Constatare nulitate absoluta testament

Constatare nulitate absoluta testament
Sentinta civila nr. Nr. 2798
17.12.2008


Constata ca prin actiunea inregistrata la aceasta instanta sub nr. xxxx/321/2007 reclamantele A.A. si M.A. au chemat in judecata pe parata T.T. pentru constatarea nulitatii testamentului autentificat sub nr. xxxx/ 6 06 2005 la Biroul Notarului Public din Tg. Neamt si a oricarui act subsidiar ce s-ar fi intocmit, cu cheltuieli de judecata.
In motivare au aratat ca prin acel testament , B.I., sora lor, a instituit-o legatara universala pe parata, testament de care ele au aflat la 11 06 2005, decesul testatoarei reclamantele sustin ca testamentul nu a reprezentat vointa reala a testatoarei , vointa acesteia fiind viciata din punct de vedere al consimtamantului, avand in vedere starea de sanatate a testatoarei si chiar a actului in sine, facut in favoarea unui strain care nu a contribuit la intretinerea si ingrijirea testatoarei atata timp cat ele, reclamantele, rude cu aceasta, s-au ingrijit de ea si ca in acel testament semnatura nu a fost executata de testatoare.
In dovedire a depus la dosar inscrisuri-testamentul contestat, certificate de stare civila si a solicitat admiterea interogatoriul paratei, a probei cu martori si expertiza grafica.
Actiunea a fost timbrata cu 20 de lei taxa de timbru si 0,30 lei timbru judiciar.
Parata a formulat intampinare prin acre a solicitat respingerea actiunii reclamantelor, cu obligarea lor la plata cheltuielilor de judecata sustinand ca nu s-au aratat motivele de nulitate absoluta, ca reclamantele au mai formulat o actiune identica fiind inregistrat dosarul civil nr. xxxx/2005 la Judecatoria Tg. Neamt, invocand astfel exceptia autoritatii de lucru judecat; ca reclamantele au formulat si plangere penala impotriva ei pentru fals si uz de fals in legatura cu acelasi testament, fiind inregistrat dosarul penal nr. xxx/32/2006 al Curtii de Apel Bacau si a solicitat atasarea acestuia.
S-a anexat la intampinare copii dupa sentinta civila nr.1793/4 11 2005 pronuntata de aceasta instanta in dosarul civil nr. xxxx/2005 avand ca obiect constatare nulitate testament.
Reclamantele au completat actiunea aratand motivele pentru care au solicitat constatarea nulitatii testamentului. Au aratat ca , pe parcursul ultimilor ani din viata ai surorii lor , ele au stiut ca acesta sufera de boli grave si relatiile cu ea au fost mai stranse ca niciodata, i-au acordat mai multa atentie stiind ca sufera de osteoporoza si un cancer galopant, astfel ca era imposibil ca sora lor sa intocmeasca un testament in favoarea unei straine. Din cauza bolii, sora lor B.I. avea unele stari depresive, simtea nevoia sa aiba in preajma pe cineva din familie si cum ele nu reuseau sa fie permanent cu ea, parata, care a fost angajata si platita de ele pentru a avea grija de sora lor, a incercat prin mijloace viclene sa-si intareasca pozitia prin alterarea vointei surorii lor, avand in vedere medicamentele pe care i le administra, care puteau duce la unele momente de inconstienta sau cel putin de lipsa de discernamant si ca parata le asigura ca bolnava da semne de insanatosire.
Cu privire la exceptia autoritatii de lucru judecat invocata de parata, acesta a fost pusa in discutia partilor si a fost respinsa de instanta intrucat actiunea pentru constatarea nulitatii aceluiasi testament formulata impotriva paratei in anul 2005 a fost respinsa prin sentinta civila nr.1793/4 11 2005 pronuntata de aceasta instanta in dosarul civil nr. xxxx/2005, pentru lipsa calitatii procesuale active a reclamantei A.A..
Reclamantele au solicitat efectuarea si a unei expertize medico-legale avand in vedere actele medicale ale testatoarei.
