Contestatie act administrativ-fiscal. Termen de contestare.

Prin actiunea inregistrata pe rolul Tribunalului Suceava - Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal sub nr. 6654/86/2012 la data de 23 mai 2012, reclamantul O.O. a solicitat revizuirea sentintei civile nr. 372 din data de 07 martie 2012 pronuntata de Tribunalul Suceava - Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal in dosarul nr. 4403/314/2011, parata fiind Directia Regionala pentru Accize si Operatiuni Vamale Iasi, in sensul admiterii contestatiei la executare si anularea executarii incepute prin somatia emisa de parata la data de 27.04.2011 cu nr. 10397 din 20.04.2011 si suspendarea executarii hotararii supuse revizuirii pana la solutionarea cererii de revizuire.
In motivare actiunii, a aratat ca prin sentinta civila nr.5533 din 02.12.2011 pronuntata de Judecatoria Suceava in dosarul nr. 4403/314/2011 s-au respins exceptia dreptului de a cere executarea silita invocata ca neintemeiata si pe fond a fost respinsa contestatia la executare ca nefondata.
Impotriva acestei sentinte a formulat recurs, invocand nelegalitatea sentintei pentru faptul ca pe tot parcursul judecarii cauzei nu s-a realizat ca bunul a carui impozitare si taxare vamala a cerut-o parata este un bun cumparat din UE cu certificat de provenienta UE (EURO 1) si ca reclamantul contesta pe langa somatia emisa si titlul executoriu conform art.172-174 din OG 92/2003, in speta actul constatator nr. 220 din 10.08.2004.
Mai mult decat atat, instanta de fond cat si cea de recurs nu au tinut seama de faptul ca achizitionarea autoturismului din Germania de la proprietarul de drept a fost intermediata de o terta persoana, care a si intocmit documentele de vanzare-cumparare.
Avand in vedere ca dupa judecarea cauzei din dosarul nr. 4403/314/2011 a obtinut de la autoritatile germane un act nou prin care se autentifica si justifica provenienta autoturismului ca fiind in conformitate cu normele EURO 1, a solicitat a se dispune admiterea recursului, desfiintarea sentintei atacate precum si desfiintarea tuturor actelor care au stat la baza executarii silite incepute prin somatia nr. 10397 din 20.04.2011 si a titlului executor, precum si a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acestui titlu executor fiscal.
Intrucat dupa pronuntarea deciziei nr.372/07.03.2012 parata a procedat la continuarea executarii prin emiterea unei decizii de impunere, pana la solutionarea cererii de revizuire, a solicitat sa se dispuna suspendarea executarii hotararii supuse revizuirii.
  La termenul de judecata din data de 14 iunie 2012, reclamantul a depus precizari la actiune in sensul ca intelege sa se judece in contradictoriu cu Directia Regionala pentru Accize si Operatiuni Vamale Iasi - Directia Judeteana pentru Accize si Operatiuni Vamale Suceava si Directia Generala a Finantelor Publice Suceava, solicitand instantei, ca in urma probatoriului administrat in cauza, sa dispuna anularea Actului de control nr. 220/10.08.2004 emis de prim parata si a Deciziei nr. 160/28.10.2004 emisa de secund parata si exonerarea de la plata sumelor stabilite in sarcina reclamantului cu titlu de taxe vamale si a penalitatilor de intarziere aferente sumelor datorate cu titlu de taxe vamale. A solicitat obligarea paratelor la plata cheltuielilor de judecata.
A mai aratat ca la data de 1.10.2001 reclamantul a cumparat de la cetateanul german Rene Kobstadt un autoturism marca Opel Vectra, serie sasiu WOL000087P1006067.
Intrucat vanzatorul nu s-a putut deplasa la vama pentru a intocmi actele de export, a mandatat-o pe numita Graur Isabella sa se ocupe de aceste demersuri.
In vama de la Marzahn, numita Graur Isabela a apelat la o firma care se ocupa efectiv de intocmirea actelor de export, si in baza declaratiei reprezentantului desemnat Erik Vogel, s-a eliberat certificatul de Eur1 nr. D 200047/1.10.2001, care conferea autoturismului achizitionat un regim vamal preferential.
