Pensie comunitara

Prin cererea inregistrata pe rolul T.B.la 10.11.2010 contestatorul P. Z. M. a solicitat, in contradictoriu cu intimatul O.C.P.I. B., anularea deciziei nr.194 din 07.10.2010  prin care a fost concediat din functia de asistent registrator principal gradul II si repunerea in situatia anterioara emiterii actului de concediere prin reintegrarea in cadrul unitatii parate.
         Totodata, a solicitat obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecata.
         In motivarea cererii a aratat ca in anul 2006 a fost angajat la O.C.P.I. - S.P.M. in functia de asistent registrator principal gradul II. A si a desfasurat aceasta activitate pana la 11.12.2010, cand i s-a comunicat decizia nr.194 din 07.10.2010, prin care a fost concediat in temeiul art.65 din Codul muncii.
Contestatorul a aratat ca decizia este nelegala, deoarece in cuprinsul ei se face referire la o enumerare generala, lipsita de logica, a unor articole de lege si adrese din care nu se poate evidentia temeiul legal ce a stat la baza masurii luate; nu s-a tinut cont la emiterea deciziei de prevederile art.59 lit.i Codul muncii, care interzice concedierea salariatilor pe durata efectuarii concediului de odihna; prin adresa nr. 5457 i s-a adus la cunostinta ca beneficiaza de 20 de zile lucratoare de preaviz , rezultand ca decizia a fost emisa la 10.09.2010, data la care el se afla inca in concediu de odihna. In acest fel s-au incalcat prevederile art.59 lit.i din Codul muncii.
          In cuprinsul deciziei se face referire la mai multe acte, respectiv la adresa nr.435279 din 20.08.2010 emisa de A.N.C.P.I., O.D.G. al ANCPI nr.552 din 13.08.2010 privind repartizarea numarului de posturi pentru A.N.C.P.I. si institutiile subordonate, Decizia nr.169 din 20.08.2010 privind reorganizarea, restructurarea si repartizarea numarului de posturi aprobate pentru OCPI B..
         In cuprinsul acestei din urma decizii sunt o serie de recomandari, la care se adauga si criteriul examinarii in vederea confirmarii pe posturi, care a fost eliminat fara justificare de catre intimat.
Contestatorul a aratat ca nu face parte dintre cei la care se refera criteriile invocate in decizia nr.169 din 20.08.2010 cu exceptia de la litera d), privind statutul de persoana casatorita, chiar daca in mod expres prevederea din adresa se refera la persoanele care nu au copii in intretinere, nu s-a dovedit ca in cadrul legal al institutiei casatoriei nu ar exista un copil conceput, invocand prevederile art.61 din Codul familiei; ca la emiterea deciziei nu s-a avut in vedere ca au existat alti angajati in aceeasi situatie cu a sa, pentru care s-a aplicat un tratament diferentiat fara o motivare obiectiva si rezonabila.
In drept, contestatorul a invocat dispozitiile art.76, 78 din Codul muncii, 112 si 274 Cod proc.civ., art.14 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, art.16 si 41 din Constitutia Romaniei, art.1, art.61 Codul familiei, O.G. 137/2000, Legea 215/2001 si Legea nr.202/2002.
Prin intampinare intimatul a solicitat respingerea contestatiei ca nefondata. In aparare, a aratat ca prin H.G. 612/2010, pentru modificarea art.10 alin.1 din H.G. nr.1210/2004 privind organizarea si functionarea A.N.C.P.I. s-a stabilit ca numarul maxim de posturi pentru A.N.C.P.I. si institutiile subordonate este 3038. In aplicarea acestei hotarari a fost emis O.D.G. al ANCPI nr.552 /2010 privind repartizarea numarului de posturi pentru A.N. C.P.I.. Potrivit acestuia, incepand cu 13.08.2010 OCPI a repartizat un numar de 44 de posturi, cu 12 mai putin fata de 56, cat avea alocat inainte de aparitia actelor normative invocate, fiind pus in situatia de a-si reorganiza activitatea prin modificarea organigramei si reducerea numarului de posturi. Potrivit actelor normative invocate si pentru incadrarea in cheltuielile de personal, oficiul a fost nevoit sa reorganizeze activitatea prin reducerea a 12 posturi.
