Revizuire. Lipsa calitatii procesuale active.

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Suceava la data de 25.02.2013 sub nr. 1930/314/2013, reclamantii C I si C V, in contradictoriu cu paratii G C B, A A B si A VM, au formulat cerere de revizuire impotriva sentintei civile nr. 2011 pronuntata la data de 16.06.2004 in ds. nr. 7965/2003 al Judecatoriei Suceava, avand ca obiect "partaj succesoral", solicitand sa fie schimbata, in parte, hotararea atacata in sensul inlocuirii dispozitiilor potrivnice din dispozitivul acesteia cu dispozitii clare, univoce.
In motivarea cererii, revizuentii au aratat ca, prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 7152/ 20.12.2001, au dobandit de la numitul A A suprafata de 5.000 mp teren situat in str. Mitocului, cartierul Itcani, mun. Suceava, identica cu parcela funciara nr. 1622/2. Ulterior incheierii contractului de vanzare-cumparare, revizuentii au procedat la intabularea dreptului lor de proprietate asupra parcelei nr. 1622/2, eliberandu-se extrasul CF nr. 3578/ 24.05.2002. In cursul lunilor iulie - august au solicitat si au obtinut de la Primaria Suceava certificatul de urbanism si autorizatia de construire in vederea edificarii unui imobil, iar in perioada mai-august 2003 au inceput lucrarile de constructii.
Au precizat revizuentii ca, la data de 27.11.2003, numitii G B, A VM si A A, mostenitorii defunctului A A, au solicitat in instanta partajarea masei succesorale ramasa de pe urma defunctului lor tata, A A.
Prin sentinta civila nr. 2011 din 16.06.2004, Judecatoria Suceava a stabilit componenta masei succesorale, si a dispus sistarea starii de indiviziune, incluzand in masa succesorala si suprafata de 5.000 mp care era inscrisa in Titlul de proprietate nr. 3038/2001 si care a facut obiectul contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 7152/20.12.2001.
In acest context, in dosarul avand ca obiect partajul succesoral dupa defunctul A A s-a intocmit o expertiza topometrica de catre expertul A. Paul care, in mod eronat, a retinut faptul ca suprafata de 5.000 mp teren situat in str. Mitocului, nr. 2, identica cu p.f. nr. 1662/2, evidentiata in T.P. nr. 3038/2001, suprafata ce a facut obiectul contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 7152/ 20.12.2001, este libera de sarcini, fiind facuta si o propunere de lotizare a terenului, propunere insusita de catre instanta, care a dispus si modul de partajare a terenului, suprafata de 5.000 mp fiind atribuita astfel: 3.000 mp fiicei G C B si 2.000 mp fiului A A.
La data de 03.02.2005, numita G C B a formulat o actiune in revendicare imobiliara, solicitand posesia terenului in suprafata de 3.000 mp ce a facut obiectul partajului judiciar, iar prin sentinta civila nr. 966 din 10.03.2006 a Judecatoriei Suceava, ei (revizuientii) au fost obligati sa predea petentei G CB, in deplina proprietate si linistita posesie, suprafata de 3.000 mp teren.
Instanta s-a aflat in eroare la data pronuntarii sentintei in actiunea de partajare a masei succesorale, din cauza raportului de expertiza fals, efectuat in respectiva cauza de catre expertul A. Paul, care a inserat in cuprinsul raportului date eronate, neconforme cu realitatea.
De asemenea, revizuentii au aratat ca prin sentinta civila nr. 2554 din 29.05.2012, pronuntata de Judecatoria Suceava in ds. nr. 6702/314/2009, definitiva si irevocabila, s-a dispus anularea raportului de expertiza topometrica efectuat de expertul A. P. in dosarul de partaj succesoral nr. 7965/2003.
In drept, au fost invocate prevederile art. 509 alin. 1 pct. 3 Cod procedura civila.
Prin precizari la actiune, revizuientii au aratat ca temeiul de drept al actiunii il constituie disp. art. 322 pct. 4 din vechiul Cod de procedura civila.
Legal citati, paratii nu au formulat intampinare, insa parata G C B, prezenta fiind in instanta la termenul de judecata din data de 17 iulie 2013, a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive si exceptia lipsei calitatii procesuale active a revizuientior.
