L. si martorul M. B., al carui domiciliu il va indica avocatul ales, ca persoana vatamata a sarit pe el, l-a prins de gat si de mana dreapta, degetul mare si i l-a dat peste cap, a depus doua certificate medico legale, si reactia sa a fost una instinctiva, deoarece practica judo de mai multi ani.
In fata judecatorului de drepturi si libertati (f. 115-119 dup), inculpatul a declarat ca este posibil ca el sa il fi injurat primul pe persoana care i-a cerut sa mute masina, deoarece l-a enervat tonul cu care i s-a adresat, apoi s-au injurat simultan, ca nu s-a legitimat, afland ulterior ca este politist.
In continuare, inculpatul recunoaste faptul ca a aparut persoana vatamata C.T., care nu era imbracat in uniforma, si ca il cunostea de cand a lucrat si el in politie, ca persoana vatamata i-a sarit direct cu mana in gat, apoi i-a dat degetul de la mana dreapta peste cap, iar el l-a prins de giaca si l-a pus la pamant, fara a-l lovi, iar cealalta persoana cu care a discutat mai devreme era langa ei si le spunea sa se linisteasca.
Inculpatul recunoaste ca de fata la acest moment mai erau si doi politisti de la serviciul rutier, ca s-a injurat reciproc cu persoana vatamata, insa T. a inceput, ca a dorit sa plece cu masina, dar unul dintre cei doi politisti de la rutiera i-au spus sa ramana pe loc si sa nu plece, deoarece persoana vatamata apelase 112, iar ulterior a aparut un alt echipaj la fata locului, el conformandu-se in a se deplasa la sediul politiei, fara utilizarea fortei, cum din eroare s-a consemnat in ordonanta de retinere.
Inculpatul a mai invederat ca cei de la rutiera l-au tinut pe persoana vatamata sa nu sara la el, fiind interpusi intre cei doi, moment in care a dat cu piciorul inspre C.T., fara a-l lovi, ceea ce s-a intamplat tocmai pentru ca nu a vrut sa-l loveasca, si nu pentru ca s-ar fi retras persoana vatamata; aspecte contrazise de declaratiile martorilor oculari M. si C., precum si prin declaratia persoanei vatamate care arata clar ca daca nu s-ar fi interpus C., inculpatul l-ar fi lovit pe persoana vatamata in zona capului, cel lovit fiind martorul C., in zona de sus a umarului.
In continuare, inculpatul a aratat ca nu i-ar fi spus persoanei vatamate ca de mult il urmareste, ci ca din contra persoana vatamata il urmareste pe el, de cand au participat impreuna la o cercetare la fata locului, imprejurare in care in calitate de colegi nu i-a facut pe plac.
Inculpatul a mai precizat ca a vazut o singura masina de politie ulterior faptelor si ca i se pare normal ca politistii sa se intalneasca in orice zona a orasului; si ca a actionat asa pentru a se apara „daca stiam ca acesta se afla in exercitarea atributiilor de serviciu, m-as fi abtinut, dar asta nu inseamna ca as avea o scuza pentru ceea ce am facut.”
Instanta retine ca in data de 14.04.2014, prin avocat S. C., inculpatul depune la dosar certificatul medico-legal cu nr. I/a/223 din 10.03.2014 din care rezulta ca are nevoie de 1-2 zile de ingrijiri medicale acuzand o rasucire fortata a degetului I de la mana dreapta fara semne de leziune la tegument (f. 93 dup).
Ulterior mai depune o completare la certificatul medico-legal nr. R/1/I/a/223 din 13.03.2014 din care rezulta ca in 11.03.2014 inculpatul s-a prezentat la Clinica Polisano, iar in fisa de examinare s-a consemnat suspiciune fractura parcelara falanga distala police drept, entorsa articulatie radio-carpiana dreapta avand nevoie de 16-18 zile de ingrijiri medicale pentru vindecare (f. 94 dup).
Inculpatul a solicitat in aparare baza art. 16 lit. d Cpp cu referire la art. 26 alin. 1 Cp, sa se dispuna achitarea sa ?i sa se constate ca exista o cauza ce impiedica exercitarea ac?iunii penale, ca pentru a exista infrac?iunea de ultraj, nu trebuie depa?ite obliga?iile impuse in statutul poli?istului din legea de func?ionare a poli?iei, prin urmare atitudinea avuta trebuie sa fie in conformitate cu dispozi?iile legii, ori la momentul la care persoana vatamata a incercat sa se implice in elemente ce vizau traficul rutier, acesta a avut o imixtiune in atribu?iile altor persoane, a altor poli?i?ti, motiv pentru care a ie?it de sub protec?ia legii.
Inculpatul a precizat ca partea civila a fost persoana care s-a repezit catre inculpat, l-a admonestat motiv pentru care considera ca a existat o stare de provocare din partea acestuia, a incercat sa-l ia de gat, moment in care, in spirit de autoaparare, inculpatul a ripostat ?i s-au trantit amandoi la pamant, in acest fel persoana vatamata, a incalcat dispozi?iile art. 13 din Codul Deontologic de etica ?i deontologice al poli?istului, care prevede comportamentul poli?istului, care trebuie sa se comporte civilizat, sa dea dovada de amabilitate, adoptand o atitudine politicoasa, ?i precizeaza ca, niciuna dintre aceste atitudini nu a fost adoptata.
De asemenea, inculpatul a invocat ca legitimarea se face in condi?iile art. 14 din Codrul Deontologic al Poli?istului, respectiv poli?istul in uniforma trebuie sa poarte insemnele distinctive ?i echipamentul prevazut de lege pentru a fi protejat ?i recunoscut; de asemenea, poli?istul are obliga?ia de a-?i face cunoscuta identitatea in legatura cu indatoririle profesionale ce ii revin, respectiv sa-?i decline identitatea ?i obiectul pentru care se afla la fa?a locului si ca toate aceste aspecte nu au fost respectate, chiar mai mult, a men?ionat ca potrivit art. 57 din Lg 360 privind statutul poli?istului, este considerata abatere disciplinara, imixtiunea ilegala in activitatea altui poli?ist, ?i nu poate sa justifice ca a dirijat circula?ia, ca a vrut el, sau ca a facut serviciul poli?iei rutiere, iar potrivit art. 57 al. 1 lit. i din Legea nr. 360/2002, este considerata abatere disciplinara imixtiunea ilegala a poli?istului.
Analizand coroborat toate probele din dosar, prin prisma sustinerilor inculpatului cu ocazia declaratiilor din cursul urmaririi penale dar si din concluziile finale, instanta apreciaza ca apararile inculpatului sunt infirmate atat prin declaratiile persoanei vatamate, cat si prin declaratiile martorilor audiati in cauza, prezentate pe larg mai sus, in special C. V., M. A., M. I. (lucratori de politie), dar si V. G. si T. S. (persoane terte politiei) care au auzit injuriile si amenintarile inculpatului la adresat persoanei vatamate, dar si momentele de agresiune, iar ceilalti martori oculari au conturat situatia de fapt retinuta, rezultand ca cel care a inceput si a provocat tot incidentul este insusi inculpatul prin interactiunea sa nepotrivita cu martorul M. A, care a solicitat sprijinul colegilor de politie, iar apoi prin modalitatea de a i se adresa persoanei vatamate si prin faptul ca s-a apropiat de acesta amenintator, cu intentia de a-l lovi.
In aparare, inculpatul I. V. a solicitat audierea martorului B. M. si a sotiei sale, I. L..
Instanta retine ca martorul B. M. a declarat cu ocazia audierii din data de 17.04.2014 (f. 51-53 dup) ca a fost doar el impreuna cu inculpatul I.V. in autoturismul marca Audi cu nr. … si a observat momentul in care o persoana de sex masculin l-a prins de gat pe inculpatul Iancu Vasile din spate, intre acestia iscandu-se o altercatie.
Martorul nu poate preciza daca cei cu care I. V. a discutat s-au legitimat sau nu, nu mai retine strada pe care I. V. a parcat autoturismul; declara ca nu a observat niciun echipaj de politie in zona evenimentului si isi explica faptul ca nu a fost identificat de politie la fata locului prin aceea ca, in momentul in care a fost apelat numarul 112 el a luat un taxi si a plecat.
Ulterior, in data de 04.07.2014 (f. 55-56 dup), instanta observa ca martorul B.M.s-a prezentat din proprie initiativa in fata procurorului din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu si a precizat ca-si retrage declaratia data anterior in cauza, intrucat acesta nu corespunde adevarului.
Acesta a precizat ca nu s-a aflat la fata locului, in zona Pietei Agroalimentare din mun. Sibiu, in momentul savarsirii infractiunii de ultraj de catre inculpatul I. V., situatia de fapt relatata anterior fiind inventata de el pentru a-l ajuta pe inculpat, fara ca acesta din urma sa-l instige sa declare mincinos.
Totodata, martorul a declarat ca a aflat despre savarsirea infractiunii de ultraj de catre inculpat de la niste prieteni, in timp ce se afla la fotbal si pe baza celor auzite a relatat situatia de fapt consemnata in declaratia sa la data de 17.04.2014.
Fata de toate probele din dosar, instanta este de parere ca cea de-a doua declaratie a martorului B. M.i se coroboreaza cu ansamblul probator administrat in cauza, motiv pentru care se impune inlaturarea declaratiei data de acest martor in data de 17.04.2014, ca nefiind corespunzatoare adevarului.
Cu ocazia audierii martorei I L (f. 58-60 dup, 302-306 di vol. II), aceasta a precizat ca pe toata durata producerii altercatiei intre sotul sau I. V. si persoana vatamata T. C., s-a aflat in autoturismul marca BMW, inmatriculat cu numerele …, parcat de catre sotul sau pe str. … din mun. Sibiu, imediat dupa trecerea de pietoni.
In legatura cu incidentul, martora a precizat ca initial a auzit cum o persoana de sex masculin (n.n. martorul M.A. A.) i-a solicitat sotului sau sa mute autoturismul in alt loc, fara ca respectiva persoana sa se legitimeze si sa arate motivele pentru care doreste sa fie mutat autoturismul, iscandu-se astfel o cearta intre aceasta si sotul sau I. V..
Mai apoi, inculpatul s-a intors la autoturism si a lasat florile pe bancheta din spate, moment in care „la autoturism si-a facut aparitia o persoana de sex masculin (n.n. persoana vatamata T. C), care a sarit cu mainile in jurul gatului sotului meu”.
Atunci, martora a observat cum inculpatul a pus-o jos, la sol, pe persoana vatamata, dupa care intre cei doi a urmat un schimb de jigniri. Totodata, martora I L a precizat ca persoana vatamata nu s-a legitimat in momentul in care a ajuns la autoturismul sau.
Ulterior altercatiei, inculpatul si-a mutat autoturismul cativa metri mai incolo, dupa care a stat de vorba cu martorul C. V.. Intre timp, la fata locului si-a facut aparitia persoana vatamata T. C., care din nou l-a provocat pe inculpat prin adresarea unor cuvinte jignitoare. Drept raspuns la atitudinea persoanei vatamata, sotul sau I. V. „a ridicat piciorul inspre acea persoana fara insa a o atinge”, potrivit declaratiei acestei martore.
Martora a sustinut ca a auzit ce se intampla, chiar daca nu s-a dat jos din masina, intrucat a lasat geamul in jos, dar nu isi poate aminti injuriile pe care cele doua persoane si le-au adresat, dar ca nu au fost amenintari, ca nu l-a vazut la fata locului pe martorul B..M., doar o masina asemanatoare cu a acestuia trecand prin zona, ca primul politist nu i-a zis sotului ei ca este de la politie cand i-a spus sa isi mute masina, ca persoana vatamata l-a provocat a doua oara pe Iancu, iar acesta a ripostat ridicand piciorul la el, pana la inaltimea pieptului.
Analizand declaratia martorei I. L., instanta apreciaza ca aceasta este nesincera si subiectiva, fiind facuta pro causa in favoarea inculpatului din urmatoarele considerente: din ansamblul probatoriului administrat s-a stabilit ca atat persoana vatamata T. C., cat si martorul M. A. A. si-au declinat identitatea in momentul in care au luat contact cu inculpatul I. V. si i-au spus acestuia ca sunt lucratori de politie si efectueaza o cercetare la fata locului, cu atat mai mult cu cat inculpatul este fost lucrator de politie si coleg cu persoana vatamata si a recunoscut ca l-a cunoscut pe C. T., doar ca nu stia daca se afla in exercitarea atributiilor de serviciu (sustinere nesincera a inculpatului din moment ce masina politiei era in apropiere de cercetarea la fata locului, iar martora T.M. a aratat clar ca politistii faceau masuratori, deci si din punctul de vedere al unui simplu cetatean, politistii erau in actiune, doar inculpatul nu si-a dat seama, cu atat mai mult cu cat el insusi este fost politist care a facut astfel de activitati).
Ori martora I. L., care se afla in autoturism in momentul incidentului, a precizat ca „niciunul dintre acestia nu s-au legitimat”; mai mult decat atat, chiar si inculpatul in declaratia din data de 09.03.2014 a precizat ca „domnul respectiv (n.n. martorul M. A.A.) mi-a spus ca este lucrator de politie fara a-mi arata legitimatia”, iar martora inclusiv in fata instantei a sustinut ca nu a auzit asa ceva; persoana vatamata si martorii audiati in cauza au precizat ca inculpatul a avut o discutie cu persoana vatamata inainte de momentul altercatiei, dupa care inculpatul s-a apropiat amenintator de T. C., care in incercarea de a pastra distanta fata de inculpat, pe fondul starii de surescitare a inculpatului care ameninta si injura, s-a sprijinit cu bratul in zona pieptului acestuia si l-a prins de degetul mare de la mana; in schimb, martora I. L. a aratat ca „in momentul in care sotul meu a inchis portiera autoturismului, la masina si-a facut aparitia o alta persoana de sex masculin care a sarit cu mainile in jurul gatului sotului meu”; ceea ce contrazice insesi declaratiile inculpatului; iar martorii M. I., M. A. A. si T. S. S. au observat lovitura pe care inculpatul a incercat sa o aplice in zona umarului stang al persoanei vatamate C.T., pe cand martora sustine ca inculpatul nu l-a atins cu piciorul pe T. C..