In acest sens, s-a analizat activitatea fiecarui serviciu si s-a stabilit de catre Consiliul de Conducere numarul de posturi ce urmeaza a fi reduse: un numar de doua posturi vacante, un post preluat de ANCPI. Prin procesul verbal din 01.09.2010, Consiliul de Conducere a stabilit repartizarea posturilor conform noii organigrame, urmand ca fiecare sef sa identifice posturile ce pot fi restructurate.
         In urma restructurarii stabilite de catre Consiliul de Conducere a fost efectuata concedierea individuala a noua salariati.
       Astfel, la 07.09.2010, prin adresa nr.5380 au fost stabilite posturile restructurate in cadrul acestui serviciu, respectiv: un post de consilier, un post de referent si un post de asistent registrator ocupat de contestator.
             Cu privire la sustinerea contestatorului potrivit careia i s-a adus la cunostinta ca beneficiaza de 20 de zile de preaviz in timpul perioadei concediului de odihna, intimatul a aratat ca este neintemeiata, deoarece acesta si-a efectuat concediul de odihna in perioada 23.08.2010 - 10.09.2010, iar prin adresa mentionata i s-a adus la cunostinta ca incepand cu ziua de luni, 13.09.2010, data la care i s-a comunicat decizia, beneficiaza de un preaviz de 20 de zile lucratoare.
Informatiile din adresa nr.435279 din 20.08 aveau caracter orientativ, iar sustinerea contestatorului potrivit careia nu au fost aplicate criterii minime de concediere si ca nu s-a organizat examen in vederea confirmarii pe posturi este neintemeiata.
         In cadrul Oficiului a avut loc concedierea individuala, iar conducerea institutiei a dispus de prerogativa stabilirii criteriilor de concediere, respectiv necesitatea desfiintarii locului de munca, motivele desfiintarii acestuia etc.
Postul ocupat de contestator s-a desfiintat ca urmare a reorganizarii activitatii. In acest caz instanta este tinuta a verifica numai daca a avut loc o desfiintare efectiva a locului de munca si daca aceasta desfiintare are o cauza reala si serioasa. Doctrina a statuat ca desfiintarea este efectiva cand locul de munca este suprimat din structura angajatorului , cand nu se mai regaseste in organigrama acestuia ori in statul de functii.
Or, analiza organigramei si a statului de functii releva ca in cadrul unitatii intimate postul de asistent registrator nu mai exista. Desfiintarea postului a fost determinata de cauze obiective ce nu tin de persona contestatorului, ci de dificultatile economice si de reorganizare a activitatii pentru a se incadra in cheltuielile bugetare aprobate.
Prin precizarile depuse la 27.04.2011 ( filele 73-74 ds. fond) contestatorul a aratat ca renunta la motivul de anulare a deciziei de concediere referitor la  nerespectarea dispozitiilor  art.60 lit.i din Codul muncii. A invocat ca motiv principal de nelegalitate nerespectarea etapelor concedierii individuale, asa cum au fost intocmite si transmise conducerii intimatului de catre conducerea ANCPI prin adresa nr.4993 din 20.08.2010. A aratat ca respectarea acestor etape era obligatorie, deoarece potrivit art.14 din O.nr.119/2009, de aprobare a Regulamentului de Organizare si functionare a OCPI, directorul OCPI este subordonat ierarhic directorului general al ANCPI si are ca atributii principale sa asigure aplicarea ordinelor directorului general, sa actioneze pentru aplicarea la nivel judetean a strategiei ANCPI si sa raspunda de implementarea tuturor proiectelor ANCPI la nivel de judet.
        In privinta criteriilor minime de concediere, a aratat ca au fost stabilite atat pentru concedierea colectiva, cat si pentru cea individuala (anexele 1 si 2 la adresa nr.4993 din 20.08.2010). Criteriile pentru concedierea individuala sunt prevazute in Anexa nr. II, iar dupa aplicarea acestora in privinta persoanelor care nu se incadrau in criteriile respective urma a fi aplicat criteriul de examinare in vederea confirmarii pe posturi.