Astfel, potrivit alin. 1 art. 16 din PROTOCOLUL nr. 4 privind definirea notiunii de "produse originare" si metodele de cooperare administrativa, ratificat prin OUG nr. 1/1997 si ulterior prin OUG nr. 192/2001 Art. 16 - Conditii generale "Produsele originare din Comunitate beneficiaza la importul in Romania si produsele originare din Romania beneficiaza la importul in Comunitate de prevederile acordului, prin prezentarea:
a) fie a unui certificat de circulatie a marfurilor EUR 1, al carui model figureaza in anexa nr. III;
b) fie, in cazurile mentionate la art. 21 paragraful 1, a unei declaratii, al carei text figureaza in anexa nr. IV, data de exportator pe o factura, pe o nota de livrare sau pe orice alt document comercial care descrie produsele in cauza, suficient de detaliat pentru a permite identificarea lor (denumita in cele ce urmeaza declaratie pe factura)."
A aratat de asemenea ca, desi procedura de eliberare a certificatului EUR 1 a fost respectata, dupa intrarea in tara, respectiv dupa 3 ani de la inmatricularea acestui autoturism, s-a comunicat reclamantului de catre prim parata ca, datorita faptului ca exportatorul in persoana numitei Graur Isabella nu a fost gasita la adresa de domiciliu indicata in declaratie, autoturismul nu beneficiaza de regim vamal preferential.
Actele contestate sunt nelegale si netemeinice, in mod gresit, stabilindu-se in sarcina reclamantului obligatia de plata a unei diferente de taxe vamale, comision vamal, accize si alte taxe, intrucat Certificatul EURl nr. D 200047/1.10.2001, a fost eliberat cu respectarea dispozitiilor legale.
A aratat ca intrucat toate apararile formulate in fata prim - paratei i-au fost inlaturate, in conformitate cu dispozitiile art. 18 din acelasi Protocol, a solicitat eliberarea unui nou certificat Eur l, respectiv un certificat de circulatie a marfurilor EUR 1 eliberat "a posteriori" de aceasta data declaratia fiind data de proprietarul autoturismului cumparat, numitul Rene Kobstadt, eliberandu-se de autoritatile vamale germane certificatul Eur l nr. D 877712, certificat care nu a fost avut in vedere de prim parata.
La data de 26 iulie 2012 prim - parata a depus intampinare, solicitand a se constata ca cererea care face obiectul dosarului de fata a fost formulata in temeiul art. 218 din OG nr. 92/2003, impotriva unor acte administrative emise si comunicate in anul 2004.
De asemenea, a solicitat sa se constate ca in dosarul nr. 8539/86/20121 care s-a aflat pe rolul Tribunalului Suceava cu termen de judecata la 17.07.2012, s-a judecat cererea prin care reclamantul a solicitat in anul 2012 suspendarea executarii actelor administrative susmentionate, cerere care a fost respinsa ca nefondata.
A invocat in primul rand exceptia de tardivitate a introducerii contestatiei impotriva actelor administrative a caror anulare se cere, cu consecinta respingerii contestatiei in anulare ca tardiv formulata, situatie in care cererea din prezentul dosar apare ca inadmisibila.
A mentionat ca reclamantul a avut la dispozitie pentru realizarea dreptului sau calea unei actiuni in contencios administrativ, impotriva actului constatator nr.220/10.08.2004 prin care s-a stabilit debitul initial, actiune care putea fi introdusa in termenul legal, totodata avand posibilitatea formularii unei cereri pentru suspendarea actului administrativ, dupa sesizarea, in conditiile art. 7 a autoritatii publice care a emis actul.
A considerat ca introducerea actiunilor in contencios administrativ dupa mai mult de 7 ani de la implinirea termenului legal nu poate conduce la admisibilitatea acestora, situatie in care se impune respingerea actiunii ca tardiv formulata.
Reclamantul a avut la indemana mijloacele procedurale pentru realizarea dreptului pretins, insa faptul ca acesta nu a inteles sa uzeze de aceste mijloace procedurale, nu poate justifica introducerea unei actiuni cu incalcarea termenelor procedurale prevazute expres de legislatia in vigoare.