Pentru toate aceste considerente, instanta a dispus inlaturarea declaratiei acestei martore.
In sustinerea situatiei de fapt prezentate mai sus instanta a avut in vedere si interceptarea telefonica din data de 08.03.2014, orele 22-03 (f. 65-66 dup), in care T.C.A., finul inculpatului I. V. este apelat de nr. 0732660817, respectiv de martorul C. A. A., care ii relateaza acestuia evenimentele in care a fost implicat I. V..
Fiind intrebat de unde stie, C. A. A.raspunde: „Pai n-am fost acolo cand…? Pielea mea…! Cand l-o luat astia!...” „La CFL l-au luat, stii, la CFL…! O dat in… L-o batut pe asta… C. T.r ma, facea CFL-ul! Acolo la piata Semaforului!”.
In convorbirea purtata se descrie evenimentul astfel: C. Toader facea poze, iar inculpatul I.V. a venit si si-a pus masina exact in fata lor, iar cand criminalistul i-a spus sa-si mute masina ca trebuie sa faca poze, inculpatul a inceput sa-l injure pe T. C.; apoi I.V. „l-o luat si l-o trantit pe-acolo si l-o batut! si abia l-o stapanit astia care-o mai fost pe acolo!”. Martorul remarca ca, din cate a inteles, cei doi aveau ceva de impartit, iar Iancu a zis „abia am asteptat sa-l prind”.
Mai mult, din interceptarea telefonica din 12.03.2014 (f. 67 dup) rezulta un indiciu care evidentiaza modul in care inculpatul si-a construit apararea nesincera, anume ca persoana vatamata l-ar fi atacat primul si ca el doar s-ar fi aparat „I-am zis toata povestea. Da stii de ce i-am zis. …zice mai departe fra. De aia. …I-am zis tot. Stii? Cu gat, cu de alea. Foarte bine raspunde inculpatul”
Prin urmare, fata de probele administrate, instanta apreciaza ca inculpatul I. V.l-a recunoscut pe T. C., stia ca este politist si, anterior exercitarii actelor de violenta si a proferarii amenintarilor la adresa acestuia, i s-a adus la cunostinta si si-a dat seama din prezenta masinilor de politie de la fata locului ca acesta se afla in exercitarea atributiilor de serviciu, cu atat mai mult cu cat inculpatul este un cunoscator in domeniu, fiind un fost politist care a mai participat la cercetare la fata locului. Sustinerile inculpatului, conform carora nu a avut cunostinta de calitatea persoanei vatamate si daca era sau nu in exercitarea atributiilor de serviciu sunt neverosimile.
Totodata, instanta este de parere ce actiunile de aparare ale persoanei vatamate T. C. in urma carora inculpatul I. V. a suferit leziuni traumatice la nivelul mainii drepte au fost necesare in vederea respingerii atacului inculpatului si proportionale cu gravitatea pericolului creat de inculpat.
Astfel, persoana vatamata T. C. s-a aflat in stare de legitima aparare pe durata altercatiei dintre acesta si inculpatul I. V., contrar sustinerilor inculpatului, ca el ar fi fost in legitima aparare; considerente care s-au definitivat si prin neatacarea dispozitiei de clasare din rechizitoriu de catre inculpat cu privire la infractiunea de purtarea abuziva fata de T. prevazuta de art. 296 alin. 2 Cp, potrivit ordonantei nr. 1463/II/2/2014 a Prim - Procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu, prin care s-a respins plangerea petentului I. V. impotriva dispozitiei de netrimitere in judecata cuprinsa in rechizitoriul din data de 14.10.2014 emis in dosarul penal nr. 1285/P/2014 (f. 287-288 di vol. I), neatacata potrivit art. 340 Cpp la judecatorul de camera preliminara din cadrul Judecatoriei Sibiu.
Pe de alta parte, din probele administrate in dosar nu rezulta faptul ca persoana vatamata si-ar fi depasit obliga?iile impuse in statutul poli?istului din Legea nr. 360/2002 de func?ionare a poli?iei, prin urmare atitudinea avuta de acesta a fost in conformitate cu dispozi?iile legii, iar faptul ca persoana vatamata a incercat sa se implice in elemente ce vizau traficul rutier nu constituie o imixtiune in atribu?iile altor persoane, a altor poli?i?ti, pentru a ie?it de sub protec?ia legii, intrucat persoana vatamata ca si criminalist avea aceasta atributie de a participa la o cercetare la fata locului, privind un eveniment rutier, potrivit legii si fisei postului persoanei vatamate C. T. (f. 289-294 di vol. II).
Astfel, instanta nu impartaseste punctul de vedere al inculpatului ca persoana vatamata ar fi savarsit o abatere disciplinara potrivit art. 57 lit. i din Legea nr. 360/2002 „imixtiunea ilegala in activitatea altui politist”.
In aparare, inculpatul a invocat ca legitimarea se face in condi?iile art. 14 din Codrul Deontologic al Poli?istului, respectiv poli?istul in uniforma trebuie sa poarte insemnele distinctive ?i echipamentul prevazut de lege pentru a fi protejat ?i recunoscut; dar in acest caz persoana vatamata s-a legitimat prin faptul ca i-a comunicat inculpatului ca este de la politie si i-a indicat masina politiei, comunicandu-i ca efectueaza o cercetare la fata locului, fiind cunoscut faptul ca politistii criminalisti nu sunt imbracati intotdeauna in uniforma militara, ci cu o geaca neagra, aspect cunoscut de catre inculpat, care a recunoscut ca si-a dat seama cine este persoana vatamata in momentul in care s-a apropiat de el.
Mai mult, instanta nu poate sa nu remarce faptul ca inculpatul a actionat cu rea-credinta, ca l-a recunoscut pe persoana vatamata din primul moment, ca inculpatul are anumite resentimente fata de acesta datorita faptului ca C. T. a facut parte din Consiliul de Disciplina din cadrul IPJ Sibiu care l-a sanctionat cu diminuarea drepturilor salariale 15% pentru trei luni, apoi l-a destituit din politie, potrivit inscrisurilor depuse la dosar de catre insusi inculpat (f. 393-430 di vol. II), confirmate prin raspunsul IPJ Sibiu cu privire la incetarea raporturilor de munca ale inculpatului (f. 332 di vol. II), ceea ce a determinat ca inculpatul sa adopte o atitudine agresiva in momentul in care persoana vatamata l-a intrebat ce are cu martorul M. A., solicitandu-i sa-si mute masina.
Prin aceste documente de la dosar sunt inlaturate sustinerile inculpatului, in sensul ca persoana vatamata de fapt ar avea ceva probleme cu el, dorind sa se razbune, deoarece la o cercetare la fata locului in urma cu 5 ani nu i-ar fi facut pe plac lui C.T.; situatia fiind invers decat sustine inculpatul.
Mai departe, inculpatul a precizat ca persoana vatamata C. T. a fost persoana care s-a repezit la ea, ca a existat o stare de provocare din partea acestuia, ca a incercat sa-l ia de gat, moment in care, in spirit de autoaparare, inculpatul ar fi ripostat ?i s-au trantit amandoi la pamant, in acest fel persoana vatamata, ar fi incalcat dispozi?iile art. 13 din Codul Deontologic de etica ?i deontologice al poli?istului, care prevede comportamentul poli?istului, care trebuie sa se comporte civilizat, sa dea dovada de amabilitate, adoptand o atitudine politicoasa.
Instanta apreciaza ca nici aceasta aparare a inculpatului nu poate fi retinuta, intrucat pentru a putea fi intrunite conditiile provocarii prevazuta de art. 75 alin. 1 lit. a Cp ca circumstanta atenuanta legala, este necesar a fi respectate prevederile legale si anume conditiile cu privire la actul de provocare, acesta sa fie realizat prin violenta (fizica sau psihica), atingere grava a demnitatii persoanei sau prin alta actiune ilicita grava, sa fie indreptat impotriva faptuitorului si sau a altei persoane, sa nu fie imputabil celui care a comis fapta in stare de provocare si sa se determine o stare de puternica tulburare sau emotie.
In al doilea rand, instanta retine ca infractiunea savarsita in stare de provocare, si anume riposta, trebuie comisa fata de persoana care a efectuat actul de provocare, trebuie savarsita cu intentie directa sau indirecta sau praeterintentie, sa fie determinata de actul de provocare si sa fie concomitenta sau posterioara cu actul de provocare.
Prin urmare, aplicand toate aceste conditii la speta de fata, cu privire la conditiile actului de provocare, instanta remarca faptul ca acesta ar fi putut fi determinat de actiunea de aparare a persoanei vatamate de a se sprijini cu mana in pieptul inculpatului si de a-l prinde si rasuci de degetul mare al mainii, dar in cauza s-a demonstrat faptul ca persoana vatamata a actionat de fapt in stare de legitima aparare fata de atitudinea agresiva a inculpatului si care s-a apropiat amenintator de el, injurandu-l, incercand sa-l loveasca, procedand potrivit normelor de conduita a politistului si incercand imobilizarea inculpatului, dar fara succes, prin raportare la statura si conditia fizica atletica a inculpatului.
Ori, chiar si admitand prin absurd ca persoana vatamata l-ar fi provocat in acest fel pe inculpat, instanta este de parere ca, atunci cand actul provocator savarsit de victima a fost precedat de o agresiune sau de o alta provocare din partea infractorului (ceea ce s-a intamplat in speta prin actiunea anterioara agresiva a inculpatului fata de martorul politist Moraru si fata de persoana vatamata prin injuriile si amenintarile aduse), dispozitiile legale privind circumstanta atenuanta a provocarii nu sunt operante, deoarece un anumit act poate fi socotit provocator numai daca nu se datoreaza propriei conduite a celui ce se pretinde provocat; altfel, savarsirea infractiunii apare ca o continuare a actelor initiale de agresiune si nicidecum provocate de atitudinea victimei fata de aceste acte.
Un anumit act ilicit poate fi caracterizat ca provocator numai daca nu este dependent intr-un fel sau altul de conduita autorului infractiunii; cand insa acel act constituie o urmare a propriei sale conduite, infractorul, in acest caz inculpatul I.V., nu poate beneficia de circumstanta atenuanta a provocarii, pentru ca in speta provocatorul propriu-zis este inculpatul insusi.
A fortiori, instanta remarca faptul ca inculpatul este o persoana cu o constitutie fizica mult mai dezvoltata ca cea a persoanei vatamate, recunoscand ca practica judo de mai multi ani, fiind fost lucrator de politie, ca inculpatul se afla intr-o relatie de dusmanie cu persoana vatamata in urma destituirii sale din politie, precum si ca in declaratiile inculpatului, acesta nu mentioneaza in niciun moment faptul ca asa zisele jigniri ale partii civile si actiunea acestuia de a-l imobiliza, i-ar fi provocat o stare de puternica tulburare sau emotie, care sa il fi determinat sa reactioneze in maniera in care a facut-o, din contra inculpatul a precizat ca nu a lovit-o pe persoana vatamata si ca doar l-a pus la pamant pe partea carosabila, iar a doua oara nu ar fi ridicat piciorul spre a-l lovi, ci doar in semn de riposta la jignirile persoanei vatamate, cu toate ca l-a atins, mai mult l-a lovit de fapt pe martorul C. V..
In consecinta, pentru a se retine circumstanta atenuanta a provocarii, invocata in aparare, nu este suficient ca persoana vatamata sa aiba o comportare injurioasa sau amenintatoare, ci se cere ca victima sa dovedeasca o agresivitate sau o alta comportare care sa fie considerata grava, de natura sa cauzeze faptuitorului o stare de puternica tulburare sau emotie, incat sa nu fie in stare sa se abtina de la o riposta prin savarsirea de infractiuni, ceea ce nu se poate sustine in speta, in conditiile in care nu s-a probat ca persoana vatamata l-ar fi jignit in vreun fel pe inculpat, iar despre rasucirea degetului s-a demonstrat ca s-a actionat in legitima aparare.
Totodata, legea nu pretinde ca fapta provocatorului sa fie la fel de grava ca riposta celui provocat, dar pentru existenta unei puternice tulburari sau emotii se presupune, de regula, ca faptele celor doua sa aiba o apropiata semnificatie; ori in speta analizata starea de tulburare sau emotie din partea inculpatului nici macar nu a fost mentionata de catre acesta cu ocazia audierilor sale in cursul urmaririi penale si nu este sustinuta aceasta teza nici prin declaratiile martorilor; prin urmare instanta apreciaza ca aceasta conditie a provocarii lipseste cu desavarsire.
Pentru toate aceste considerente, instanta constata ca nu sunt indeplinite conditiile legale pentru a se putea retine circumstanta legala atenuanta a provocarii prevazuta de art. 75 alin. 1 lit. a Cp.