            Conform adresei - Anexa II acest criteriu consta in verificarea cunostintelor profesionale ale salariatilor si era necesar sa fie utilizat in vederea asigurarii obiectivitatii si impartialitatii angajatorului in relatia cu salariatii.
            Dupa ce prin adresa nr.4993 din 20.08.2010 s-a mentionat ca rezultatele concursului de selectie se afiseaza la sediul institutiei si pe site-ul acesteia de comisia numita in acest sens, directorul general al ANCPI a transmis tuturor O.C.P.I.un Regulament de examinare a salariatilor in vederea confirmarii lor pe post. Acest regulament cuprindea dispozitii concrete referitoare la modalitatea de organizare si desfasurare a examenului pentru acele compartimente in cadrul carora existau mai multi salariati decat numarul de posturi alocate.
          Aceleasi criterii au fost respectate de toate oficiile de cadastru si publicitate imobiliara din tara si de catre conducerea ANCPI in ce priveste concedierea propriilor salariati. Caracterul orientativ al criteriilor nu echivaleaza cu lipsa oricaror criterii obiective si impartiale in concedierea salariatilor, in conditiile in care in toate compartimentele existau mai multi salariati decat numarul de posturi alocate.
        Desi nu a mentionat ca i s-ar fi aplicat criteriul de la litera d,  intelege sa argumenteze ca acest criteriu este nelegal si nu poate fi aplicat deoarece contravine disp. art.5 si 39 din Codul muncii .
         Art.5 din Codul muncii consacra principiul nediscriminarii si al egalitatii de tratament, iar potrivit alin.2 din acest articol este interzisa orice discriminare bazata pe criterii de situatie sau responsabilitate familiala.
        Potrivit art.39 lit.d salariatul are dreptul la egalitate de sanse si tratament, ceea ce inseamna, printre altele, ca un salariat ce nu are copii in intretinere nu poate fi concediat cu prioritate in raport cu alt salariat care are copii, numai  prin prisma situatiei sale familiale.
         In cadrul serviciului de publicitate imobiliara mai exista un salariat care nu are copii in intretinere, care are aceleasi studii si ocupa aceeasi functie de asistent registrator principal gradul II, persoana care a fost pastrata in structura de personal a institutiei. Aceasta persoana este numitul R.S..
        Tocmai de aceea, era absolut necesar a fi aplicat criteriul examinarii in vederea confirmarii pe posturi, pentru a se asigura o selectie obiectiva a personalului, precum si un grad ridicat de specializare a personalului, astfel cum se arata in adresa nr.6253 din 19.10.2010. Desi nu are copii, are obligatii familiale, respectiv doua credite bancare in curs de derulare, astfel ca masura concedierii l-a afectat foarte mult. Potrivit fisei sale de evaluare pentru anul 2009 a obtinut calificativul "foarte bun".
In cauza s-a administrat proba cu inscrisuri si interogatoriul scris pentru intimat. Raspunzand la acest interogatoriu, prin adresa inaintata la 18.05.2011 intimatul a confirmat ca R.S. este angajatul institutiei pe functia de asistent registrator principal gradul II, ca nu este casatorit si nu are copii in intretinere.
Prin sentinta civila nr.2258 din 19 mai 2011, Tribunalul Botosani  a admis contestatia; a anulat Decizia nr. 194/7.10.2010 cu privire la contestator; a obligat intimata sa reintegreze contestatorul pe postul detinut anterior, respectiv de asistent registrator principal gr. II in cadrul S.P.I. si sa-i plateasca acestuia o despagubire egala cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat de la data desfacerii contractului de munca pana la data reintegrarii efective pe post; a obligat intimata sa-i plateasca contestatorului suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
  Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut urmatoarele:
Prin contractul individual de munca nr.51 din 22.11.2006 contestatorul a devenit angajat al intimatului incepand cu data incheierii contractului, in functia de asistent registrator gradul IV principal.
