Titlul de creanta si titlul executoriu potrivit codului de procedura fiscala - acte distincte.

SPETA NR. 6.
Titlul de creanta si titlul executoriu potrivit codului de procedura fiscala - acte distincte.

Din interpretarea art.43 alin.2 si art.137 din OG nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, articol devenit 141 in forma republicata la 31.07.2007 a OG nr.92/2003 rezulta ca titlul de creanta si titlul executoriu sunt 2 acte distincte, unul de natura administrativ-fiscala iar cel de-al doilea act de executare emis de executarea actului administrativ-fiscal. Prin urmare, emitand titlul executoriu in executarea unui titlu de creanta organul de executare nu face decat sa puna in aplicare disp.art.141 din OG nr.92/2003, asa incat nu se poate retine ca emite un nou titlu executoriu, atipic, ceea ce este inadmisibil, iar executarea pornita in baza lui ar fi nelegala.

SECTIA CIVILA -DECIZIA CIVILA NR.890/R/2007

Prin sentinta civila, nr.2366/7.05.2007, Judecatoria Petrosani a respins contestatia la executare formulata de contestatoarea SC C.T SRL impotriva formelor de executare, infiintate in dosarul executional nr.1654, la cererea DIRECTIEI GENERALE A FINANTELOR PUBLICE Hunedoara – ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE Petrosani.
In motivarea sentintei, instanta de fond a retinut urmatoarele :
Prin decizia de impunere privind obligatiile fiscale suplimentare stabilite de inspectia fiscala, nr.75/1.04.2005 a DGFP a jud.Hunedoara, s-a stabilit in sarcina contestatoarei, obligatia de plata a sumelor de 1.148.827.291 lei – impozit pe profit, 256.936.57l lei – dobanzi, 69.356.055 lei penalitati de intarziere, 856.024.410 lei – taxa pe valoare adaugata, 153.193.351 lei dobanda, 41.718.905 lei penalitati de intarziere.
Impotriva acestei decizii, contestatoarea a formulat contestatie la DGFP Hunedoara, respinsa prin decizia nr.45/26 iulie 2005.
Executarea silita a sumelor datorate a inceput initial impotriva contestatoarei in dosarul executional nr.180, in care s-a emis somatia nr.4060/10 mai 2005, in baza titlului executoriu nr.15413, insa nici titlul executoriu si nici somatia de plata nu au cuprins suma de 86.502 lei RON – TVA – stabilita prin decizia de impunere nr.75/1 aprilie 2005.
Cum insa si aceasta creanta era scadenta, organul de executare a emis titlul executoriu nr.1/3 octombrie 2006 si a emis somatia nr.9856 din aceeasi data, prin care s-a adus la cunostinta contestatoarei faptul ca figureaza in evidentele fiscale cu aceasta suma si s-a pus in vedere sa o achite in termen de 15 zile, in caz contrar urmand a se proceda la continuarea executarii silite.
S-a concluzionat ca intrucat titlul executoriu nr.1/3.10.2006 a fost emis in baza deciziei de impunere nr.75/2005, este exclusa posibilitatea dublei executari (sustinuta de contestatoare) si ca raportat la dispozitiile art.84 (6) si 169 din OG nr.92/2003, contestatia este neintemeiata.
Impotriva sentintei, contestatoarea a formulat recurs, solicitand modificarea acesteia in sensul admiterii contestatiei la executare, cu consecinta anularii titlului executoriu nr.1/3.10.2006 si a tuturor formelor de executare intocmite in dosarul nr.1654.
Sentinta este criticata pentru nelegalitate,cu urmatoarele argumente:
1. Titlul executoriu nr.1/3.10.2006 nu se incadreaza in categoria celor prevazute de lege, intrucat potrivit Codului de procedura fiscala au acest caracter doar declaratia contribuabilului, decizia de impunere si actele asimilate acesteia prev. de art.86 Cod proc.fiscala lit.a – d.
In speta, decizia de impunere nr.75/2005, la data scadentei a devenit titlu executoriu, conform art.137 alin.1 din OG nr.92/2003, astfel ca emiterea unui nou titlu executoriu, atipic, respectiv, cel cu nr.1/2006, este inadmisibila iar executarea in baza acestui din urma titlu, nelegala.
2. Nu au fost respectate disp.art.84 alin.6 coroborate cu art.137 din OG nr.92/2003 in sensul ca organul fiscal nu a transmis debitoarei instiintarea de plata inainte cu 15 zile de executare.
Se invoca faptul ca, intrucat s-a folosit un alt titlu executoriu decat decizia de impunere, instiintarea de plata este obligatorie.