O ultima aparare a inculpatului I. V. a fost sustinerea ca s-ar fi aflat in conditiile unei cauze de neimputabilitate, respectiv in conditiile unui „exces neimputabil” prevazut de art. 26 Cp, care reglementeaza situatia ca „nu este imputabila fapta prevazuta de legea penala savarsita de persoana aflata in stare de legitima aparare, care a depasit, din cauza tulburarii sau temerii, limitele unei aparari proportionale cu gravitatea atacului”.
Prin raportare si la considerentele exprimate mai sus cu privire la starea de provocare, instanta retine faptul ca daca starea de tulburare sau emotie din partea inculpatului nici macar nu a fost mentionata de catre acesta cu ocazia audierilor sale in cursul urmaririi penale si nu este sustinuta aceasta teza nici prin declaratiile martorilor, neputand fi retinuta pentru o circumstanta atenuanta legala, cu atat mai putin nu poate fi retinuta ca si cauza de neimputabilitate, nefiind intrunite conditiile legale pentru aceasta.
Astfel, cum s-a mai aratat, cel care a actionat in legitima aparare potrivit art. 19 Cp, a fost persoana vatamata C. T., iar modalitatea agresiva in care a actionat inculpatul de doua ori, in aceeasi conjunctura (injurii, amenintari, trantirea la pamant si incercarea de lovire cu piciorul, alaturi de alte amenintari dupa ce initial partile au fost despartite), de fata cu mai multi lucratori de politie, nu poate fi justificata prin faptul ca inculpatul este o fire mai agresiva, care raspunde la provocari, potrivit sustinerilor martorilor I. L. si M. I., per a contrario contureaza o totala lipsa de respect fata de autoritati si legi, o atitudine sfidatoare din partea inculpatului, tocmai un fost lucrator de politie, fost coleg cu persoana vatamata, care sustine ca are studii juridice si intelege toate consecintele actiunilor sale, spre deosebire de un simplu cetatean care s-ar fi regasit in aceeasi situatie.
Faptul ca in cele din urma inculpatul a avut mai multe zile de ingrijiri medicale, 16-18 zile, potrivit certificatului medico-legal nr. I/a/223/10.03.2014 si completare nr. R/1/I/a/223 din 13.03.2014 (f. 93,94), decat persoana vatamata, 2-3 zile, nu este in masura sa inlature starea de legitima aparare in care a actionat persoana vatamata, atacul inculpatului fiind material, direct, imediat si injust, prin injuriile adresate martorului M. si persoanei vatamate C. T., si prin indreptarea acestuia amenintatoare catre persoana vatamata cu scopul de a-l lovi, actiune care a pus in pericol persoana lui C. T. si anterior pe a martorului M., apararea fiind proportionala cu gravitatea atacului, deoarece persoana vatamata era totusi un functionar public aflat in exercitarea atributiilor de serviciu, iar acesta s-a sprijinit doar cu mana pe pieptul inculpatului, incercand sa-l tina la distanta si i-a rasucit degetul mare de la mana, in incercarea de a se autoapara, tinand cont si de raportul de forte dintre cele doua persoane, inculpatul fiind o persoana cu o constitutie fizica mult mai dezvoltata decat cea a persoanei vatamate, recunoscand ca practica judo de mai multi ani, fiind fost lucrator de politie.
In concluzie, nu sunt intrunite conditiile legale pentru ca instanta sa dispuna achitarea inculpatului in baza art. 16 alin. 1 lit. d Cpp raportat la art. 26 Cp.
Situatia de fapt astfel retinuta de catre instan?a si vinovatia inculpatului in savarsirea faptei de ultraj rezulta, dincolo de orice dubiu rezonabil, din coroborarea tuturor probelor administrate in cauza, astfel cum au fost prezentate mai sus, respectiv: declaratie persoanelor vatamate T. C. (f.11-13) si Iancu Vasile (f.15-16); declaratie martori T. M. (f. 18-20), F. P. (f. 22,23), F. A. (f. 25,26), P. R. (f. 28,29), V. G. (f. 31,32), C. I.M. (f. 34,35), T. S. S. (f. 37,39), M. I. (f. 41,42), C. V. (f. 44,45), M. A. A. (f. 47-49), B. M.(f. 51-56), C. A. (f. 62,63), I.L. (f.58-60), CD cu declaratiile inregistrate audio-video ale martorilor C. I. M., T. S. S., M.I. si C. V. si ale persoanei vatamate T. C. f.128; proces-verbal redare interceptari convorbiri telefonice (f. 65-67); proces-verbal de examinare si planse foto (f.77-85); raportul lucratorilor de politie din 08.03.2014 (f.69), raport de constatare medico-legala nr. 125/II/a/13/09.03.2014 (f. 74); declaratiile inculpatului I. V. (f. 87-92); certificat medico-legal nr. I/a/223/10.03.2014 si completare nr. R/1/I/a/223 din 13.03.2014 (f. 93,94), coroborate cu declaratie persoana vatamata C. T. (f. 253-257 di vol. I), fisa postului persoanei vatamate C. T. (f. 289-294 di vol. II), declaratie martor P. S. C. (f. 296-297 di vol. II), declaratie martor G. I. (f. 299-300 di vol. II), declaratie martor I. L. (f. 302-306 di vol. II), declaratie martor C. M. I. (f. 308-309 di vol. II), declaratie martor M. I. (f. 311-313 di vol. II), declaratie martor C. V. (f. 315-318 di vol. II), declaratie martor M. A.i V. (f. 320-323 di vol. II), declaratie martor C. A. A. (f. 463-464 di vol. II), declaratie martor F. P. (f. 491-492 di vol. III), declaratie martor F. A. (f. 494-495 di vol. III), declaratie martor P. R. (f. 497-498 di vol. III), declaratie martor V. G. (f. 500-502 din vol. III).
In drept,
Fapta inculpatului I. V., care in data de 08.03.2014, in jurul orei 17:10, in timp ce se afla in zona Pietei Agroalimentare de pe str. .. din mun. Sibiu, l-a lovit si l-a amenintat pe Agentul Sef Principal de politie persoana vatamata T. C., din cadrul IPJ Sibiu - Serviciul Criminalistic, care se afla in exercitarea atributiilor de serviciu, efectuand cercetarea la fata locului in cazul unui eveniment rutier, constituie infractiunea de ultraj, prevazuta de art. 257 alin. 1 si alin. 4 Cp raportat la art. 193 alin. 2 Cp.
Obi
Individualizarea pedepsei .Gradul de pericol social al infractiunii - Decizie nr. 3 din data de 13.01.2010
ultrajul contra bunelor moravuri - Sentinta penala nr. 74 din data de 25.06.2009
Infractiunea prevazuta de art. 2 pct. 1 din Legea nr.61/1991. Portul unei bate de baseball in contextul in care s-ar primejdui viata sau integritatea corporala a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea si linistea publica. - Decizie nr. 1091 din data de 16.10.2012
- Sentinta penala nr. 384 din data de 25.02.2009
- Sentinta penala nr. 384 din data de 25.02.2009
- Sentinta penala nr. 1994 din data de 12.11.2008
Ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii publice - Hotarare nr. 167 din data de 04.05.2011
Ultraj - Sentinta penala nr. 209 din data de 31.10.2014
Ultrajul contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice - Sentinta penala nr. 123 din data de 07.04.2011
Ultraj contra bunelor moravuri, lovire, alte violente - Sentinta penala nr. 282 din data de 13.08.2009
Ultraj contra bunelor moravuri - art. 321 alin.1 Cod penal; amenintare - art. 193 alin.1 Cod penal; port fara drept al unei arme albe - art.1 ind.1 pct. 1 din Legea 61/1991, cu aplicarea art.33 Cod penal - Sentinta penala nr. 266 din data de 28.11.2008
ULTRAJ PREVAZUT DE ART. 239 ALIN.1, 4 COD PENAL. DEZINCRIMINARE. INCIDENTA ART. 205 COD PENAL. INAPLICABILITATEA DISPOZITIILOR ART. 334 COD PROCEDURA PENALA. - Decizie nr. 7154 din data de 22.12.2005
INFRACTIUNEA DE ULTRAJ SAVARSITA IN CONDITIILE ART. 239 AL 1 COD PENAL. DISCRIMINARE - Decizie nr. 558/R din data de 22.09.2005
Inselaciune - Sentinta penala nr. 110 din data de 24.02.2016
Conducerea unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substan?e - Sentinta penala nr. 623 din data de 23.11.2015
Furt calificat - Sentinta penala nr. 277 din data de 04.05.2015
Talharie - Sentinta penala nr. 103 din data de 16.02.2015
Nerespectare a hotararii judecatoresti in forma continuata - Sentinta penala nr. 286 din data de 04.05.2015
Lipsire de libertate in mod ilegal - Sentinta penala nr. 416 din data de 17.08.2015
Cauza a fost dezbatuta in fond la data de 27.05.2015, cand cei prezen?i au pus concluzii care au fost consemnate in incheierea de ?edin?a din acea zi, incheiere care face parte integranta din prezenta sentin?a.
INSTANTA,
Deliberand asupra cauzei penale de fata, constata urmatoarele:
Prin rechizitoriul nr. 1285/P/2014 al Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu inregistrat pe rolul acestei instan?e sub numarul 17293/306/2014 s-a dispus trimiterea in judecata in stare de arest la domiciliu in alta cauza si sub control judiciar in prezenta cauza a inculpatului I. V. pentru savarsirea infractiunii de „ultraj”, prevazuta de art. 257 alin. 1 si alin. 4 Cp raportat la art. 193 alin. 2 Cp.
In actul de sesizare a fost re?inuta in esenta urmatoarea situa?ie de fapt:
Inculpatul I. V. in data de 08.03.2014, in jurul orei 17:10, in timp ce se afla in zona Pietei Agroalimentare de pe str. …. din mun. Sibiu, l-a lovit si amenintat pe Agentul Sef Principal de politie T. C., din cadrul IPJ Sibiu-Serviciul Criminalistic, care se afla in exercitarea atributiilor de serviciu, efectuand cercetarea la fata locului in cazul unui eveniment rutier.
Situa?ia de fapt expusa in rechizitoriu se bazeaza pe urmatoarele mijloace de proba administrate in faza de urmarire penala:
- declaratie persoanelor vatamate T. C. (f.11-13) si I. V. (f.15-16);
- declaratie martori T. M. (f. 18-20), F. P. (f. 22,23), F. A. (f. 25,26), P. R. (f. 28,29), V. G. (f. 31,32), C. I. M. (f. 34,35), T. S. S. (f. 37,39), M. I. (f. 41,42), C. V. (f. 44,45), M. A. A. (f. 47-49), B. M. (f. 51-56), C. A. (f. 62,63), I. L. (f.58-60);
- CD cu declaratiile inregistrate audio-video ale martorilor C. I. M., T. S. S., M. I. si C V. si ale persoanei vatamate T. C. f.128;
- proces-verbal redare interceptari convorbiri telefonice (f. 65-67);
- proces-verbal de examinare si planse foto (f.77-85);
- raportul lucratorilor de politie din 08.03.2014 (f.69);
- raport de constatare medico-legala nr. 125/II/a/13/09.03.2014 (f. 74);
- declaratiile inculpatului I. V. (f. 87-92);
- certificat medico-legal nr. I/a/223/10.03.2014 si completare nr. R/1/I/a/223 din 13.03.2014 (f. 93,94).
Inculpatul I. V. s-a prezentat in fata instantei de judecata si nu a solicitat aplicabilitatea dispozitiilor art. 375 Cpp si art. 396 alin. 10 Cpp, uzitand de dreptul la tacere conferit de lege, procedandu-se astfel la judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun si la efectuarea cercetarii judecatoresti.
S C J U SIBIU s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 30 lei, reprezentand cheltuielile ocazionate cu ingrijirile medicale ale partii civile C. T. (f. 214 di).
Persoana vatamata C. T. s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 5.000 euro pentru daune morale (f. 249-250 di).
In cursul judecatii s-au depus la dosarul cauzei si s-au administrat urmatoarele probe:
- ordonanta de remediere a neregularitatilor actului de sesizare din 05.12.2015 (f. 40 di vol. I),
- fisa evidenta auto a inculpatului (f. 95-96 di vol. I),
- cazier inculpat (f. 194-195 di vol. I),
- declaratie persoana vatamata C. T. (f. 253-257 di vol. I),
- ordonanta nr. 1463/II/2/2014 a Prim - Procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu, prin care s-a respins plangerea petentului I. V. impotriva dispozitiei de netrimitere in judecata cuprinsa in rechizitoriul din data de 14.10.2014 emis in dosarul penal nr. 1285/P/2014 (f. 287-288 di vol. I),
- fisa postului persoanei vatamate C. T. (f. 289-294 di vol. II),
- declaratie martor P. S.C (f. 296-297 di vol. II),
- declaratie martor G I (f. 299-300 di vol. II),
- declaratie martor I. L. (f. 302-306 di vol. II),
- declaratie martor C. M. I.(f. 308-309 di vol. II),
- declaratie martor M. I. (f. 311-313 di vol. II),
- declaratie martor C. V. (f. 315-318 di vol. II),
- declaratie martor M. A. V. (f. 320-323 di vol. II),
- raspuns IPJ Sibiu cu privire la incetarea raporturilor de munca ale inculpatului (f. 332 di vol. II),
- raspuns IPJ Sibiu – Compartimentul Psihologie cu privire la discutiile purtate cu psihologul unitatii de catre persoana vatamata (f. 334 di vol. II),
- cerere de recuzare (f. 355 di vol. II),
- cerere de stramutare si acte aferente in copie (f. 393-430 di vol. II),
- fisa SEIP martor T. S. S. (f. 432 di vol. II),
- extrasul sentinta penala nr. 34/14.05.2015 a Curtii de Apel Alba-Iulia prin care s-a respins cererea de stramutare (f. 453-454 di vol. II),
- declaratie martor C. A. A. (f. 463-464 di vol. II),
- declaratie martor F. P. (f. 491-492 di vol. III),
- declaratie martor F. A. (f. 494-495 di vol. III),
- declaratie martor P. R. (f. 497-498 di vol. III),
- declaratie martor V. G. (f. 500-502 di vol. III),
- chitanta nr. 1378/05.03.2015 in cuantum de 2.000 lei onorariu avocat (f. 503 di vol. III),
- concluzii scrise persoana vatamata (f. 504-510 di vol. II),
- concluzii scrise inculpat si acte atasate (f. 528-530 di vol. III).