Prin HG  nr.621 din 30.06.2010 publicata in Monitorul Oficial nr.475 din 09.07.2010 s-a modificat art.10 alin.1 din H.G. 1210/2004, in sensul ca numarul maxim de posturi pentru A.N. si Institutiile subordonate a fost stabilit la 3038 fata de 3598 cat fusese stabilit initial.
          Prin art.2 din aceasta Hotarare s-a stabilit ca incetarea raporturilor de munca determinata de reducerea numarului de posturi in structura organizatorica a A.N.C.P.I. se realizeaza in termenul si cu procedura reglementata de dispozitiile legale in vigoare.
Prin Ordinul nr.552 din 12.08.2010 emis in vederea punerii in aplicare a prevederilor H.G. 1210/2004 modificata prin H.G. 621/2010,  directorul general al A.N.C.P.I. a stabilit un  numar total de posturi repartizate pentru S.C.P.I.B. de 44.
             Prin Decizia nr. 169 din 20.08.2010 a O.C.P.I., in baza Ordinului nr.552 din 13.08.2010 a directorului general al ANCPI si  a Ordinului nr.591 din aceeasi data, precum si a adresei nr.453279 din 20.08.2010 a ANCPI, s-a dispus repartizarea unui numar de 44 de posturi pentru O.C.P.I.B..
           Ulterior a fost emisa adresa nr.4993 din 20.08.2010 a ANCPI.
Potrivit alineatului 3 din aceasta adresa, fiecare institutie subordonata, in vederea eliminarii celor 560 de posturi din sistem, trebuia sa urmeze o anumita procedura.
Potrivit acesteia, intimatul se afla in situatia de a proceda la efectuarea de  concedieri individuale. Pentru aceasta situatie a fost atasata la adresa Anexa nr.2  cu referire la etapele concedierii individuale.
In cadrul Anexei 2, inaintata intimatului cu  adresa nr.4993 din 20.08.2010, s-au stabilit mai multe etape de parcurs pentru concedierea individuala, respectiv: stabilirea numarului de posturi pentru fiecare compartiment functional, elaborarea noului stat de functii din care sa rezulte ca posturile vizate pentru concediere au fost suprimate din structura angajatorului astfel ca sa rezulte conditiile necesare pentru a se dispune concedierea individuala.
         S-a aratat ca, dupa reducerea posturilor vacante de natura celor desfiintate masurile urmeaza sa afecteze in ordine:
a) salariatii ce cumuleaza doua sau mai multe functii precum si cei care cumuleaza pensia cu salariul;
b) salariatii care indeplinesc conditiile de varsta standard si stagiul de cotizare si nu au cerut pensionarea in conditiile legii;
c) daca masura ar putea afecta doi soti care lucreaza in aceeasi unitate se va desface contractul de munca al sotului care are venitul mai mic;
d)masura sa afecteze mai intai persoanele care nu au copii in intretinere;
e) masura sa afecteze numai in ultimul rand femeile care au ingrijire copii, barbatii vaduvi sau divortati;  care au ingrijire copii pe intretinatorii unici de familie precum si pe salariatii  barbatii sau femei care mai au cel putin 3 ani pana la pensionarea lor la cerere.
            Dupa aplicarea acestor criterii in mod coroborat, pentru stabilirea persoanelor ce vor fi disponibilizate si care nu se incadreaza in criteriile enumerate, se va aplica criteriul  de examinare in vederea confirmarii pe posturi in scopul departajarii personalului din compartimentele functionale restructurate sau al caror numar de personal alocat a fost redus.
S-a aratat ca acest criteriu consta in verificarea cunostintelor profesionale ale salariatilor si este utilizat in vederea asigurarii criteriilor obiective si a impartialitatii angajatorului in relatia cu salariatii.
          Rezultatele acestui concurs urmau a se afisa la sediul institutiei si pe site-ul acesteia de comisia numita in acest sens.