S-a anexat de catre parata copia plangerii penale formulate impotriva ei de reclamante, copia ordonantei din iunie 2006 pronuntata de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bacau in dosarul penal nr. xxxx/II/2/2006, certificatul de legatar. A solicitat admiterea probei cu martori si a fost de acord cu efectuarea expertizelor grafice si medicale.
S-a luat un interogatoriu paratei si s-au audiat martorii partilor, dupa care s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale pentru a se stabili daca avand in vedere suferintele testatoarei, survenite anterior intocmirii testamentului, acesteia ii erau afectate in vreun fel capacitatile motrice – cu precadere, scrierea si functiile psihice, daca avea sau nu discernamant la momentul intocmirii testamentului.
Concluziile din raportul medico-legal au fost ca testatoarea nu suferea de vreo boala psihica, diagnosticata de medic de specialitate psihiatrica in masura sa ii afecteze discernamantul critic, ca medicatia administrata la data semnarii testamentului nu a fost in masura sa ii afecteze discernamantul critic si ca nu exista date privitoare la vreo boala a mainilor care nu i-ar fi permis sa semneze sau sa-i fi afectat scrierea.
 La baza acestor concluzii au stat actele medicale puse la dispozitie de parti : fisa de consultatii medicale, adulti nr. 531 intocmita la 17 martie 2003 fiind in evidenta Cabinetului medical din Tg Neamt si buletinele de analize medicale ale centrului medical din Tg. Neamt.
S-a efectuat si expertiza grafica la Laboratorul Interjudetean Iasi pentru a se stabili daca semnatura din testamentul intocmit paratei apartine testatoarei B.I.. Pentru acesta s-au pus la dispozitie acte originale care purtau semnatura testatoarei precum si fotocopii dupa scripte de comparatie-contracte si alte acte semnate de testatoare.
S-a constatat ca semnatura din testament apartine numitei B.I.. Concluziile Laboratorului Interjudetean Iasi au fost contestate de reclamante pe motiv ca expertiza s-a efectuat pe fotocopii ale actului contestat. S-a raspuns si la aceste obiectiuni facandu-se precizarea ca s-a avut in vedere testamentul atacat, in original.
Analizand probele administrate in cauza constata ca actiunea reclamantelor A.A. si M.A. nu este intemeiata urmand a fi respinsa pentru considerentele care urmeaza:
Reclamantele au solicitat in contradictoriu cu parata T.T. constatarea nulitatii testamentului autentificat sub nr. xxxx/6 06 2005 la Biroul Notarului Public, testament prin care sora lor, B.I. a dispus ca la incetarea ei din viata, toate bunurile mobile sau imobile ce se vor afla in proprietatea ei sa ramana paratei, pe care a instituit-o legatara universala.
Parata nu este ruda cu reclamantele si nici cu testatoarea, aceasta era doar vecina cu ea si reclamantele, care locuiau in Iasi, in incercarea de a-si ajuta sora bolnava, s-au inteles cu parata sa aiba grija de sora lor, parata fiind platita pentru serviciile ei.
Reclamantele au invocat in constatarea nulitatii testamentului intocmit de sora lor, paratei, lipsa consimtamantului, provocata de absenta discernamantului la intocmirea testamentului, validitatea testamentului fiind influentata de incapacitatea naturala in care se afla testatoarea datorata bolii de care suferea in acele ultime luni din viata, adica de lipsa unei vointe constiente in momentul intocmirii actului. Mai mult, au invocat chiar si dolul ca viciu de consimtamant , pe langa lipsa consimtamantului dispunatoarei, manoperele de captare a afectiunii bolnavei de catre parata si indepartare a bolnavei de rudele ei, in primul rand de surorile ei , reclamante in cauza, cu intentia de a o determina sa intocmeasca testamentul in favoarea ei.
Sanctiunea pentru intocmirea actului in asemenea conditii este nulitatea absoluta a actului , codul civil reglementand in art.5, art.1091 si alte cateva dispozitii disparate aceasta sanctiune in mod expres pentru incalcarea unor reguli imperative care interzic actele juridice ilicite sau cuprinzand conditii contrare bunelor moravuri ori legii.