La termenul de judecata din 31.10.2014, judecatorul de camera preliminara in temeiul art. 348 Cpp raportat la art. 207 alin. 2 si alin. 4 Cpp a constatat legalitatea si temeinicia masurii preventive a controlului judiciar a inculpatului I. V., dispusa prin incheierea penala nr. 76/09.03.2014 a Judecatoriei Sibiu si in temeiul art. 348 Cpp raportat la art. 207 alin. 2 si alin. 4 Cpp a mentinut masura preventiva a controlului judiciar a inculpatului I.V..
Judecatorul de camera preliminara a constatat faptul ca in prezent inculpatul se afla in stare de arest la domiciliul din Sibiu, in dosarul nr. 8595/306/2014 al Judecatoriei Sibiu.
La termenul de judecata din 03.12.2014, judecatorul de camera preliminara in temeiul art. 345 alin. 1 si alin. 2 Cpp a constatat neregularitatea rechizitoriului emis in dosarul nr. 17293/P/2014 al Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu in ceea ce priveste incadrarea juridica a trimiterii in judecata a inculpatului I. V., pentru savarsirea infractiunii de ultraj, prevazuta de art. 257 alin. 1 si 4 din Cp si a comunicat incheierea Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu in vederea remedierii neregularitatii constatate in actul de sesizare, procurorul urmand a comunica judecatorului de camera preliminara in termen de 5 zile daca mentine dispozitia de trimitere in judecata ori solicita restituirea cauzei.
La termenul de judecata din 22.12.2014, judecatorul de camera preliminara 1. In temeiul art. II alin. 2 din OUG nr. 82/10.12.2014 raportat la art. 348 Cpp, art. 207 alin. 2, alin. 4 si alin. 7 Cpp a constatat legalitatea si temeinicia masurii preventive a controlului judiciar a inculpatului I. V., iar in temeiul art. 348 Cpp raportat la art. 207 alin. 2, alin. 4 si alin. 7 Cpp a mentinut masura preventiva a controlului judiciar a inculpatului I. V . 2. In temeiul art. 346 alin. 4 Cpp a constatat legalitatea sesizarii instantei cu rechizitoriul nr. 1285/P/2014 emis de Parchetul de pe langa Judecatoria Sibiu privind pe inculpatul I. V., cercetat pentru savarsirea infractiunii de ultraj, prevazuta de art. 257 alin. 1 si 4 din Cp raportat la art. 193 alin. 2 Cp, precum si a administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala si a dispus inceperea judecatii cauzei privind pe inculpatul I. V..
La termenul de judecata din 09.02.2015, instanta in temeiul art. 362 alin. 2 Cpp raportat la art. 208 alin. 2 si alin. 5 Cpp a constatat legalitatea si temeinicia masurii preventive a controlului judiciar a inculpatului I.V. si in temeiul art. 208 alin. 5 Cpp raportat la art. 207 alin. 2, alin. 4 si alin. 7 Cpp a mentinut masura preventiva a controlului judiciar a inculpatului I. V..
La termenul de judecata din 02.03.2015, instanta a luat act de constituirile de parte civila, a audiat persoana vatamata si a incuviintat probe pentru toate partile si procuror.
La termenul de judecata din 16.03.2015, instanta a audiat martori.
La termenul de judecata din 30.03.2015, instanta in temeiul art. 362 alin. 2 Cpp raportat la art. 208 alin. 2 si alin. 5 Cpp, cu aplicarea art. 67 alin. 6 Cpp, a constatat legalitatea si temeinicia masurii preventive a controlului judiciar a inculpatului I. V., si in temeiul art. 208 alin. 5 Cpp raportat la art. 207 alin. 2, alin. 4 si alin. 7 Cpp a mentinut masura preventiva a controlului judiciar a inculpatului I, V,, iar in temeiul art. 68 Cpp a inaintat dosarul completului imediat urmator, in aceeasi materie, respectiv C3 penal CPF, in vederea solutionarii cererii de recuzare, formulata atat in scris, cat si oral, la acest termen de judecata, de catre inculpatul I, V.
La termenul de judecata din 27.04.2015, instanta potrivit art. 72 alin. 5 Cpp, a inaintat, de indata, in original a cererii de stramutare, formulata ?i depusa in scris la dosar, de catre inculpatul din prezenta cauza – I, A, V,, Cur?ii de Apel Alba Iulia, impreuna cu toate inscrisurile anexate acesteia; si a admis cererea de amanare existenta la dosar din partea aparatorului ales al inculpatului, d-ul av. Z, N,, acordand termen in cunostinta martorilor prezenti.
La termenul de judecata din 25.05.2015, instanta a incuviintat in aparare cererile in probatiune ale inculpatului si ale procurorului si a dispus citarea martorilor, iar in temeiul art. 362 alin. 2 Cpp raportat la art. 208 alin. 2 si alin. 5 Cpp, cu aplicarea art. 67 alin. 6 Cpp, a constatat legalitatea si temeinicia masurii preventive a controlului judiciar a inculpatului I, V,, dispusa prin incheierea penala nr. 76/09.03.2014 a Judecatoriei Sibiu si in temeiul art. 208 alin. 5 Cpp raportat la art. 207 alin. 2, alin. 4 si alin. 7 Cpp a mentinut masura preventiva a controlului judiciar a inculpatului I, V.
La termenul de judecata din 27.05.2015, instanta a audiat toti martorii incuviintati, a inchis cercetarea judecatoreasca si a acordat cuvantul in dezbateri, iar in temeiul art. 390 al. 2 Cpp si art. 391 Cpp, a fixat un termen pentru pronun?are, pentru a se da posibilitatea apararii inculpatului de a depune la dosar concluzii scrise.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine ca:
In fapt,
In data de 08.03.2014, intre orele orelor 16:00-17:00, persoana vatamata C,T,impreuna cu martorul M, A, A,, ambii din cadrul IPJ Sibiu – Serviciul Criminalistic, fiind insotiti si de un echipaj al politiei rutiere s-au deplasat pe str. …din mun. Sibiu pentru a participa la o cercetare la fata locului in urma producerii unui accident rutier, care a implicat un conducator auto si un biciclist.
Ajunsi la fata locului, lucratorii de politie din cadrul Serviciului Criminalistic Sibiu au inceput sa efectueze masuratori si fotografii de orientare, fapt ce a necesitat eliberarea sectorului de strada unde s-a produs evenimentul rutier.
Intrucat in campul de lucru, respectiv pe trecerea de pietoni, se afla parcat un autoturism marca BMW, inmatriculat cu numerele …., in fata tarabelor pentru flori, lucratorul de politie M. A. A. s-a deplasat la autoturismul in cauza la pasagerul din dreapta fata, care era o persoana de sex feminin, martora I.L. si pe care a rugat-o sa il strige pe sofer pentru a-i solicita acestuia sa mute autoturismul.
In acel moment proprietarul autoturismului marca BMW, inculpatul I. V., a venit din Piata Vasile Aron, avand in mana un buchet de flori.
In momentul in care martorul M.A. i-a solicitat sa mute masina, dupa ce s-a prezentat a fi de la politie si s-a legitimat, inculpatul s-a enervat, a lasat florile in masina pe bancheta din spate si a inceput sa ii adreseze injurii politistului „ce vrei ma muistule du-te sa-mi sugi p..a cine esti tu?”.
Atunci martorul M. A. s-a legitimat si i-a spus ca este lucrator de politie si efectueaza o cercetare la fata locului, iar modul in care inculpatul parcase autoturismul impiedica efectuarea fotografiilor de orientare necesare si in acelasi timp i-a indicat acestuia autospeciala de politie marca Dacia Logan.
Auzind solicitarea lucratorului de politie, inculpatul I.V. i-a raspuns pe un ton agresiv, aducandu-i din nou injurii „ma pis pe tine ca esti de la politie imi sugi p..a, ce daca esti de la politie”.
Vazand ca soferul autoturismului marca BMW continua cu atitudinea recalcitranta, martorul M. A. A. s-a retras si a solicitat sprijinul colegilor sai, la fata locului ajungand lucratorii de politie C. V. si T. C., chiar in momentul in care inculpatul se apropiase de M. si i-a spus „iti f… un cap in gura”.
Persoana vatamata C. T. ajuns la fata locului si-a declinat identitatea, spunandu-i inculpatului I. V. ca este de la politie si l-a intrebat pe acesta care este problema, moment in care inculpatul i-a raspuns „iti dau m…, iti tai capul, jegule, de cand te urmaresc si vreau sa ma intalnesc cu tine”.
Desi persoana vatamata C. T. i-a solicitat din nou inculpatului sa se calmeze, acesta din urma a devenit din ce in ce mai recalcitrant adresand amenintari si injurii persoanei vatamate, iar la un moment dat s-a apropiat amenintator de acesta.
Atunci persoana vatamata a avut un reflex de autoaparare si a incercat sa pastreze distanta fata de inculpatul I. V. sprijinindu-se cu bratul in zona pieptului acestuia, apoi l-a prins de mana dreapta, degetul mare, pe care i l-a rasucit pentru a se apara si l-a tinut aproape de el.
Acest lucru l-a enervat si mai tare pe inculpatul I. V. care l-a apucat pe C.T.cu ambele maini de gulerul hainei, in zona gatului, l-a ridicat si a incercat sa il proiecteze pe sosea.
In acel moment persoana vatamata s-a prins la randul sau cu mainile de haina inculpatului, iar in momentul in care acesta a incercat sa il proiecteze, a cazut pe sosea, pe partea carosabila, persoana vatamata se afla la sol, iar inculpatul se afla deasupra acesteia, exercitand cu mainile o compresie la nivelul gatului persoanei vatamate, situatie care a durat aproximativ un minut pana au intervenit ceilalti colegi politisti.
Vazand ca faptele se precipita, lucratorii de politie aflati la fata locului, M.A. si C. V., impreuna cu martorul asistent T. S. S. au intervenit si l-au ridicat pe inculpat de pe persoana vatamata.
Persoana vatamata a luat statia de politie si a anuntat incidentul, solicitand sprijinul unui echipaj de politie.
In continuare, inculpatul foarte iritat, i-a adresat injurii si amenintari cu moartea si cu exercitarea unor acte de violenta impotriva persoanei vatamate si a membrilor familiei acestuia, apoi s-a urcat in autoturismul sau dorind sa plece.
Data fiind situatia, martorul C. V. i-a cerut inculpatului sa ramana la fata locului pentru a rezolva problema, iar acesta din urma s-a conformat si doar a mutat masina cativa metri mai incolo.
Dupa cateva minute, dupa ce inculpatul a coborat din autoturism, persoana vatamata l-a intrebat ce problema are cu el, iar inculpatul i-a adus din nou injurii persoanei vatamate si s-a apropiat de ea cu intentia de a o lovi.
In acel moment, intre persoana vatamata C. T. si inculpatul I. V. s-a interpus martorul C. V., pe care I. V. l-a luat in brate, folosindu-l ca punct de sprijin, a ridicat piciorul cu intentia de a-l lovi pe persoana vatamata si a aplicat o lovitura cu piciorul in zona umarului stang partea superioara a martorului C. V., atingandu-l usor si pe persoana vatamata tot in zona umarului stang.
Persoana vatamata s-a retras pentru a aplana conflictul, iar inculpatul s-a deplasat de buna voie la sediul politiei, alaturi de echipajul care sosise la fata locului.
Ca urmare a actelor de agresiune, agentul de politie persoana vatamata C.T. a suferit leziuni traumatice care au necesitat 2-3 zile de ingrijiri medicale pentru vindecare, potrivit Raportului de constatare medico-legala nr. …/II/a/13 din 09.03.2014 emis de Serviciul de Medicina Legala Sibiu (f. 74 dup).
Instanta retine ca din declaratiile persoanei vatamate C. T. (f. 11-13 dup, 253-257 di vol. I) rezulta ca acesta a fost solicitat de catre martorul M. A., care intampina probleme cu un sofer recalcitrant.
Persoana vatamata a aratat ca si-a declinat identitatea, i-a spus inculpatului I.V.ca este de la politie si l-a intrebat care este problema, moment in care acesta a devenit agresiv verbal, i-a adresat injurii si amenintari lui si familiei sale si i-a spus „de cand te urmaresc si vreau sa ma intalnesc cu tine”, „iti tai capul jegule…”, „te bag…te scot… fututi …”.
Apoi s-a apropiat nervos de persoana vatamata si a incercat sa-i aplice o lovitura cu capul, C. T. avand o reactie de autoaparare, a ridicat bratul si s-a sprijinit in zona claviculei inculpatului.