        In aplicarea acestui criteriu, urma sa se elaboreze un regulament de organizare si desfasurare a examinarii in vederea confirmarii pe posturi.
            In ceea ce priveste caracterul dispozitiei mentionate in anexa 2 pentru concedierile individuale, instanta a retinut ca, desi in cuprinsul adresei s-a facut mentiunea ca are caracter orientativ, aceeasi mentiune fiind facuta si in cuprinsul textului denumit "concediere individuala", aceste dispozitii erau obligatorii a fi respectate la efectuarea concedierii in cadrul unitatii intimate, atat in respectarea prevederilor art.14 din Ordinul nr.119/2009 de aprobare a R.O.F. a OCPI, cat si din necesitatea stabilirii unor criterii obiective si impartiale la concedierea salariatilor, in conditiile in care in toate compartimentele existau mai multi salariati decat posturile alocate.
           Astfel, potrivit art.39 lit.d din Codul Muncii salariatul are dreptul la egalitate de sanse si de  tratament, art.5 din Legea 53/2003 consacrand acelasi principiu si  interzicand  actele de preferinta pentru anumite criterii determinate.
Potrivit sustinerilor reclamantului, necontestate de catre intimata, dupa inaintarea adresei nr.  4993 din 20.08.2010 directorul general ANCPI a transmis tuturor O.C.P.I. un regulament de examinare a salariatilor in vederea confirmarii lor pe post, acest regulament cuprinzand dispozitii concrete referitoare la modalitatea de organizare si desfasurare a examenului pentru compartimentele in cadrul carora existau mai multi salariati decat numarul de posturi alocate.
Acest regulament a fost atasat la dosarul cauzei ( f.75-76 ds.fond).
          Art.2 din Regulament stabileste aplicabilitatea acestuia - in mod imperativ - in cazul in care in urma reorganizarii prin Ordinul MAI nr.174/2010 si Ordinul directorului general al ANCPI 612/2010, conform organigramei, in cadrul unui compartiment exista mai multi salariati decat posturile alocate .In aceasta situatie, ocuparea posturilor  trebuia sa se faca prin examen organizat conform procedurii instituite .
         Dispozitia imperativa a art.2 inserata in acest regulament,  emis in temeiul prevederilor din anexa 2 la adresa nr.4993 din 20.08.2010 a directorului ANCPI, obligatorie pentru intimat conform art.14 din Regulamentul de organizare si Functionare al ANCPI, nu a fost respectata de catre acesta.
        Instanta a avut in vedere ca in cadrul unitatii intimate, in afara de contestator in cadrul S.P.I. functiona numitul R.S., ce ocupa aceeasi functie de asistent registrator principal gradul II si care nu avea copii in intretinere.
          Situatia de fapt retinuta rezulta din adresa inaintata sub nr.2800 din 18.05.2011 de catre intimat ca raspuns la interogatoriul propus de reclamant.
Prin urmare, in mod nelegal a fost emisa decizia nr.194 din 07.10.2010, fara ca in prealabil sa fie urmata procedura de examinare.
Impotriva sentintei a declarat recurs in termen legal intimatul O.C.P.I.B. prin reprezentant legal, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
In dezvoltarea motivelor a aratat , in esenta, ca:
- instanta de fond a depasit atributiile puterii judecatoresti, conferind caracter normativ adresei nr. 432579/20.08.2010 a ANCPI, care este un simplu document de corespondenta, iar nu un ordin al directorului general;
-  hotararea atacata s-a dat cu incalcarea si aplicarea gresita a legii. Prevederile legale incidente in materia concedierii pentru motive care nu tin de persoana salariatului sunt, in principal, cele prevazute de disp. art. 65-67 Codul muncii. Or, in cauza s-a dovedit indeplinirea conditiilor prevazute de aceste dispozitii legale, concedierea fiind dispusa in temeiul si cu respectarea intocmai a HG nr. 6212/2010, a dispozitiilor directorului general al ANCPI (sub nr. 552/2010, in baza masurilor adoptate in aplicarea  acestora).
In drept, a invocat disp. art. art. 304 pct. 4 si 9 si art. 3041 C.pr.civ.
