Contencios administrativ. Anulare act administrativ – admisibilitatea actiunii ce vizeaza anularea certificatului de urbanism.

Prin sentinta civila nr. 892 din 23 decembrie 2009 pronuntata de Tribunalul Bacau in dosarul nr. 6520/110/2009 s-a admis actiunea in contencios administrativ si fiscal privind pe reclamanta S. O. – mandatar pentru H. E., in contradictoriu cu paratul Primarul municipiului Bacau, avand ca obiect anulare act administrativ, in sensul ca s-a dispus anularea certificatului de urbanism nr. 496/12.08.2009 si a fost obligata parata sa solutioneze cererea reclamantei nr. 1/914 din 27.07.2009.  
Prima instanta a avut in vedere urmatoarele considerente:
Prin sentinta civila nr.200/D/7.02.2007 pronuntata de Judecatoria Bacau ramasa definitiva si irevocabila, reclamantei  H.E. i s-a restituit terenul in suprafata de 666 m.p. si s-au acordat despagubiri pentru suprafata de 151 m.p. ce nu poate fi restituita fiind  ocupata  de trotuar si retele edilitare aferente.
    Prin dispozitia 837/27.04.2006 emisa de Primarul municipiului Bacau s-a restituit reclamantei terenul  in suprafata de 466 m.p, situat in Bacau Calea Marasesti.
    Dispozitia 244/6.05.2009 a modificat art. 1 al  Dispozitiei 837/27.04.2006, restituind in natura  reclamantei terenul in suprafata de 665,61 m.p.
    In urma cererii reclamantei privind eliberarea certificatului de urbanism, parata a emis  certificatul  nr. 496/12.08.2009 cu mentiunea ca nu poate fi utilizat in scopul declarat, cel al construirii unui spatiu comercial intrucat contravine legislatiei in vigoare.
    Desi terenul este situat in  intravilanul municipiul Bacau, este proprietatea  particulara, se afla in zona A de impozitare, cu utilitati de energie electrica, gaze, ROMTELECOM, energie  termica si canalizare, utilizarile  permise prin certificatul eliberat este de  amenajari spatii verzi, sport si  recreere.
     Cum proprietatea constituie un drept fundamental al omului si o premisa a libertatii individului, tribunalul a apreciat ca art. 1 din Lg.554/2004  a fost incalcat de parata, astfel ca actiunea reclamantei a fost admisa.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs paratul – Primarul municipiului Bacau, care a criticat solutia instantei de fond sub urmatoarele aspecte:
- litigiul de fata viza forma si continutul certificatului de urbanism, care nu este un act administrativ, ci un act pregatitor, care nu putea fi supus controlului instantei de contencios administrativ, decat odata cu actul la baza caruia sta, astfel ca actiunea era inadmisibila;
- pe fondul cauzei, certificatul de urbanism eliberat reclamantei impune niste interdictii legale, in raport de Planul urbanistic general, de H.C.L. nr. 38/2000 si de art. 6 din Legea nr. 350/2001;
Intimata – reclamanta H. E. a depus intampinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, aratand ca nu poate fi retinuta exceptia inadmisibilitatii actiunii, refuzul autoritatii – parate de a elibera certificatul de urbanism solicitat de reclamanta fiind nejustificat si fiind de natura a-i afecta dreptul de proprietate asupra terenului pe care intentioneaza sa construiasca.
In ce priveste zona in care se afla terenul, intimata a aratat ca in aceeasi zona s-au eliberat autorizatii de construire, fiind chiar edificata o statie de carburanti.
Analizand sentinta recurata, sub aspectul criticilor formulate si in raport de probatoriu si de dispozitiile legale incidente, curtea a constatat intemeiat recursul de fata, pentru urmatoarele considerente:
Prin actiunea formulata, reclamanta a solicitat anularea certificatului de urbanism nr. 496/12.08.2009 si obligarea autoritatii parate sa-si dea acordul pentru edificarea unei constructii pe terenul proprietatea sa, situat in Bacau, Calea Marasesti.
Instanta de fond a admis actiunea si a anulat certificatul de urbanism nr. 496 din 12.08.2009, cu motivarea ca desi terenul se afla intr-o zona care beneficiaza de utilitati, certificatul permite utilizarea terenului doar pentru amenajari spatii verzi, sport si recreere.
S-a apreciat ca astfel autoritatea parata incalca art. 1 din Legea nr. 554/2004 si dreptul de proprietate al reclamantei.
Curtea constata ca, desi prin intampinare s-a invocat exceptia de inadmisibilitate a actiunii (pe considerentul ca certificatul de urbanism nu ar fi un act administrativ, in sensul prevazut de Legea nr. 554/2004), instanta de fond nu s-a pronuntat asupra acestei aspect.
Pe de alta parte, stabilind ca certificatul de urbanism incalca dreptul de proprietate al reclamantei, instanta de fond nu a analizat continutul acestui act, in raport de dispozitiile art. 6 si 7 din Legea nr. 50/1991 si art. 6 din Legea nr. 350/2001 ce aveau incidenta in cauza.