Persoana vatamata arata ca a fost prinsa de haine si trantita in mijlocul strazii, inculpatul cazand peste ea si exercitand in acelasi timp o compresie la nivelul gatului. T.C. mai declara ca, dupa ce inculpatul I.V. a fost ridicat de colegii sai de pe el, acesta a continuat cu amenintarile si injuriile, iar la un moment dat l-a atins usor cu piciorul in zona umarului stang, deoarece inculpatul a ridicat piciorul spre el incercand sa-l loveasca, dar s-a interpus martorul C. V..
Persoana vatamata a mai declarat ca a suferit leziuni de tipul echimozelor, excoriatii in jurul gatului, s-a murdarit pe haina de la uleiul si praful de jos, aspect confirmat si prin declaratiile martorilor si prin procesul-verbal de examinare si plansa foto (f. 77-85 dup).
In continuare, persoana vatamata a mai aratat in fata instantei de judecata ca el nu i-a adresat inculpatului nicio injurie in toata perioada evenimentului, ca a respectat normele procedurale si ca a incercat sa se apare, pentru a nu fi lovit de inculpat.
Persoana vatamata a indicat ca solicita daune morale pentru prejudiciul de imagine suferit, in primul rand ca om, ca intretinator de familie, ca angajat al Statului si om al legii, dar si pe latura sportiva; este unul dintre cei mai vechi criminalisti din Sibiu si toata lumea il cunoaste, existand tot felul de discutii in cadrul politiei cu privire la acest incident si la adresa sa.
Dupa eveniment a consumat ceaiuri, a fost nelinistit, nu putea dormi, nu-i venea sa creada ca i s-a intamplat lui asa ceva, apeland la psihologul unitatii, doamna C..
Persoana vatamata a precizat ca a fost coleg cu inculpatul in cadrul politiei, dar intre cei doi nu au fost relatii de dusmanie, ci strict profesionale, de serviciu.
Mai departe, persoana vatamata a indicat ca are competenta de cercetare la fata locului si este direct raspunzator cu privire la cercetarea campului infractional.
Instanta apreciaza ca declaratiile persoanei vatamate sunt confirmate de declaratiile martorilor de la dosar, printre care si cea a martorului T. S.S. (f. 37-39 dup), care a aratat ca atat T. C., cat si M. A. s-au legitimat inainte de a discuta cu inculpatul I.V., l-a auzit pe I. V. cand a adresat amenintari si injurii persoanei vatamate „ca ii ia familia in p..a, copii, nevasta, le dadea m… la toti care erau in jur de la politie, indiferent ce se intampla ii prinde pe toti si le rupe capul, ca ii prinde fata lui C. T. si i-o ia in p..a”, l-a vazut cand s-a apropiat amenintator de T. C., acesta aparandu-se prin asezarea mainii in pieptul soferului si a vazut momentul in care inculpatul l-a proiectat pe T. C. in mijlocul strazii, asezandu-se deasupra lui si exercitand o compresie la nivelul gatului.
Martorul a mai auzit si momentul in care inculpatul I. V. i-a spus lui T. C. ca „de mult vroia sa-l bata, de cand lucra la Politia Rutiera”, precum si incidentul in care inculpatul a ridicat piciorul spre a-l lovi pe persoana vatamata, s-a interpus C. V., a fost lovita si persoana vatamata, apoi soferul a fost ridicat de un echipaj de politie.
La randul sau, martorul C. V. (f. 44-45 dup, 315-318 di vol. II) confirma faptul ca l-a auzit pe I. V. amenintand si injurandu-l pe Toader Cristian, spunandu-i acestuia ca „de mult vroia sa-l intalneasca”, a vazut momentul in care s-a indreptat nervos spre persoana vatamata, iar aceasta a incercat sa pastreze distanta, punand mana in fata, precum si momentul in care inculpatul l-a prins pe T. C. de haine, l-a rasucit si l-a pus jos, pe spate, pe partea carosabila, asezandu-se apoi peste acesta cu mainile in pieptul si in gatul sau.
Martorul a aratat ca el impreuna cu M. l-a ridicat pe inculpat de pe persoana vatamata, apoi l-au sfatuit pe T. sa mearga la masina de politie pentru a anunta evenimentul.
De asemenea, in fata instantei martorul a declarat ca a observat si lovitura de picior pe care inculpatul a dorit sa i-o aplice lui C. T., spunand ca inculpatul era nervos, dar martorul s-a interpus si a fost lovit in zona umarului stang, fara a vedea daca a fost lovita si persoana vatamata care se afla in spatele sau.
Martorul a mai precizat in fata instantei ca zona era aglomerata, fiind zona pietei, ca sotia inculpatului nu s-a dat jos din masina decat spre finalul evenimentelor, ca T. nu l-a insultat deloc pe inculpat, ca martorul M.I. nu a vazut prima scena cu trantirea la pamant, ci a aparut doar la a doua faza, ca el personal l-a recunoscut de la inceput pe inculpat ca fost coleg, ca nu s-a facut o delimitare a locului, dar era parcata masina de politie chiar in fata pietei, la aproximativ 25 metri de masina inculpatului, care ar fi putut-o observa.
In acelasi sens sunt si declaratiile martorului M. A. Al. (f. 47-49 dup, 320-323 di vol. II), care arata ca s-a legitimat si i-a aratat inculpatului Iancu Vasile si autospeciala de politie pentru a-i sugera ca este de la politie, martorul a auzit injuriile si amenintarile pe care inculpatul I. V. i le-a adresat persoanei vatamate T. C.; l-a vazut pe inculpat in momentul in care s-a indreptat amenintator cu intentia de a-l lovi pe persoana vatamata, acesta intinzand mana pentru a se apara; apoi, l-a observat in momentul in care l-a prins de haine si l-a proiectat pe sosea pe T. C., asezandu-se deasupra acestuia.
In fata instantei, martorul a aratat ca la fata locului trebuiau sa faca fotografiile necesare, a dat cu spatele la masina de politie, moment in care a vazut auto BMW, s-a adresat doamnei din masina de pe partea dreapta, intreband-o cine este conducatorul auto, deoarece trebuie sa faca fotografii si trebuie mutata masina din acel loc, spunandu-i ca este de la politie.
In continuare, martorul a precizat ca doamna l-a strigat pe A., conducatorul auto, acesta fiind inculpatul I.V., caruia i-a adresat rugamintea sa mute masina ca e de la politie, i-a aratat si autospeciala politiei, moment in care inculpatul a inceput sa ii adreseze injurii „ce vrei ma muistule du-te sa-mi sugi p..a cine esti tu?”.
Martorul M. A. mai arata ca in acel moment s-a legitimat si i-a spus ca este lucrator de politie si efectueaza o cercetare la fata locului, iar auzind acestea inculpatul I.V. i-a raspuns pe un ton agresiv, aducandu-i din nou injurii „ma pis pe tine ca esti de la politie imi sugi p..a, ce daca esti de la politie”.
Martorul a precizat ca a dat inapoi, a chemat colegii C. si T., doar C. fiind imbracat in uniforma de politist, iar pana au ajuns colegii langa el, inculpatul s-a apropiat de el, undeva in spatele masinii inculpatului, adresandu-i in continuare injurii, iar colegul C. l-a recunoscut si i s-a adresat pe nume, spunandu-i sa se linisteasca.
Mai departe, martorul a aratat ca a venit la el C. T. si l-a intrebat ce se intampla, moment in care a existat un schimb de replici, T. i-a spus ca sunt de la politie, apoi Iancu l-a prins intr-un fel de guler pe T. si l-a trantit jos, inainte de aceasta persoana vatamata i-a zis sa se indeparteze, a incercat sa il impinga cu mana sa se dea la o parte, dupa care a fost trantit jos si ridicat de el si C..
Martorul a descris scena in care persoana vatamata a fost pusa la pamant, indicand ca T. era intins pe spate pe partea carosabila, inculpatul era peste acesta, mana stanga a lui I. era pe gatul lui T., intrucat de mana stanga a inculpatului a incercat sa il ridice de pe persoana vatamata, fara a reusi, totul a durat pana intr-un minut, apoi el cu C. l-au tras pe inculpat, el a tras de mana stanga, iar C. de mana dreapta; inculpatul continuand sa profereze injurii la adresa persoanei vatamate.
Martorul a declarat ca isi aminteste ca inculpatul sa fi spus ca de mult dorea sa il intalneasca pe persoana vatamata si sa-l loveasca, dar nu si-a mai amintit exact amenintarile verbale si injuriile ad litteram, ci doar ca ele au existat.
In continuare, martorul a precizat ca dupa ce inculpatul a fost separat de persoana vatamata, T. a sunat la dispecerat, a trecut o perioada de timp pana a sosit echipajul, perioada in care a stat mereu langa T. pentru a-l proteja, iar cand au venit colegii de la ordine publica inculpatul a mai avut un moment in care a fost violent, si anume ca a incercat din nou sa il loveasca pe persoana vatamata cu piciorul, prin ridicare, dar „daca nu ma insel cred ca l-a lovit de fapt putin pe colegul C., care se afla intre cei doi”, aratand si ca isi mentine in integralitate toata declaratia din cursul urmaririi penale, inclusiv cu privire la expresiile jignitoare, fiind mult mai recenta fata de data evenimentului.
Martorul C. M. I. (f. 34-35 dup, 308-309 di vol. II) a aratat ca nu a fost prezent la incidentul propriu zis si ca ceea ce declara este doar din auzite, ca s-a deplasat la fata locului dupa ce a auzit chemarea prin statie, ca l-a vazut pe persoana vatamata murdar pe haine, plin de noroi, a auzit niste injuraturi dar nu stie din partea cui, ca este posibil ca inculpatul sa fi spus acele lucruri catre T., ca daca asa a declarat la procuror asa este, doar ca acum nu isi mai aminteste exact, ca a vazut gestul lui I. cu piciorul, dar lovitura in sine nu, ca inculpatul i-a cerut sa se deplaseze la politie, pentru a nu mai face circ pe strada, s-a conformat, nu a fost necesara imobilizarea lui.
Martorul M. I. (f. 41-42 dup, 311-313 di vol. II) a sustinut ca masina lui I. era parcata in statia de autobuz, ca a crezut initial ca inculpatul a fost folosit ca martor asistent, afland de la C. ca de fapt a avut loc un incident cu T., ca acesta a vrut sa ii ceara socoteala lui I. pentru ce s-a intamplat mai devreme, avand loc o discutie contradictorie, iar inculpatul a incercat sa il loveasca cu piciorul pe persoana vatamata, dar acea lovitura a fost interpusa de colegul sau C., care a barat din partea laterala cu umarul si a fost lovit.
Martorul a mai precizat ca isi mentine in integralitate declaratia din cursul urmaririi penale, intrucat a avut memoria mai proaspata, ca intr-adevar inculpatul era nervos, iar persoana vatamata ii spunea sa stea linistit, ca inculpatul este o fire mai impulsiva care raspunde la provocari.
Martorul C. A. A. (f. 62-63 dup, 463-464 di vol. II) a declarat ca nu a fost la fata locului, deoarece era la birou la sediul IPJ Sibiu, iar tot ceea ce cunoaste este din auzite, respectiv ca a avut loc un incident intre inculpatul Iancu si persoana vatamata T., ca a avut o conversatie telefonica cu T. C., ca in rest nu l-au interesat discutiile de la birou dintre colegi.
Martora T.M. (f. 18-20 dup) a declarat in cursul urmaririi penale ca in acea zi de 08.03.2014 se afla in Piata Vasile Aron cu niste flori pentru vanzare, ca a vazut un echipaj de politie faceau niste masuratori pentru un accident auto care a fost in acel loc.
Martora a mai precizat ca a vazut la un moment dat ca echipajul de politie care era in apropierea ei a fugit catre celalalt echipaj, a fugit si ea sa vada ce se intampla, si a observat un domn politist ridicand un alt domn de pe jos cu giaca neagra, care gesticula din maini catre un alt domn cu haina neagra.
Dupa aceea a plecat de acolo la locul ei si a vazut un echipaj de politie, faptele petrecandu-se in jurul orei 18,00, ca nu a auzit galagie, doar a vazut politistii fugind inspre un anumit loc, ca a vazut ca cel de pe jos nu era imbracat in politist, era imbracat in pantaloni negri, o haina neagra cu dungi rosii, iar langa el era un barbat tanar, inalt, cu parul deschis la culoare, ca in jur s-a strans mai multa lume sa vada ce s-a intamplat.
Martora F. P. (f. 14-15 dup, 491-492 di vol. III) a precizat ca se afla in fata chioscului de flori pentru a vinde flori, ca a vandut un buchet unei persoane de sex masculin apoi dupa 2 3 minute a auzit strigate dinspre strada, apoi l-a vazut pe domnul caruia ii vanduse flori langa auto sau, iar langa el mai multe persoane, apoi a vazut cum doua persoane se bateau, iar una dintre ele era domnul caruia ii vanduse florile, a vazut ca un barbat era cazut la sol, iar clientul ei era in picioare, iar politia a intervenit pentru a aplana conflictul.
In fata instantei martora l-a identificat pe domnul care i-a cumparat flori in persoana inculpatului I. V. si a precizat ca isi mentine declaratia din cursul urmaririi penale.
Martora F. A. (f. 25-26 dup, 494-495 di vol. III) a aratat ca isi mentine declaratia din cursul urmaririi penale, prin care a sustinut ca in 08.03.2014 se afla in fata chioscului cu flori, o observat un auto gri parcat, iar conducatorul auto se indrepta spre masina cu flori in mana, a auzit strigate si a vazut cum lucratorii de politie s-au indreptat inspre conducatorul auto, incercand sa-l imobilizeze, s-a ivit o altercatie intre acestia, dar nu a auzit ce au discutat, apoi a vazut soferul ca a mutat masina.