Prin sentinta civila nr. 4204 din 17 iulie 2013, Judecatoria Suceava a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a revizuentilor, invocata de parata G C B, si a respins actiunea ca fiind formulata de persoane fara calitate procesuala activa.
Pentru a hotari astfel instanta a retinut urmatoarele:
Pentru a avea calitate procesuala activa, fapt care justifica introducerea unei actiuni in justitie, este necesar sa existe o identitate intre persoana care reclama dreptul si cel care este titularul dreptului afirmat.
De asemenea, legitimarea procesuala este conditionata nu numai de interesul in promovarea revizuirii, ci si de calitatea de parte in proces.
Cat priveste obiectul cauzei, instanta a retinut ca revizuirea urmareste retractarea hotararii in care starea de fapt stabilita nu corespunde adevarului obiectiv. Aceasta cale extraordinara de atac este deschisa numai partilor din proces, deoarece instanta verifica temeinicia hotararii atacate numai in raport de persoanele care au avut calitatea de parte in procesul in care s-a pronuntat acea hotarare.
Ratiunea acestei interpretari deriva din imprejurarea ca retractarea unei hotarari judecatoresti definitive poate produce efecte grave pentru parti, iar pentru stabilitatea raporturilor juridice civile legea admite revizuirea numai in cazurile strict determinate si cu respectarea conditiilor necesare exercitarii celorlalte cai de atac, respectiv capacitatea procesuala, calitatea procesuala si existenta unui interes.
Astfel cum rezulta din actiunea formulata, revizuentii C I si C V au solicitat revizuirea sentintei civile nr. 2011/16.06.2004, pronuntata de Judecatoria Suceava in ds. nr. 7965/2003 avand ca obiect "partaj succesoral".
Ori, analizand cuprinsul sentintei civile atacate, ca si actele dosarului nr. 7965/2003 (atasat spre consultare), instanta a constatat ca actiunea ce a facut obiectul acestui dosar s-a purtat intre reclamantii A VM si G CB si paratul A A (f.12-14).
Asa fiind, rezulta in mod cert ca revizuentii C I si C V nu au avut calitatea de parte in procesul in care s-a pronuntat sentinta atacata, nr. 2011/16.06.2004, context in care cererea formulata de acestia nu a putut fi primita.
Faptul ca revizuentii pretind ca situatia juridica a terenului in suprafata de 5.000 m.p. situat in intravilanul mun. Suceava, str. Mitocului nr. 2, ce a facut obiectul partajului cat si, anterior, obiectul contractului de vanzare - cumparare autentificat sub nr. 7152/20.12.2001, nu a fost clarificata, ei edificand o serie de constructii pe aceasta suprafata de teren, nu poate suplini neindeplinirea conditiei necesare de a fi fost parti in cauza respectiva.
Impotriva sentintei au declarat apel revizuientii C I si C V, solicitand schimbarea in totalitate a acesteia si, pe fond, admiterea actiunii asa cum a fost formulata.
In motivare au reiterat sustinerile din cererea initiala si au aratat ca in mod gresit prima instanta a respins actiunea ca fiind formulata de persoane fara calitate procesuala activa, deoarece, asa cum rezulta din sentinta civila nr. 2554 din 29 mai 2012 pronuntata in dosarul nr. 6702/314/2009 al Judecatoriei Suceava, definitiva si irevocabila, prin care s-a dispus anularea raportului de expertiza topometrica efectuat de catre expertul A. P. in dosarul de partaj succesoral nr. 7965/2003 al Judecatoriei Suceava, ei au avut calitate procesuala activa, iar litigiul s-a derulat intre aceleasi parti care au fost si in dosarul ce a avut ca obiect partaj judiciar.
Astfel, raportul de drept procesual, care presupune si existenta calitatii procesuale, se justifica fie prin suprapunerea calitatii de parte in proces cu aceea de parte in raportul juridic de drept substantial, fie printr-o anumita conexitate a persoanei in cauza cu acesta, care confera acea indreptatire de a participa la proces.
Asadar, prin cererea de revizuire formulata urmaresc ocrotirea incontestabila a unui drept al lor si a unui interes legitim, care nu s-ar putea realiza decat in cadrul acestei actiuni.