In ceea ce priveste exceptia de inadmisibilitate a actiunii, curtea retine urmatoarele:
Potrivit art. 2 al. (1) lit. (c) din Legea nr. 554/2004, actul administrativ este definit ca fiind actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in vederea organizarii executarii legii sau a executarii in concret a legii, care da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice.
Operatiunile administrative nu pot fi atacate separat in justitie, ci numai odata cu actul administrativ pe care l-au precedat, art. 18 al. (2) din Legea nr. 554/2004 precizand, in acest sens, ca instanta este competenta sa se pronunte si asupra legalitatii operatiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecatii.   
Este adevarat ca in materia regimului constructiilor, potrivit art. 2 al. (1) din Legea nr. 50/1991, actul de autoritate al administratiei publice locale, pe baza caruia se asigura aplicarea masurilor prevazute de lege pentru amplasarea, proiectarea, executarea si functionarea constructiilor, este autorizatia de construire, care se emite in temeiul si cu respectarea prevederilor din documentatia de urbanism, avizate si aprobate potrivit legii.
In raport cu autorizatia de construire, toate actele, avizele si studiile prevazute in certificatul de urbanism au natura juridica a unor acte si operatiuni administrative pregatitoare.
Certificatul de urbanism este definit la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 ca fiind actul de informare, prin care autoritatile prevazute la art. 4, in conformitate cu prevederile planurilor urbanistice si ale regulamentelor aferente acestora, ori planurilor de amenajare a teritoriului, fac cunoscute solicitantului elementele privind regimul juridic, economic si tehnic al terenurilor si stabilesc cerintele urbanistice ce urmeaza a fi indeplinite, in functie de specificul amplasamentului, precum si lista cuprinzand avizele si acordurile necesare in vederea autorizarii.
In speta, prin cererea nr. 40370/27.07.2009, reclamanta a solicitat autoritatii parate eliberarea certificatului de urbanism pentru o constructie P + 2, amplasata pe terenul din Calea Marasesti, iar prin certificatul nr. 496/12.08.2009 se atesta ca terenul este in zona de spatii plantate, agrement si spatii verzi, avand functiune de parcuri, complexe sportive, recreere, utilizarile permise fiind de: amenajare spatii verzi, pentru sport, recreere, consemnandu-se ca: „prezentul certificat nu poate fi utilizat in scopul declarat, intrucat contravine legislatiei in vigoare”.
In atare conditii, certificatul de urbanism contestat in speta nu poate fi calificat, in mod strict, drept act pregatitor, intrucat, fata de continutul mai sus expus, el nu va fi urmat de emiterea unei autorizatii de construire, neputand fi folosit de reclamanta in acest scop.
Ca urmare, avand in vedere si modul de formulare a actiunii (din care rezulta ca reclamanta este nemultumita ca nu i se permite sa construiasca asa cum a solicitat prin cererea nr. 40370/27.07.2009), curtea constata ca finalitatea actiunii este mai curand a se constata refuzul nejustificat al autoritatii parate de a rezolva, conform solicitarii, cererea de eliberare a certificatului de urbanism pentru constructie.
Fata de aceste considerente, curtea constata ca in raport de dispozitiile art. 1 si art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, actiunea reclamantei este admisibila, astfel ca se impune respingerea exceptiei de inadmisibilitate invocata de parat.
Pe fondul cauzei, curtea retine ca, fata de dispozitiile Legii nr. 50/1991, citate anterior, coroborate cu art. 6 din Legea nr. 350/2001, privind amenajarea teritoriului si urbanismul, certificatul de urbanism contestat este legal.
In conditiile in care amenajarea teritoriului si urbanismul sunt in competenta autoritatilor administratiei publice locale, iar prin Hotararea nr. 38/31.03.2000 a Consiliului Local Bacau s-a aprobat reactualizarea Planului Urbanistic General al municipiului Bacau, paratul nu poate fi obligat la eliberarea unui certificat de urbanism care sa incalce Planul de Urbanism General si pe cel zonal.
Faptul ca in zona s-ar fi edificat alte constructii nu este un argument pentru admiterea actiunii reclamantei, acest aspect neputand sa fie analizat de instanta.
Avand in vedere ca terenul pe care reclamanta intentiona sa construiasca se afla in zona de spatii verzi, conform Planului Urbanistic General, refuzul autoritatii parate de a elibera certificatul prin care sa permita construirea este legal, in raport si de dispozitiile art. 71 din O.U.G. nr. 195/2005, care interzic schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi si prevazute in planurile urbanistice.
Fata de considerentele expuse, in temeiul art. 312 al. (1) Cod procedura civila si art. 20 al. (3) din Legea nr. 554/2004, curtea a admis recursul  si a modificat in tot sentinta recurata, in sensul ca a respins exceptia inadmisibilitatii actiunii si a respins actiunea ca nefondata.