Martorul P. R. (f. 28-29 dup, 497-498 di vol. III) a sustinut ca la momentul producerii incidentului se afla la aproximativ 15 metri de persoanele implicate in altercatie, respectiv in fata chioscului unde vinde flori, fiind parcata acolo o masina de politie, iar in fata acestei masini un MBW de culoare gri, iar la un moment dat a observat mai multi lucratori de politie care au intervenit in aplanarea conflictului dintre cele doua persoane, care au fost separate, nu a auzit amenintarile si injuriile care si le-au proferat cele doua persoane.
Martorul V. G. (f. 31-32 dup, 500-502 di vol. III) a declarat ca in 08.03.2014 se afla in fata Pietei Agroalimentare de pe str. …, pentru a efectua masuratori impreuna cu organele de cercetare penala privind un eveniment rutier in care a fost implicat anterior, iar la un moment dat a auzit niste strigate si a observat lumea ca se indreapta in acea directie pentru a vedea ce s-a intamplat, vazand mai multi lucratori de politie care incercau sa imobilizeze un tanar, iar acesta i-a impins pentru a se sustrage, apoi tanarul si-a mutat masina, nu a auzit discutiile, dar la un moment dat l-a auzit pe tanar cum i-a strigat unui lucrator de politie „bai muie” si s-a repezit la el.
Martorul a mai aratat ca tanarul era foarte agresiv in limbaj si comportament, ca in auto BMW a observat o femeie, iar dupa discutiile cu politia tanarul s-a indreptat spre auto politiei.
In fata instantei, matorul si-a mentinut declaratia din cursul urmaririi penale si l-a identificat pe inculpatul I. V. ca fiind tanarul despre care a facut vorbire in declaratia sa, dar nu si-a mai amintit detalii cu privire la expresiile proferate de catre cele doua parti.
In cursul urmaririi penale inculpatul I. V. a dat mai multe declaratii in fata procurorului (f. 87-88, 90, 91-92 dup) si a judecatorului de drepturi si libertati (f. 115-119 dup), iar in fata instantei si-a exercitat dreptul la tacere, exprimandu-si doar ultimul cuvant la finalul cauzei.
In cadrul declaratiei din 09.03.2015 (f. 87-88 dup), inculpatul a sustinut ca in data de 08.03.2014 coborat din auto pentru a cumpara flori, a venit la el o persoana de sex masculin care i-a solicitat sa plece, fara niciun motiv, apoi persoana respectiva i-a adresat cuvinte deranjante si au ajuns sa se jigneasca reciproc, iar dupa un schimb de replici i-a spus ca este lucrator de politie, fara a-i arata legitimatia, dupa care a venit la el C. T., pe care il cunostea si care l-a prins de gat.
Inculpatul a aratat ca in momentul in care l-a prins de gat, l-a prins si el de haine si l-a pus la pamant, imobilizandu-l, langa ei fiind alti doi politisti de la rutiera, iar dupa ce i-a dat drumul au inceput sa se injure reciproc, s-a urcat in auto dorind sa plece, dar la rugamintea unui lucrator de politie a oprit pe dreapta, ulterior venind spre el persoana vatamata pusa pe scandal, iar el a dat cu piciorul inspre persoana vatamata, fara a-l atinge, apoi s-a deplasat la politie.
Inculpatul a precizat ca nu l-a agresat pe C. T. si ca tot ce s-a intamplat i se trage de la o cercetare la fata locului in calitate de colegi acum aproximativ 5 ani, si ca nu stia ca persoana vatamata se afla in timpul exercitarii atributiilor de serviciu in momentul altercatiei, sau daca mai lucreaza sau nu in politie, ca nu a fost niciun indiciu din care sa rezulte ca se efectua o cercetare la fata locului.
Inculpatul a motivat gestul sau cu piciorul ca fiind venit in urma unor jigniri din partea persoanei vatamate, si ca doar dupa ce l-a luat de gat a observat politistii imbracati militar, dar ca stia ca persoana vatamata este lucrator la criminalistica, dar nu considera ca punerea la pamant este o agresiune, atata timp cat nu l-a lovit.
In cadrul celei de-a doua declaratii din 09.03.2015 (f. 91-92 dup), inculpatul a dorit sa mai precizeze ca daca nu era prins de gat de persoana vatamata isi continua drumul, ca acesta l-a amenintat si injurat, „mi-a spus ca ne mai intalnim si ca sigur ii va face probleme”, ca l-a pus jos pentru a se apara, el fiind cel provocat, ca niciun politist nu i-a aratat vreo legitimatie, ca totul este o razbunare din partea persoanei vatamate, ca a avut o disputa in urma cu 4-5 ani, ca persoana vatamata l-a prins de mana si i-a dat degetul peste cap.
La data de 14.04.2014, inculpatul (f. 90 dup) a sustinut ca doreste sa fie audiata ca martor sotia sa I. L. si martorul M. B., al carui domiciliu il va indica avocatul ales, ca persoana vatamata a sarit pe el, l-a prins de gat si de mana dreapta, degetul mare si i l-a dat peste cap, a depus doua certificate medico legale, si reactia sa a fost una instinctiva, deoarece practica judo de mai multi ani.
In fata judecatorului de drepturi si libertati (f. 115-119 dup), inculpatul a declarat ca este posibil ca el sa il fi injurat primul pe persoana care i-a cerut sa mute masina, deoarece l-a enervat tonul cu care i s-a adresat, apoi s-au injurat simultan, ca nu s-a legitimat, afland ulterior ca este politist.
In continuare, inculpatul recunoaste faptul ca a aparut persoana vatamata C.T., care nu era imbracat in uniforma, si ca il cunostea de cand a lucrat si el in politie, ca persoana vatamata i-a sarit direct cu mana in gat, apoi i-a dat degetul de la mana dreapta peste cap, iar el l-a prins de giaca si l-a pus la pamant, fara a-l lovi, iar cealalta persoana cu care a discutat mai devreme era langa ei si le spunea sa se linisteasca.
Inculpatul recunoaste ca de fata la acest moment mai erau si doi politisti de la serviciul rutier, ca s-a injurat reciproc cu persoana vatamata, insa T. a inceput, ca a dorit sa plece cu masina, dar unul dintre cei doi politisti de la rutiera i-au spus sa ramana pe loc si sa nu plece, deoarece persoana vatamata apelase 112, iar ulterior a aparut un alt echipaj la fata locului, el conformandu-se in a se deplasa la sediul politiei, fara utilizarea fortei, cum din eroare s-a consemnat in ordonanta de retinere.
Inculpatul a mai invederat ca cei de la rutiera l-au tinut pe persoana vatamata sa nu sara la el, fiind interpusi intre cei doi, moment in care a dat cu piciorul inspre C.T., fara a-l lovi, ceea ce s-a intamplat tocmai pentru ca nu a vrut sa-l loveasca, si nu pentru ca s-ar fi retras persoana vatamata; aspecte contrazise de declaratiile martorilor oculari M. si C., precum si prin declaratia persoanei vatamate care arata clar ca daca nu s-ar fi interpus C., inculpatul l-ar fi lovit pe persoana vatamata in zona capului, cel lovit fiind martorul C., in zona de sus a umarului.
In continuare, inculpatul a aratat ca nu i-ar fi spus persoanei vatamate ca de mult il urmareste, ci ca din contra persoana vatamata il urmareste pe el, de cand au participat impreuna la o cercetare la fata locului, imprejurare in care in calitate de colegi nu i-a facut pe plac.
Inculpatul a mai precizat ca a vazut o singura masina de politie ulterior faptelor si ca i se pare normal ca politistii sa se intalneasca in orice zona a orasului; si ca a actionat asa pentru a se apara „daca stiam ca acesta se afla in exercitarea atributiilor de serviciu, m-as fi abtinut, dar asta nu inseamna ca as avea o scuza pentru ceea ce am facut.”
Instanta retine ca in data de 14.04.2014, prin avocat S. C., inculpatul depune la dosar certificatul medico-legal cu nr. I/a/223 din 10.03.2014 din care rezulta ca are nevoie de 1-2 zile de ingrijiri medicale acuzand o rasucire fortata a degetului I de la mana dreapta fara semne de leziune la tegument (f. 93 dup).
Ulterior mai depune o completare la certificatul medico-legal nr. R/1/I/a/223 din 13.03.2014 din care rezulta ca in 11.03.2014 inculpatul s-a prezentat la Clinica Polisano, iar in fisa de examinare s-a consemnat suspiciune fractura parcelara falanga distala police drept, entorsa articulatie radio-carpiana dreapta avand nevoie de 16-18 zile de ingrijiri medicale pentru vindecare (f. 94 dup).
Inculpatul a solicitat in aparare baza art. 16 lit. d Cpp cu referire la art. 26 alin. 1 Cp, sa se dispuna achitarea sa ?i sa se constate ca exista o cauza ce impiedica exercitarea ac?iunii penale, ca pentru a exista infrac?iunea de ultraj, nu trebuie depa?ite obliga?iile impuse in statutul poli?istului din legea de func?ionare a poli?iei, prin urmare atitudinea avuta trebuie sa fie in conformitate cu dispozi?iile legii, ori la momentul la care persoana vatamata a incercat sa se implice in elemente ce vizau traficul rutier, acesta a avut o imixtiune in atribu?iile altor persoane, a altor poli?i?ti, motiv pentru care a ie?it de sub protec?ia legii.
Inculpatul a precizat ca partea civila a fost persoana care s-a repezit catre inculpat, l-a admonestat motiv pentru care considera ca a existat o stare de provocare din partea acestuia, a incercat sa-l ia de gat, moment in care, in spirit de autoaparare, inculpatul a ripostat ?i s-au trantit amandoi la pamant, in acest fel persoana vatamata, a incalcat dispozi?iile art. 13 din Codul Deontologic de etica ?i deontologice al poli?istului, care prevede comportamentul poli?istului, care trebuie sa se comporte civilizat, sa dea dovada de amabilitate, adoptand o atitudine politicoasa, ?i precizeaza ca, niciuna dintre aceste atitudini nu a fost adoptata.
De asemenea, inculpatul a invocat ca legitimarea se face in condi?iile art. 14 din Codrul Deontologic al Poli?istului, respectiv poli?istul in uniforma trebuie sa poarte insemnele distinctive ?i echipamentul prevazut de lege pentru a fi protejat ?i recunoscut; de asemenea, poli?istul are obliga?ia de a-?i face cunoscuta identitatea in legatura cu indatoririle profesionale ce ii revin, respectiv sa-?i decline identitatea ?i obiectul pentru care se afla la fa?a locului si ca toate aceste aspecte nu au fost respectate, chiar mai mult, a men?ionat ca potrivit art. 57 din Lg 360 privind statutul poli?istului, este considerata abatere disciplinara, imixtiunea ilegala in activitatea altui poli?ist, ?i nu poate sa justifice ca a dirijat circula?ia, ca a vrut el, sau ca a facut serviciul poli?iei rutiere, iar potrivit art. 57 al. 1 lit. i din Legea nr. 360/2002, este considerata abatere disciplinara imixtiunea ilegala a poli?istului.
Analizand coroborat toate probele din dosar, prin prisma sustinerilor inculpatului cu ocazia declaratiilor din cursul urmaririi penale dar si din concluziile finale, instanta apreciaza ca apararile inculpatului sunt infirmate atat prin declaratiile persoanei vatamate, cat si prin declaratiile martorilor audiati in cauza, prezentate pe larg mai sus, in special C. V., M. A., M. I. (lucratori de politie), dar si V. G. si T. S. (persoane terte politiei) care au auzit injuriile si amenintarile inculpatului la adresat persoanei vatamate, dar si momentele de agresiune, iar ceilalti martori oculari au conturat situatia de fapt retinuta, rezultand ca cel care a inceput si a provocat tot incidentul este insusi inculpatul prin interactiunea sa nepotrivita cu martorul M. A, care a solicitat sprijinul colegilor de politie, iar apoi prin modalitatea de a i se adresa persoanei vatamate si prin faptul ca s-a apropiat de acesta amenintator, cu intentia de a-l lovi.
In aparare, inculpatul I. V. a solicitat audierea martorului B. M. si a sotiei sale, I. L..
Instanta retine ca martorul B. M. a declarat cu ocazia audierii din data de 17.04.2014 (f. 51-53 dup) ca a fost doar el impreuna cu inculpatul I.V. in autoturismul marca Audi cu nr. … si a observat momentul in care o persoana de sex masculin l-a prins de gat pe inculpatul Iancu Vasile din spate, intre acestia iscandu-se o altercatie.
Martorul nu poate preciza daca cei cu care I. V. a discutat s-au legitimat sau nu, nu mai retine strada pe care I. V. a parcat autoturismul; declara ca nu a observat niciun echipaj de politie in zona evenimentului si isi explica faptul ca nu a fost identificat de politie la fata locului prin aceea ca, in momentul in care a fost apelat numarul 112 el a luat un taxi si a plecat.
Ulterior, in data de 04.07.2014 (f. 55-56 dup), instanta observa ca martorul B.M.s-a prezentat din proprie initiativa in fata procurorului din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu si a precizat ca-si retrage declaratia data anterior in cauza, intrucat acesta nu corespunde adevarului.
Acesta a precizat ca nu s-a aflat la fata locului, in zona Pietei Agroalimentare din mun. Sibiu, in momentul savarsirii infractiunii de ultraj de catre inculpatul I. V., situatia de fapt relatata anterior fiind inventata de el pentru a-l ajuta pe inculpat, fara ca acesta din urma sa-l instige sa declare mincinos.