A aratat ca in cauza de fata nu sunt date motivele de admitere a prezentei actiuni, cu atat mai mult cu cat nerespectarea termenelor imperative prevazute de prevederile legale in vigoare pentru contestarea actelor administrative fiscale, a atras decaderea reclamantului din dreptul de a-si valorifica dreptul pretins, motiv pentru care a considerat ca este data exceptia tardivitatii si a inadmisibilitati prezentei actiuni, care se impune a fi respinsa ca inadmisibila, exceptie care a considerat ca primeaza fata de fondul cauzei.
In cazul in care, dupa analizarea materialului probator administrat in cauza instanta a considerat ca se impune respingerea exceptiei invocate, pe fondul cererii de suspendare a solicitat in principiu respingerea actiunii ca nefondata si acordarea unui nou termen de judecata in vederea formularii de precizari. 
Prin sentinta nr.5045 din 13 septembrie 2012 Tribunalul Suceava - Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal a admis exceptia si a respins, ca tardiv formulata, actiunea asa cum a fost ea modificata.
Pentru a hotari astfel, analizand cu prioritate exceptia tardivitatii contestatiei, tribunalul a retinut ca aceasta este intemeiata pentru urmatoarele considerente:
  Actul constatator nr. 220/10.08.2004 al Biroului Vamal Suceava a fost comunicat  reclamantului cu adresa nr. 8772/19.08.2004 iar din inscrisurile de la dosar rezulta ca acesta a  contestat acest act de control, cererea sa fiind inregistrata sub. nr. 9952/20.09.2004 si inaintata spre solutionare la DGFPJ Suceava, care prin decizia nr. 160/28.10.2004 a solutionat-o prin respingerea ei.
Adresa nr. 11895/05.11.2004, fila 55 dosar, demonstreaza ca reclamantul a luat cunostinta de  aceasta decizie in cursul anului 2004 si nu a contestat-o in termen legal de 6 luni de zile asa cum prevede art. 11  alin. 1 lit. a din Legea nr. 554/2004. 
       Fata de aceste considerente, cererea reclamantului care initial a fost inregistrata la data de 24.05.2012 ca fiind de revizuire a  deciziei nr. 372/07.03.2012 a Tribunalului  Suceava iar ulterior  modificata in contestatie impotriva unui act administrativ, apare ca tardiva fiind formulata dupa mai bine de 7 ani  de la emiterea deciziei 160/28.10.2004.
Impotriva acestei sentinte, in termen legal, reclamantul a declarat recurs, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
In motivare, a considerat ca instanta de fond a facut o gresita interpretare si aplicare a dispozititor art 11 alin. 1 lit. a din Legea nr. 554/2004, apreciind eronat probele administrate in cauza.
A aratat ca prima instanta a respins cererea sa, retinand ca aceasta este tardiva, motivat de faptul ca din adresa nr. 11895/5.11.2004, aflata la fila 55 dosar, rezulta ca a luat cunostiinta de decizia contestata, dar ca nu a contestat-o in termenul legal de 6 luni, formuland aceasta contestatie dupa mai bine de 7 ani.
A sustinut ca in mod gresit prima instata a apreciat ca prin adresa sus-mentionata se face dovada comunicarii Deciziei nr. 160/2004; ca acea adresa nu face dovada primirii actului administrativ contestat.
A precizat ca a luat cunostinta de Decizia nr. 160/2004 ca urmare a unei adrese efectute catre prim parata, la care i s-a raspuns la data de 30 mai 2012, moment de la care incepe sa curga termenul pentru formularea contestatiei de 6 luni, termen respectat in formularea cererii; ca decizia prin care s-a solutionat contestatia formulata impotriva actului de control nr. 220/2004, nu i-a fost comunicat niciodata, aspect recunoscut si de intimate in cadrul proceselor, avand ca obiect contestatie la executare, ce au avut loc intre parti, procese in care apararea acestora a fost ca nu s-a formulat contestatie impotriva actului de control. Ca urmare, a apreciat ca in mod gresit a retinut prima instanta ca este data exceptia tardivitatii formularii actiunii.
Pe fondul cauzei, reclamantul a reiterat sustinerile din precizarile la actiune.