Legal citat, contestatorul a formulat Note de concluzii, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinand sentinta atacata prin prisma criticilor formulate de parte, in raport de disp. art. 3041 C.pr.civ. si de lucrarile dosarului, curtea constata neintemeiat recursul, urmand a-l respinge din considerentele ce succed:
In conformitate cu disp. art. 304 pct. 4 C.pr.civ., invocate de recurent, se poate cere casarea unei hotarari cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti.
Prin sintagma "depasirea atributiilor puterii judecatoresti" se intelege incursiunea autoritatii judecatoresti in sfera activitatii autoritatilor executiva ori legislativa, aducand atingere principiului constitutional al separatiei puterilor in stat, adica "savarseste un exces de putere".
Instanta savarseste un exces de putere atunci cand: indeplineste un act pe care numai un organ al puterii executive sau al puterii legislative il poate face; consfinteste, cu valoare legala, texte abrogate; contesta puterea legala a unor texte; aplica o lege adoptata inainte de intrarea ei in vigoare; se pronunta pe cale de dispozitii generale, etc.
In speta, nu se poate aprecia ca, retinand caracterul obligatoriu al cuprinsului adresei nr. 432479/20.08.2010 a directorului ANCPI, inregistrata la  OCPI B.sub nr. 4993 din aceeasi data, prima instanta ar fi depasit atributiile puterii judecatoresti, intrand in sfera atributiilor puterii legislative.
Analizand continutul adresei, Tribunalul a stabilit, in limitele propriilor competente, caracterul juridic al masurilor dispuse de directorul ANCPI, pe baza actelor normative aplicabile in materie, respectiv art. 14 lit. b din Regulamentul de Organizare  si functionare a OCPI, aprobat prin Ordinul nr. 119/2009, art. 5 si 39 din Codul muncii.
Prin urmare, nu este dat in cauza motivul de nelegalitate prevazut de dispozitiile art. 304 pct. 4 C.pr.civ..
Contrar sustinerilor recurentului, adresa directorului general al ANCPI in discutie nu reprezinta un simplu document de corespondenta, cata vreme aceasta contine dispozitii obligatorii, emise in temeiul unor acte normative.
Cum corect a retinut prima instanta, caracterul obligatoriu pentru intimat al acestor dispozitii rezulta din raportul de subordonare ierarhica prev. de art. 14 din Ordinul nr. 119/2009, cat si din perspectiva disp. art. 5 si 39 din Codul muncii.
Se poate aprecia ca insusi intimatul, la emiterea deciziei contestate,  a avut in vedere acest caracter, cata vreme in preambulul acesteia, enumerand temeiurile de drept, conform disp. art. 62 alin. 3 din Codul muncii, a mentionat si adresa ANCPI nr. 435279/20.08.2010.
Se impune a fi subliniat faptul ca mentiunile din anexa 2 la adresa ANCPI (fila 19 dosar fond), pct. 3 alin. 2 (lit. a-e) sunt cele cuprinse in art. 81 din CCMUN, obligatorii pentru toti angajatorii.
Criteriul "examinarea in vederea confirmarii pe posturi" este menit sa asigure respectarea principiului egalitatii de tratament fata de toti salariatii si angajatorii, prevazut de art. 5 din Codul muncii, respectiv a dreptului salariatului la egalitate de sanse si tratament, prevazut de art. 39 alin. 1 pct. d din acelasi cod.
De altfel, in continutul respectivei adrese (anexa 2), directorul ANCPI a mentionat in mod expres ca acest criteriu "consta in verificarea cunostintelor profesionale ale salariatilor si este utilizat in vederea asigurarii criteriilor obiective si a impartialitatii angajatorului in relatia cu salariatii".
Asadar, nu se poate aprecia ca, retinand obligativitatea respectarii intocmai de catre intimat a procedurii de concediere individuala, astfel cum a fost aceasta explicitata "orientativ" prin adresa ANCPI, prima instanta ar fi facut o gresita interpretare si aplicare a legii.