Totodata, martorul a declarat ca a aflat despre savarsirea infractiunii de ultraj de catre inculpat de la niste prieteni, in timp ce se afla la fotbal si pe baza celor auzite a relatat situatia de fapt consemnata in declaratia sa la data de 17.04.2014.
Fata de toate probele din dosar, instanta este de parere ca cea de-a doua declaratie a martorului B. M.i se coroboreaza cu ansamblul probator administrat in cauza, motiv pentru care se impune inlaturarea declaratiei data de acest martor in data de 17.04.2014, ca nefiind corespunzatoare adevarului.
Cu ocazia audierii martorei I L (f. 58-60 dup, 302-306 di vol. II), aceasta a precizat ca pe toata durata producerii altercatiei intre sotul sau I. V. si persoana vatamata T. C., s-a aflat in autoturismul marca BMW, inmatriculat cu numerele …, parcat de catre sotul sau pe str. … din mun. Sibiu, imediat dupa trecerea de pietoni.
In legatura cu incidentul, martora a precizat ca initial a auzit cum o persoana de sex masculin (n.n. martorul M.A. A.) i-a solicitat sotului sau sa mute autoturismul in alt loc, fara ca respectiva persoana sa se legitimeze si sa arate motivele pentru care doreste sa fie mutat autoturismul, iscandu-se astfel o cearta intre aceasta si sotul sau I. V..
Mai apoi, inculpatul s-a intors la autoturism si a lasat florile pe bancheta din spate, moment in care „la autoturism si-a facut aparitia o persoana de sex masculin (n.n. persoana vatamata T. C), care a sarit cu mainile in jurul gatului sotului meu”.
Atunci, martora a observat cum inculpatul a pus-o jos, la sol, pe persoana vatamata, dupa care intre cei doi a urmat un schimb de jigniri. Totodata, martora I L a precizat ca persoana vatamata nu s-a legitimat in momentul in care a ajuns la autoturismul sau.
Ulterior altercatiei, inculpatul si-a mutat autoturismul cativa metri mai incolo, dupa care a stat de vorba cu martorul C. V.. Intre timp, la fata locului si-a facut aparitia persoana vatamata T. C., care din nou l-a provocat pe inculpat prin adresarea unor cuvinte jignitoare. Drept raspuns la atitudinea persoanei vatamata, sotul sau I. V. „a ridicat piciorul inspre acea persoana fara insa a o atinge”, potrivit declaratiei acestei martore.
Martora a sustinut ca a auzit ce se intampla, chiar daca nu s-a dat jos din masina, intrucat a lasat geamul in jos, dar nu isi poate aminti injuriile pe care cele doua persoane si le-au adresat, dar ca nu au fost amenintari, ca nu l-a vazut la fata locului pe martorul B..M., doar o masina asemanatoare cu a acestuia trecand prin zona, ca primul politist nu i-a zis sotului ei ca este de la politie cand i-a spus sa isi mute masina, ca persoana vatamata l-a provocat a doua oara pe Iancu, iar acesta a ripostat ridicand piciorul la el, pana la inaltimea pieptului.
Analizand declaratia martorei I. L., instanta apreciaza ca aceasta este nesincera si subiectiva, fiind facuta pro causa in favoarea inculpatului din urmatoarele considerente: din ansamblul probatoriului administrat s-a stabilit ca atat persoana vatamata T. C., cat si martorul M. A. A. si-au declinat identitatea in momentul in care au luat contact cu inculpatul I. V. si i-au spus acestuia ca sunt lucratori de politie si efectueaza o cercetare la fata locului, cu atat mai mult cu cat inculpatul este fost lucrator de politie si coleg cu persoana vatamata si a recunoscut ca l-a cunoscut pe C. T., doar ca nu stia daca se afla in exercitarea atributiilor de serviciu (sustinere nesincera a inculpatului din moment ce masina politiei era in apropiere de cercetarea la fata locului, iar martora T.M. a aratat clar ca politistii faceau masuratori, deci si din punctul de vedere al unui simplu cetatean, politistii erau in actiune, doar inculpatul nu si-a dat seama, cu atat mai mult cu cat el insusi este fost politist care a facut astfel de activitati).
Ori martora I. L., care se afla in autoturism in momentul incidentului, a precizat ca „niciunul dintre acestia nu s-au legitimat”; mai mult decat atat, chiar si inculpatul in declaratia din data de 09.03.2014 a precizat ca „domnul respectiv (n.n. martorul M. A.A.) mi-a spus ca este lucrator de politie fara a-mi arata legitimatia”, iar martora inclusiv in fata instantei a sustinut ca nu a auzit asa ceva; persoana vatamata si martorii audiati in cauza au precizat ca inculpatul a avut o discutie cu persoana vatamata inainte de momentul altercatiei, dupa care inculpatul s-a apropiat amenintator de T. C., care in incercarea de a pastra distanta fata de inculpat, pe fondul starii de surescitare a inculpatului care ameninta si injura, s-a sprijinit cu bratul in zona pieptului acestuia si l-a prins de degetul mare de la mana; in schimb, martora I. L. a aratat ca „in momentul in care sotul meu a inchis portiera autoturismului, la masina si-a facut aparitia o alta persoana de sex masculin care a sarit cu mainile in jurul gatului sotului meu”; ceea ce contrazice insesi declaratiile inculpatului; iar martorii M. I., M. A. A. si T. S. S. au observat lovitura pe care inculpatul a incercat sa o aplice in zona umarului stang al persoanei vatamate C.T., pe cand martora sustine ca inculpatul nu l-a atins cu piciorul pe T. C..
Pentru toate aceste considerente, instanta a dispus inlaturarea declaratiei acestei martore.
In sustinerea situatiei de fapt prezentate mai sus instanta a avut in vedere si interceptarea telefonica din data de 08.03.2014, orele 22-03 (f. 65-66 dup), in care T.C.A., finul inculpatului I. V. este apelat de nr. 0732660817, respectiv de martorul C. A. A., care ii relateaza acestuia evenimentele in care a fost implicat I. V..
Fiind intrebat de unde stie, C. A. A.raspunde: „Pai n-am fost acolo cand…? Pielea mea…! Cand l-o luat astia!...” „La CFL l-au luat, stii, la CFL…! O dat in… L-o batut pe asta… C. T.r ma, facea CFL-ul! Acolo la piata Semaforului!”.
In convorbirea purtata se descrie evenimentul astfel: C. Toader facea poze, iar inculpatul I.V. a venit si si-a pus masina exact in fata lor, iar cand criminalistul i-a spus sa-si mute masina ca trebuie sa faca poze, inculpatul a inceput sa-l injure pe T. C.; apoi I.V. „l-o luat si l-o trantit pe-acolo si l-o batut! si abia l-o stapanit astia care-o mai fost pe acolo!”. Martorul remarca ca, din cate a inteles, cei doi aveau ceva de impartit, iar Iancu a zis „abia am asteptat sa-l prind”.
Mai mult, din interceptarea telefonica din 12.03.2014 (f. 67 dup) rezulta un indiciu care evidentiaza modul in care inculpatul si-a construit apararea nesincera, anume ca persoana vatamata l-ar fi atacat primul si ca el doar s-ar fi aparat „I-am zis toata povestea. Da stii de ce i-am zis. …zice mai departe fra. De aia. …I-am zis tot. Stii? Cu gat, cu de alea. Foarte bine raspunde inculpatul”
Prin urmare, fata de probele administrate, instanta apreciaza ca inculpatul I. V.l-a recunoscut pe T. C., stia ca este politist si, anterior exercitarii actelor de violenta si a proferarii amenintarilor la adresa acestuia, i s-a adus la cunostinta si si-a dat seama din prezenta masinilor de politie de la fata locului ca acesta se afla in exercitarea atributiilor de serviciu, cu atat mai mult cu cat inculpatul este un cunoscator in domeniu, fiind un fost politist care a mai participat la cercetare la fata locului. Sustinerile inculpatului, conform carora nu a avut cunostinta de calitatea persoanei vatamate si daca era sau nu in exercitarea atributiilor de serviciu sunt neverosimile.
Totodata, instanta este de parere ce actiunile de aparare ale persoanei vatamate T. C. in urma carora inculpatul I. V. a suferit leziuni traumatice la nivelul mainii drepte au fost necesare in vederea respingerii atacului inculpatului si proportionale cu gravitatea pericolului creat de inculpat.
Astfel, persoana vatamata T. C. s-a aflat in stare de legitima aparare pe durata altercatiei dintre acesta si inculpatul I. V., contrar sustinerilor inculpatului, ca el ar fi fost in legitima aparare; considerente care s-au definitivat si prin neatacarea dispozitiei de clasare din rechizitoriu de catre inculpat cu privire la infractiunea de purtarea abuziva fata de T. prevazuta de art. 296 alin. 2 Cp, potrivit ordonantei nr. 1463/II/2/2014 a Prim - Procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu, prin care s-a respins plangerea petentului I. V. impotriva dispozitiei de netrimitere in judecata cuprinsa in rechizitoriul din data de 14.10.2014 emis in dosarul penal nr. 1285/P/2014 (f. 287-288 di vol. I), neatacata potrivit art. 340 Cpp la judecatorul de camera preliminara din cadrul Judecatoriei Sibiu.
Pe de alta parte, din probele administrate in dosar nu rezulta faptul ca persoana vatamata si-ar fi depasit obliga?iile impuse in statutul poli?istului din Legea nr. 360/2002 de func?ionare a poli?iei, prin urmare atitudinea avuta de acesta a fost in conformitate cu dispozi?iile legii, iar faptul ca persoana vatamata a incercat sa se implice in elemente ce vizau traficul rutier nu constituie o imixtiune in atribu?iile altor persoane, a altor poli?i?ti, pentru a ie?it de sub protec?ia legii, intrucat persoana vatamata ca si criminalist avea aceasta atributie de a participa la o cercetare la fata locului, privind un eveniment rutier, potrivit legii si fisei postului persoanei vatamate C. T. (f. 289-294 di vol. II).
Astfel, instanta nu impartaseste punctul de vedere al inculpatului ca persoana vatamata ar fi savarsit o abatere disciplinara potrivit art. 57 lit. i din Legea nr. 360/2002 „imixtiunea ilegala in activitatea altui politist”.
In aparare, inculpatul a invocat ca legitimarea se face in condi?iile art. 14 din Codrul Deontologic al Poli?istului, respectiv poli?istul in uniforma trebuie sa poarte insemnele distinctive ?i echipamentul prevazut de lege pentru a fi protejat ?i recunoscut; dar in acest caz persoana vatamata s-a legitimat prin faptul ca i-a comunicat inculpatului ca este de la politie si i-a indicat masina politiei, comunicandu-i ca efectueaza o cercetare la fata locului, fiind cunoscut faptul ca politistii criminalisti nu sunt imbracati intotdeauna in uniforma militara, ci cu o geaca neagra, aspect cunoscut de catre inculpat, care a recunoscut ca si-a dat seama cine este persoana vatamata in momentul in care s-a apropiat de el.
Mai mult, instanta nu poate sa nu remarce faptul ca inculpatul a actionat cu rea-credinta, ca l-a recunoscut pe persoana vatamata din primul moment, ca inculpatul are anumite resentimente fata de acesta datorita faptului ca C. T. a facut parte din Consiliul de Disciplina din cadrul IPJ Sibiu care l-a sanctionat cu diminuarea drepturilor salariale 15% pentru trei luni, apoi l-a destituit din politie, potrivit inscrisurilor depuse la dosar de catre insusi inculpat (f. 393-430 di vol. II), confirmate prin raspunsul IPJ Sibiu cu privire la incetarea raporturilor de munca ale inculpatului (f. 332 di vol. II), ceea ce a determinat ca inculpatul sa adopte o atitudine agresiva in momentul in care persoana vatamata l-a intrebat ce are cu martorul M. A., solicitandu-i sa-si mute masina.
Prin aceste documente de la dosar sunt inlaturate sustinerile inculpatului, in sensul ca persoana vatamata de fapt ar avea ceva probleme cu el, dorind sa se razbune, deoarece la o cercetare la fata locului in urma cu 5 ani nu i-ar fi facut pe plac lui C.T.; situatia fiind invers decat sustine inculpatul.
Mai departe, inculpatul a precizat ca persoana vatamata C. T. a fost persoana care s-a repezit la ea, ca a existat o stare de provocare din partea acestuia, ca a incercat sa-l ia de gat, moment in care, in spirit de autoaparare, inculpatul ar fi ripostat ?i s-au trantit amandoi la pamant, in acest fel persoana vatamata, ar fi incalcat dispozi?iile art. 13 din Codul Deontologic de etica ?i deontologice al poli?istului, care prevede comportamentul poli?istului, care trebuie sa se comporte civilizat, sa dea dovada de amabilitate, adoptand o atitudine politicoasa.
Instanta apreciaza ca nici aceasta aparare a inculpatului nu poate fi retinuta, intrucat pentru a putea fi intrunite conditiile provocarii prevazuta de art. 75 alin. 1 lit. a Cp ca circumstanta atenuanta legala, este necesar a fi respectate prevederile legale si anume conditiile cu privire la actul de provocare, acesta sa fie realizat prin violenta (fizica sau psihica), atingere grava a demnitatii persoanei sau prin alta actiune ilicita grava, sa fie indreptat impotriva faptuitorului si sau a altei persoane, sa nu fie imputabil celui care a comis fapta in stare de provocare si sa se determine o stare de puternica tulburare sau emotie.