Calitatea procesuala nu rezulta, in acest caz, din raportul juridic a carui inexistenta constituie obiectul actiunii, ci in acel interes al lor de a le ocroti dreptul lor, care coexista cu acela ce constituie obiectul actiunii.
De asemenea, in cazul actiunilor constitutive de drepturi, calitatea procesuala rezulta nu din existenta a priori a unui raport juridic de drept substantial, acesta stabilindu-se, in cazul admiterii actiunii, abia pentru viitor, ci tocmai in interesul recunoscut de lege partii in cauza, privitor la un astfel de raport juridic, determinat de legatura obiectiva cu acesta.
In general, in literatura juridica, interesul este identificat cu folosul practic, imediat, material sau moral pe care partea il urmareste si pe care trebuie sa-l justifice pentru a putea exercita actiunea civila sau a efectua un anume act procesual. In realitate, interesul este o categorie care desemneaza nevoile si trebuintele materiale sau morale ale individului, fiind preocupat de a realiza sau obtine ceea ce este necesar si de folos.
Pe plan juridic, interesul de a actiona in justitie apare ca fiind determinat de incalcarea, violarea, negarea unui drept sau de starea sa de incertitudine, infatisandu-se ca o nevoie de a actiona catre atingerea unui scop ori realizarea unui folos care poate consta in inlaturarea incalcarii, obligarea unor persoane la a recunoaste un drept, acoperirea unei pagube, refacerea unui act procesual, anularea lui etc.
Daca o atare nevoie, trebuinta, exista, i se recunoaste acelei persoane dreptul de a actiona in justitie, ea avand deci calitate procesuala. Acceptia data, asadar, in literatura juridica notiunii de interes realizeaza o deplasare a sensului sau catre scopul, finalitatea urmarita, desi mai degraba interesul trebuie privit ca reprezentarea constienta a nevoii de a actiona, ca stimul catre atingerea unui rezultat sau a unui folos in majoritatea cazurilor, astfel ca partile din procesul civil se suprapun cu partile din raportul juridic de drept substantial dedus judecatii.
Se poate intampla insa ca interesul subiectiv sa nu corespunda interesului obiectiv al societatii de a acorda protectie, prin intermediul organelor de justitie, numai drepturilor sau situatiilor recunoscute de lege, astfel ca cererea de chemare in judecata sa fie introdusa de persoane al caror interes sa nu fie ocrotit de lege sau care au o reprezentare gresita cu privire la drepturile lor. Declansarea activitatii procesuale prin introducerea cererii de chemare in judecata nu poate fi, evident, oprita, caci "scopul teoretic si practic al oricarui drept la actiune este de a aduce inaintea judecatii verificarea in fapt a ceea ce se pretinde si de a clarifica printr-o hotarare incertitudinea determinata de afirmatiile si sustinerile contradictorii facute de partile litigante".
Pozitia reclamantului fata de raportul juridic dedus judecatii are la baza relatia de conexitate cu acel raport, care ii permite sa-l impuna judecatii.
Calitatea procesuala a unei parti poate fi uneori transmisa unei alte persoane, care n-a participat pana atunci la proces.
Aceasta transmitere a calitatii procesuale este strans legata, de cele mai multe ori, de transmiterea drepturilor si obligatiilor ce formeaza continutul raportului juridic litigios, cum ar fi vanzarea bunurilor litigioase, care consta in vanzarea unor bunuri asupra carora s-a purtat un proces.
Dobanditorul unor astfel de bunuri va obtine, dupa caz, calitatea de reclamant sau de parat, dupa cum vanzatorul a avut, la randul sau, una sau alta din aceste calitati.
Interesul de a actiona in justitie, care constituie continutul legitimarii procesuale active, consta in apararea unui drept sau a unei situatii ocrotite de lege, contestate sau incalcate de catre parat sau de catre alte persoane care au luat parte la acel proces, izvorate din raportul juridic substantial dedus judecatii sau din legatura cu acesta.