Din analiza probelor administrate in cauza rezulta ca vointa testatoarei nu a fost alterata in nici un mod la intocmirea testamentului in favoarea paratei.
Martora D.E. o cunostea pe testatoarea B.I. de mai multi ani , i-a botezat fiica si pentru ca ea lucrase la laboratorul Spitalului, a fost solicitata de batrana sa mearga cu ea sa faca niste analize. Atunci batrana si-a exprimat dorinta de a face acte fiicei martorei pe casa, insa ea nu a acceptat. De aici se poate trage concluzia ca era dispusa sa intocmeasca testament in favoarea altei persoane decat o ruda. Martora a mai declarat ca batrana era in relatii bune cu surorile ei, ele veneau de sarbatori la ea si ea pregatea tot, ca discuta sa faca acte cuiva inca de pe vremea cand traia sotul ei. Parata s-a mutat in casa vecina cu testatoarea inainte de anul 1989.
Martora N.S., vecina cu parata, a declarat ca reclamantele locuiau in Iasi si veneau in vizita la sora lor cat de des puteau. Batrana se putea hrani singura, avea probleme pentru ca avusese un picior rupt, nu avea probleme cu mainile, putea semna pentru pensie. Parata dormea la ea si o ingrijea pentru ca isi rupsese piciorul in luna mai, dupa 21 mai si in iunie sau iulie, a murit. Se retine din declaratia acestei martore ca parata putea folosi mainile, putea semna si ca parata o ajuta pe batrana cu stirea reclamantelor, intre bolnava si surorile ei existau relatii bune, doar ca aceasta a preferat sa intocmeasca testament paratei si nu surorilor ei, ca o recunoastere a grijii cu care o inconjura parata. Faptul ca parata nu a refuzat oferta batranei de a intocmi testament asa cum a facut martora D.E., nu atrage automat ideea vehiculata de reclamante ca aceasta a folosit mijloace dolosive sau ca chiar s-a folosit de medicamente pentru a induce batranei o stare de inconstienta pentru a semna actul, ci creeaza mai degraba convingerea instantei ca batrana, in ultimele doua luni din viata, inca de cand a solicitat sprijinul martorei D.E. sa faca analize medicale, era dispusa sa intocmeasca testament cuiva strain, cu mare usurinta, fara ca acel strain sa faca ceva deosebit pentru ea, pentru ca probabil se simtea slabita si nu o mai interesa prea mult bunurile materiale si nici nu era in relatii rele cu surorile ei pentru a se interpreta ca in acest mod ar fi intentionat sa le pagubeasca, iar acceptarea cu usurinta a acestei liberalitati de catre parata tine mai mult de constiinta, fara a pasi pana in sfera conduitei penale a paratei cum au considerat reclamantele , in prima faza a demersului lor impotriva paratei.
Martora propusa de reclamante, H.I. a declarat ca ea a cumparat o parcela de teren de la B.I., cu doi ani inaintea mortii acesteia si ca anterior luase terenul in arenda. Mai venea pe la batrana sa-i aduca lapte, branza si ca nu le-a vazut pe reclamante pe acolo pe la ea. A aflat cu surprindere ca batrana a murit, a gasit usile incuiate.
Din declaratiile acestei martore se retine ca ea o vizita destul de rar pe batrana, mai ales dupa ce a cumparat terenul de la ea, astfel ca nu avea cum cunoaste prea multe despre ultimele luni de viata ale batranei si de relatiile pe care le avea cu rudele sau cu parata.
Din probele stiintifice efectuate in cauza, expertiza medico-legala si expertiza grafica rezulta ca testatoarea nu suferea de vreo afectiune fizica sau psihica de natura sa-i altereze acesteia scrisul sau discernamantul.
Avand in vedere acestea, constata ca testamentul nu este lovit de nulitate, a fost incheiat valabil, cu respectarea conditiilor de forma si de fond prevazute de lege.