In al doilea rand, instanta retine ca infractiunea savarsita in stare de provocare, si anume riposta, trebuie comisa fata de persoana care a efectuat actul de provocare, trebuie savarsita cu intentie directa sau indirecta sau praeterintentie, sa fie determinata de actul de provocare si sa fie concomitenta sau posterioara cu actul de provocare.
Prin urmare, aplicand toate aceste conditii la speta de fata, cu privire la conditiile actului de provocare, instanta remarca faptul ca acesta ar fi putut fi determinat de actiunea de aparare a persoanei vatamate de a se sprijini cu mana in pieptul inculpatului si de a-l prinde si rasuci de degetul mare al mainii, dar in cauza s-a demonstrat faptul ca persoana vatamata a actionat de fapt in stare de legitima aparare fata de atitudinea agresiva a inculpatului si care s-a apropiat amenintator de el, injurandu-l, incercand sa-l loveasca, procedand potrivit normelor de conduita a politistului si incercand imobilizarea inculpatului, dar fara succes, prin raportare la statura si conditia fizica atletica a inculpatului.
Ori, chiar si admitand prin absurd ca persoana vatamata l-ar fi provocat in acest fel pe inculpat, instanta este de parere ca, atunci cand actul provocator savarsit de victima a fost precedat de o agresiune sau de o alta provocare din partea infractorului (ceea ce s-a intamplat in speta prin actiunea anterioara agresiva a inculpatului fata de martorul politist Moraru si fata de persoana vatamata prin injuriile si amenintarile aduse), dispozitiile legale privind circumstanta atenuanta a provocarii nu sunt operante, deoarece un anumit act poate fi socotit provocator numai daca nu se datoreaza propriei conduite a celui ce se pretinde provocat; altfel, savarsirea infractiunii apare ca o continuare a actelor initiale de agresiune si nicidecum provocate de atitudinea victimei fata de aceste acte.
Un anumit act ilicit poate fi caracterizat ca provocator numai daca nu este dependent intr-un fel sau altul de conduita autorului infractiunii; cand insa acel act constituie o urmare a propriei sale conduite, infractorul, in acest caz inculpatul I.V., nu poate beneficia de circumstanta atenuanta a provocarii, pentru ca in speta provocatorul propriu-zis este inculpatul insusi.
A fortiori, instanta remarca faptul ca inculpatul este o persoana cu o constitutie fizica mult mai dezvoltata ca cea a persoanei vatamate, recunoscand ca practica judo de mai multi ani, fiind fost lucrator de politie, ca inculpatul se afla intr-o relatie de dusmanie cu persoana vatamata in urma destituirii sale din politie, precum si ca in declaratiile inculpatului, acesta nu mentioneaza in niciun moment faptul ca asa zisele jigniri ale partii civile si actiunea acestuia de a-l imobiliza, i-ar fi provocat o stare de puternica tulburare sau emotie, care sa il fi determinat sa reactioneze in maniera in care a facut-o, din contra inculpatul a precizat ca nu a lovit-o pe persoana vatamata si ca doar l-a pus la pamant pe partea carosabila, iar a doua oara nu ar fi ridicat piciorul spre a-l lovi, ci doar in semn de riposta la jignirile persoanei vatamate, cu toate ca l-a atins, mai mult l-a lovit de fapt pe martorul C. V..
In consecinta, pentru a se retine circumstanta atenuanta a provocarii, invocata in aparare, nu este suficient ca persoana vatamata sa aiba o comportare injurioasa sau amenintatoare, ci se cere ca victima sa dovedeasca o agresivitate sau o alta comportare care sa fie considerata grava, de natura sa cauzeze faptuitorului o stare de puternica tulburare sau emotie, incat sa nu fie in stare sa se abtina de la o riposta prin savarsirea de infractiuni, ceea ce nu se poate sustine in speta, in conditiile in care nu s-a probat ca persoana vatamata l-ar fi jignit in vreun fel pe inculpat, iar despre rasucirea degetului s-a demonstrat ca s-a actionat in legitima aparare.
Totodata, legea nu pretinde ca fapta provocatorului sa fie la fel de grava ca riposta celui provocat, dar pentru existenta unei puternice tulburari sau emotii se presupune, de regula, ca faptele celor doua sa aiba o apropiata semnificatie; ori in speta analizata starea de tulburare sau emotie din partea inculpatului nici macar nu a fost mentionata de catre acesta cu ocazia audierilor sale in cursul urmaririi penale si nu este sustinuta aceasta teza nici prin declaratiile martorilor; prin urmare instanta apreciaza ca aceasta conditie a provocarii lipseste cu desavarsire.
Pentru toate aceste considerente, instanta constata ca nu sunt indeplinite conditiile legale pentru a se putea retine circumstanta legala atenuanta a provocarii prevazuta de art. 75 alin. 1 lit. a Cp.
O ultima aparare a inculpatului I. V. a fost sustinerea ca s-ar fi aflat in conditiile unei cauze de neimputabilitate, respectiv in conditiile unui „exces neimputabil” prevazut de art. 26 Cp, care reglementeaza situatia ca „nu este imputabila fapta prevazuta de legea penala savarsita de persoana aflata in stare de legitima aparare, care a depasit, din cauza tulburarii sau temerii, limitele unei aparari proportionale cu gravitatea atacului”.
Prin raportare si la considerentele exprimate mai sus cu privire la starea de provocare, instanta retine faptul ca daca starea de tulburare sau emotie din partea inculpatului nici macar nu a fost mentionata de catre acesta cu ocazia audierilor sale in cursul urmaririi penale si nu este sustinuta aceasta teza nici prin declaratiile martorilor, neputand fi retinuta pentru o circumstanta atenuanta legala, cu atat mai putin nu poate fi retinuta ca si cauza de neimputabilitate, nefiind intrunite conditiile legale pentru aceasta.
Astfel, cum s-a mai aratat, cel care a actionat in legitima aparare potrivit art. 19 Cp, a fost persoana vatamata C. T., iar modalitatea agresiva in care a actionat inculpatul de doua ori, in aceeasi conjunctura (injurii, amenintari, trantirea la pamant si incercarea de lovire cu piciorul, alaturi de alte amenintari dupa ce initial partile au fost despartite), de fata cu mai multi lucratori de politie, nu poate fi justificata prin faptul ca inculpatul este o fire mai agresiva, care raspunde la provocari, potrivit sustinerilor martorilor I. L. si M. I., per a contrario contureaza o totala lipsa de respect fata de autoritati si legi, o atitudine sfidatoare din partea inculpatului, tocmai un fost lucrator de politie, fost coleg cu persoana vatamata, care sustine ca are studii juridice si intelege toate consecintele actiunilor sale, spre deosebire de un simplu cetatean care s-ar fi regasit in aceeasi situatie.
Faptul ca in cele din urma inculpatul a avut mai multe zile de ingrijiri medicale, 16-18 zile, potrivit certificatului medico-legal nr. I/a/223/10.03.2014 si completare nr. R/1/I/a/223 din 13.03.2014 (f. 93,94), decat persoana vatamata, 2-3 zile, nu este in masura sa inlature starea de legitima aparare in care a actionat persoana vatamata, atacul inculpatului fiind material, direct, imediat si injust, prin injuriile adresate martorului M. si persoanei vatamate C. T., si prin indreptarea acestuia amenintatoare catre persoana vatamata cu scopul de a-l lovi, actiune care a pus in pericol persoana lui C. T. si anterior pe a martorului M., apararea fiind proportionala cu gravitatea atacului, deoarece persoana vatamata era totusi un functionar public aflat in exercitarea atributiilor de serviciu, iar acesta s-a sprijinit doar cu mana pe pieptul inculpatului, incercand sa-l tina la distanta si i-a rasucit degetul mare de la mana, in incercarea de a se autoapara, tinand cont si de raportul de forte dintre cele doua persoane, inculpatul fiind o persoana cu o constitutie fizica mult mai dezvoltata decat cea a persoanei vatamate, recunoscand ca practica judo de mai multi ani, fiind fost lucrator de politie.
In concluzie, nu sunt intrunite conditiile legale pentru ca instanta sa dispuna achitarea inculpatului in baza art. 16 alin. 1 lit. d Cpp raportat la art. 26 Cp.
Situatia de fapt astfel retinuta de catre instan?a si vinovatia inculpatului in savarsirea faptei de ultraj rezulta, dincolo de orice dubiu rezonabil, din coroborarea tuturor probelor administrate in cauza, astfel cum au fost prezentate mai sus, respectiv: declaratie persoanelor vatamate T. C. (f.11-13) si Iancu Vasile (f.15-16); declaratie martori T. M. (f. 18-20), F. P. (f. 22,23), F. A. (f. 25,26), P. R. (f. 28,29), V. G. (f. 31,32), C. I.M. (f. 34,35), T. S. S. (f. 37,39), M. I. (f. 41,42), C. V. (f. 44,45), M. A. A. (f. 47-49), B. M.(f. 51-56), C. A. (f. 62,63), I.L. (f.58-60), CD cu declaratiile inregistrate audio-video ale martorilor C. I. M., T. S. S., M.I. si C. V. si ale persoanei vatamate T. C. f.128; proces-verbal redare interceptari convorbiri telefonice (f. 65-67); proces-verbal de examinare si planse foto (f.77-85); raportul lucratorilor de politie din 08.03.2014 (f.69), raport de constatare medico-legala nr. 125/II/a/13/09.03.2014 (f. 74); declaratiile inculpatului I. V. (f. 87-92); certificat medico-legal nr. I/a/223/10.03.2014 si completare nr. R/1/I/a/223 din 13.03.2014 (f. 93,94), coroborate cu declaratie persoana vatamata C. T. (f. 253-257 di vol. I), fisa postului persoanei vatamate C. T. (f. 289-294 di vol. II), declaratie martor P. S. C. (f. 296-297 di vol. II), declaratie martor G. I. (f. 299-300 di vol. II), declaratie martor I. L. (f. 302-306 di vol. II), declaratie martor C. M. I. (f. 308-309 di vol. II), declaratie martor M. I. (f. 311-313 di vol. II), declaratie martor C. V. (f. 315-318 di vol. II), declaratie martor M. A.i V. (f. 320-323 di vol. II), declaratie martor C. A. A. (f. 463-464 di vol. II), declaratie martor F. P. (f. 491-492 di vol. III), declaratie martor F. A. (f. 494-495 di vol. III), declaratie martor P. R. (f. 497-498 di vol. III), declaratie martor V. G. (f. 500-502 din vol. III).
In drept,
Fapta inculpatului I. V., care in data de 08.03.2014, in jurul orei 17:10, in timp ce se afla in zona Pietei Agroalimentare de pe str. .. din mun. Sibiu, l-a lovit si l-a amenintat pe Agentul Sef Principal de politie persoana vatamata T. C., din cadrul IPJ Sibiu - Serviciul Criminalistic, care se afla in exercitarea atributiilor de serviciu, efectuand cercetarea la fata locului in cazul unui eveniment rutier, constituie infractiunea de ultraj, prevazuta de art. 257 alin. 1 si alin. 4 Cp raportat la art. 193 alin. 2 Cp.
Obi
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Ultraj
amenintare si ultraj - Hotarare nr. 8606 din data de 08.06.2017Individualizarea pedepsei .Gradul de pericol social al infractiunii - Decizie nr. 3 din data de 13.01.2010
ultrajul contra bunelor moravuri - Sentinta penala nr. 74 din data de 25.06.2009
Infractiunea prevazuta de art. 2 pct. 1 din Legea nr.61/1991. Portul unei bate de baseball in contextul in care s-ar primejdui viata sau integritatea corporala a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea si linistea publica. - Decizie nr. 1091 din data de 16.10.2012
- Sentinta penala nr. 384 din data de 25.02.2009
- Sentinta penala nr. 384 din data de 25.02.2009
- Sentinta penala nr. 1994 din data de 12.11.2008
Ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii publice - Hotarare nr. 167 din data de 04.05.2011
Ultraj - Sentinta penala nr. 209 din data de 31.10.2014
Ultrajul contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice - Sentinta penala nr. 123 din data de 07.04.2011
Ultraj contra bunelor moravuri, lovire, alte violente - Sentinta penala nr. 282 din data de 13.08.2009
Ultraj contra bunelor moravuri - art. 321 alin.1 Cod penal; amenintare - art. 193 alin.1 Cod penal; port fara drept al unei arme albe - art.1 ind.1 pct. 1 din Legea 61/1991, cu aplicarea art.33 Cod penal - Sentinta penala nr. 266 din data de 28.11.2008
ULTRAJ PREVAZUT DE ART. 239 ALIN.1, 4 COD PENAL. DEZINCRIMINARE. INCIDENTA ART. 205 COD PENAL. INAPLICABILITATEA DISPOZITIILOR ART. 334 COD PROCEDURA PENALA. - Decizie nr. 7154 din data de 22.12.2005
INFRACTIUNEA DE ULTRAJ SAVARSITA IN CONDITIILE ART. 239 AL 1 COD PENAL. DISCRIMINARE - Decizie nr. 558/R din data de 22.09.2005
Inselaciune - Sentinta penala nr. 110 din data de 24.02.2016
Conducerea unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substan?e - Sentinta penala nr. 623 din data de 23.11.2015
Furt calificat - Sentinta penala nr. 277 din data de 04.05.2015
Talharie - Sentinta penala nr. 103 din data de 16.02.2015
Nerespectare a hotararii judecatoresti in forma continuata - Sentinta penala nr. 286 din data de 04.05.2015
Lipsire de libertate in mod ilegal - Sentinta penala nr. 416 din data de 17.08.2015