In concluzie, considera ca prin calitate procesuala se intelege interesul indreptatit al unei persoane de a cere concursul justitiei, ce izvoraste din incalcarea unui drept propriu sau dintr-un raport recunoscut de lege, de conexitate cu acel drept, iar atributul instantei este acela de a determina, de la caz la caz, calitatea procesuala a partilor, in functie de datele concrete ale fiecarei cauze.
In drept, au invocat dispozitiile art. 282 - 298, vechiul Cod de procedura civila.
Parata intimata G C B, prezenta in instanta, a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Prin decizia civila nr. 513 din 17 decembrie 2013, Tribunalul Suceava a respins ca nefondat apelul.
 Pentru a decide astfel, Tribunalul a retinut ca revizuirea fiind o cale de atac extraordinara, de retractare, este deschisa numai partilor din proces si nu permite modificarea cadrului procesual stabilit de instanta a carei hotarare se solicita a fi revizuita.
Fiind o cale de atac, revizuirea nu declanseaza un nou litigiu, ci reprezinta numai o faza procesuala a aceleiasi cauze, ceea ce face ca in mod firesc ea sa nu se poata desfasura decat in cadrul procesual deja existent in etapele procesuale anterioare.
Dreptul la o instanta nu are caracter absolut, fiind compatibil cu limitari legale, insa numai in masura in care acestea nu ating dreptul in insasi substanta sa.
Prin exceptie, o atare limitare se conciliaza cu dispozitiile art. 6 paragraful 1 din Conventia Europeana daca urmareste un scop legitim si daca exista un raport rezonabil de proportionalitate intre mijloacele folosite si scopul urmarit.
Ca atare, respingerea unei cereri de revizuire ca fiind formulata de o persoana fara calitate procesuala activa nu atrage o incalcare a dispozitiile art. 6 paragraful 1 din Conventie, intrucat in jurisprudenta sa, Curtea europeana a decis ca limitarea dreptului la o instanta, cuprinsa in marja de apreciere lasata la dispozitia statelor, include si conditiile in care poate fi atacata o hotarare judecatoreasca.
Faptul ca revizuirea este deschisa doar partilor din proces asigura respectarea principiului stabilitatii raporturilor juridice si nu aduce atingere substantei dreptului la o instanta si nici vreunui bun invocat de tert, protejat conform dispozitiilor art. 1 din Protocolul nr.1, avand in vedere faptul ca o hotarare judecatoreasca produce efecte obligatorii doar fata de partile din proces, iar fata de terti  produce efecte de opozabilitate in sensul ca se opune cu valoarea unui fapt juridic si cu valoarea unui mijloc de proba, respectiv o prezumtie relativa care poarte fi rasturnata prin dovada contrara.
Dovada contrara putea fi facuta de apelanti in orice alt litigiu in care li s-ar fi opus hotararea respectiva, nu insa in cadrul unei cai extraordinare de atac, formulata impotriva acestei hotarari, fata de care au calitatea de terti.
Corect a retinut prima instanta ca, desi revizuientii pretind ca situatia juridica a terenului in suprafata de 5.000 m.p. situat in intravilanul mun. Suceava, str. Mitocului nr. 2, ce a facut obiectul partajului cat si, anterior, obiectul contractului de vanzare - cumparare autentificat sub nr. 7152/20.12.2001 nu a fost clarificata, ei edificand o serie de constructii pe teren, aceasta imprejurare nu poate suplini neindeplinirea conditiei necesare de a fi fost parti in cauza respectiva.
Legitimarea procesuala este conditionata nu numai de interesul in promovarea revizuirii, ci si de calitatea de parte in proces.
Este adevarat ca pe parcursul judecatii drepturile si obligatiile procedurale pot fi transmise fie unei alte parti din proces, fie unei persoane straine, transmiterea calitatii procesuale  fiind legala sau conventionala, insa in cauza de fata nu s-a dovedit ca apelantii sunt succesorii in drepturi ai partilor.
Dobanditorul cu titlu particular al dreptului sau bunului litigios poate sa exercite calea de atac prevazuta de lege chiar daca nu a participat la judecata, insa apelantii nu au aceasta calitate.