3. Instanta de fond a retinut in mod eronat ca nu exista alte acte de executare, in continuarea executarii silite, de vreme ce la dosar exista adresa de infiintare a popririi nr.9826/3.10.2006, emisa cu mai putin de 15 zile de la comunicarea somatiei.
4. Instanta de fond a retinut neplata cautiunii ca un motiv de respingere a contestatiei la executare in mod nelegal, aceasta conditie fiind prevazuta doar pentru suspendarea executarii.
Recursul s-a considerat nefondat pentru urmatoarele considerente:
Desi corespunde adevarului ca neplata cautiunii influenteaza doar cererea de suspendare a executarii silite, intrucat acesta nu este singurul motiv pentru care contestatia a fost respinsa, aspectul retinut de instanta de fond este irelevant pentru solutia data in solutionarea contestatiei.
Nici unul dintre celelalte motive de recurs nu se confirma.
1.Interpretarea data de recurent disp.art.137 din OG nr.92/2003 este eronata.
De altfel, din modul de redactare a recursului inregistrat la 6 iunie 2007, rezulta ca acesta avea in vedere forma reactualizata a OG nr.92/2003, republicata la 26 sept.2005/Monitorul Oficial 863/2005.
Chiar si raportat la aceasta forma a art.137, interpretarea este eronata.
De observat ca alin.1 al textului prevede emiterea unui titlu executoriu, titlu care potrivit alin.5 contine, pe langa elementele prev.de art.43 alin.2, elemente in plus.
Art.43 alin.2 prevede continutul actului administrativ –fiscal, categorie in care se include si decizia de impunere.
Cum, din economia textului, rezulta ca titlul executoriu contine elemente in plus fata de actul administrativ-fiscal, deci si fata de decizia de impunere, este evident ca decizia de impunere si titlul executoriu sunt 2 acte distincte, unul de natura administrativ – fiscala, cel de-al doilea, act de executare, emis in executarea actului administrativ – fiscal.
De altfel, aceasta interpretare rezulta si din decizia anexata de recurent la concluziile scrise.
In sprijinul acestei interpretari sunt si disp.art.137 in formularea primita dupa modificarea intervenita prin OG nr.35/26 iulie 2006, publicata la 7.08.2006, deci in vigoare la data emiterii titlului executoriu, articol ce devine 141 in forma republicata la 31.07.2007 a OG nr.92/2003.
Sustinerea recurentului potrivit careia titlul de creanta, respectiv decizia de impunere, devine titlu executoriu la data scadentei, este reala si conforma cu art.141 alin.2 din OG nr.93/2003 (republicata).
Dar prevederea din alin.3 conform careia modificarea titlului de creanta atrage modificarea titlului executoriu, conduce la aceeasi concluzie potrivit careia titlul de creanta si titlul executoriu, reprezinta doua acte distincte.
Prin urmare, emitand titlul executoriu nr.1/2006, in executarea deciziei de impunere nr.75/2005, organul de executare nu a facut altceva decat sa puna in aplicare disp.art.141 din OG nr.92/2003 si cum acest titlu contine toate elementele prevazute de textul mentionat, inclusiv temeiul legal al puterii executorii, respectiv ajungerea la scadenta a creantei cuprinse in decizia de impunere nr.75/2005, in mod corect a retinut instanta de fond ca acest titlu a fost legal emis si din acest punct de vedere executarea silita este legala.
2. Acest motiv de recurs se bazeaza tot pe dispozitiile legale si pe neobservarea modificarilor aduse acestora in timp.
Conform art.86 alin.6 din OG nr.92/2003 (indicat incorect in motivele de recurs ca fiind 84 alin.6)decizia de impunere constituie si instiintare de plata, de la data comunicarii acesteia.
Sustinerea recurentului in sensul ca art.137 din OG nr.92/2003 prevede obligativitatea instiintarii de plata in cazul altor titluri executorii, este insa lipsita de suport legal pentru ca prin OG nr.35/2006, intrata in vigoare anterior inceperii executarii silite contestate, alin.4 al art.137, care continea aceasta prevedere, a fost abrogat.
3. Nici aceasta critica a sentintei, nu subzista.
Adresa nr.9826/3.10.2006, la care face referire recurentul si care se afla in dosarul de executare anexa prezentului, nu are nici o legatura cu titlul executoriu contestat.
Este lesne de observat ca aceasta contine alte creante si alt titlu executoriu, straine de obiectul acestui dosar, iar instanta de fond nu era investita cu analizarea legalitatii acestui act.
Asa fiind, recursul contestatoarei a fost respins ca nefondat.