A solicitat admiterea recursului, casarea sentintei atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare.
In drept, a invocat dispozitiile art. 312 alin. 5 Cod proc. civila, apreciind ca modul in care a fost analizata cauza echivaleaza cu o necercetare a fondului.
Prin intampinare, prim parata Directia Regionala Pentru Accize Si Operatiuni Vamale Iasi - Directia Judeteana Pentru Accize Si Operatiuni Vamale Suceava a solicitat respingerea recursului ca nefondat si mentinerea sentintei recurate, ca legala si temeinica iar pe cale de consecinta, mentinerea actelor administrativ fiscale intocmite de autoritatea vamala ca legale si temeinice.
A sustinut ca in mod corect instanta de fond a constatat ca exceptia tardivitatii contestatiei este intemeiata, fiind admisa in consecinta.
A considerat ca reclamantul a avut la indemana mijloacele procedurale pentru realizarea dreptului pretins, insa faptul ca acesta nu a inteles sa uzeze de aceste mijloace procedurale, nu poate justifica introducerea unei actiuni cu incalcarea termenelor procedurale prevazute expres de legislatia in vigoare.
A solicitat sa se constate ca aspectele care privesc in exclusivitate fondul cauzei invocate de reclamant prin cererea principala si reiterate prin cererea de recurs, nu pot fi luate in considerare si analizate, intrucat exceptia tardivitatii formularii cererii primeaza fata de fondul cauzei.
Prin decizia nr.6215/27.11.2012, Curtea de Apel Suceava - Sectia a II-a Civila, de Contencios Administrativ si Fiscal  a respins recursul, ca nefondat, pentru urmatoarele considerente :
Prin decizia nr.160/28.10.2004, parata DGFP Suceava a respins contestatia reclamantului impotriva actului constatator nr.220/10.08.2004 a Biroului Vamal Suceava, reclamantul contestand decizia nr.160/28.10.2004 prin cererea inregistrata la prima instanta la data de 24.05.2012.
Instanta de recurs trebuia sa stabileasca daca decizia nr.160/28.10.2004 a Directiei Generale a Finantelor Publice Suceava a fost contestata in termenul legal de 6 luni prevazut de art.11 din Legea nr.554/2004, ori cu depasirea acestui termen, in conditiile in care reclamantul sustine ca a luat cunostinta de actul contestat la 30.05.2012 (f.54 dos. fond), in urma unei cereri adresate paratei - prin avocat, iar parata a retinut ca decizia a fost comunicata la 5.11.2009 (f.55 dos. fond).
Curtea a constatat ca, desi adresa nr.11895/5.11.2004 in baza careia parata sustine ca a comunicat actul administrativ fiscal catre reclamant, nu contine si o confirmare de primire, neputand fi retinuta ca o dovada in sensul certitudinii comunicarii, actiunea a fost tardiv formulata.
Astfel, in conditiile in care reclamantul a contestat titlul de creanta reprezentat de actul constatator nr.220/10.08.2004 al Biroului Vamal Suceava la data de 21.09.2004, avea posibilitatea ca, dupa expirarea termenului de solutionare a contestatiei, daca decizia nu ii era comunicata, sa cenzureze presupusul refuz al paratei de a-i raspunde in termen, in fata instantei de contencios administrativ.
Ori, pasivitatea in care a stat reclamantul timp de aproape 8 ani ( actiunea fiind introdusa la 23.05.2012, iar actul contestat a fost emis la 28.10.2004 ), in conditiile in care parata a avut convingerea comunicarii cu adresa nr.11895/5.11.2004, este de natura sa conduca la concluzia ca respingerea ca tardiva a contestatiei reclamantului asigura principiul stabilitatii  raporturilor juridice rezultate din actele administrative a caror principala caracteristica este executarea din oficiu de catre autoritatea emitenta.
Cum solutia pronuntata de prima instanta este in acord cu prevederile art.6 din Conventia CEDO, intrucat reclamantul este culpabil de a nu-si fi manifestat interesul fata de solutia data de DGFP Suceava contestatiei sale, timp de aproape 8 ani, Curtea, in baza art.312 Cod proc. civila, a respins recursul, ca nefondat.