Apelantii invoca asupra terenului in suprafata de 5000 m.p., care a facut obiectul partajului succesoral, un drept de proprietate dobandit anterior in baza contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 7152/ 20.12.2001, insa prin sentinta civila nr. 966/10.03.2006 a Judecatoriei Suceava s-a retinut ca acest drept le-a fost transmis sub conditie rezolutorie, vanzatorul A A fiind coindivizar.
Vanzarea bunului aflat in stare de indiviziune, facuta de unul dintre coproprietari fara acordul celorlalti este supusa conditiei rezolutorii ca, la efectuarea partajului, bunul sa cada in lotul vanzatorului , insa nu transfera cumparatorului calitatea procesuala in cadrul actiunii de partaj, acesta fiind tert fata de raportul juridic dedus judecatii.
Nici faptul ca apelantii au formulat o actiune, inregistrata sub nr. 6702/314/2009, avand ca obiect anularea raportului de expertiza intocmit de expertul A. P. in dosarul de partaj succesoral, actiune care a fost admisa prin sentinta civila nr. 2554/2012 a Judecatoriei Suceava nu le confera calitatea de parte in dosarul de partaj succesoral.
Impotriva acestei decizii au declarat recurs, in termen legal, revizuientii, invocand dispozitiile art. 304 pct. 8 si 9 Cod procedura civila.
In dezvoltarea motivelor au reluat sustinerile de la fond si apel, aratand, in esenta, ca exceptia privind lipsa calitatii lor procesuale active se impune a fi respinsa, cu consecinta casarii sentintei apelate si trimiterii cauzei pentru rejudecare la prima instanta.
Astfel, pozitia lor in calitate de reclamanti fata de raportul juridic dedus judecatii are la baza relatia de conexitate cu acel raport, care le permite sa-l impuna judecatii.
Calitatea procesuala a unei parti poate fi uneori transmisa unei alte persoane, care n-a participat insa atunci la proces.
Aceasta transmitere a calitatii procesuale este strans legata, de cele mai multe ori, de transmiterea drepturilor si obligatiilor ce formeaza continutul raportului juridic litigios, cum ar fi vanzarea bunurilor litigioase, care consta in vanzarea unor bunuri asupra carora s-a purtat un proces.
Dobanditorul unor astfel de bunuri va obtine, dupa caz, calitatea de reclamant sau de parat, dupa cum vanzatorul a avut, la randul sau, una sau alta din aceste calitati.
Interesul de a actiona in justitie, care constituie continutul legitimarii procesuale active, consta in apararea unui drept sau a unei situatii ocrotite de lege, contestate sau incalcate de catre parat sau de catre alte persoane care au luat parte la acel proces, izvorate din raportul juridic substantial dedus judecatii sau din legatura cu acesta.
In concluzie, considera ca prin calitate procesuala se intelege interesul indreptatit al unei persoane de a cere concursul justitiei, ce izvoraste din incalcarea unui drept propriu sau dintr-un raport recunoscut de lege, de conexitate cu acel drept, iar atributul instantei este acela de a determina, de la caz la caz, calitatea procesuala a partilor in functie de datele concrete ale fiecarei cauze.
Asadar, revizuirea constituie un remediu procesual important pentru inlaturarea acelor situatii exceptionale care au facut ca o hotarare judecatoreasca sa fie viciata chiar in substanta sa.
Ea decurge si din faptul ca majoritatea motivelor de revizuire se intemeiaza pe imprejurari survenite ulterior pronuntarii hotararii sau pe imprejurari necunoscute de instanta la data judecarii cauzei, iar daca s-ar admite solutia contrara ar insemna ca erorile judiciare, a caror inlaturare se urmareste, sa ramana in fiinta, ceea ce este de neconceput.
Intr-adevar, unele din aceste motive sunt specifice revizuirii, in sensul ca ele vizeaza imprejurari noi, survenite dupa pronuntarea hotararii si in raport cu care starea de fapt retinuta de instanta nu mai corespunde realitatii.
Examinand decizia atacata prin prisma criticilor formulate de revizuienti, care in drept pot fi incadrate in dispozitiile art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, Curtea constata neintemeiat recursul.
Astfel, cum corect a retinut instanta de apel, revizuirea fiind o cale extraordinara de atac, de retractare, poate fi exercitata doar de partile din proces, nefiind posibila modificarea cadrului procesual stabilit prin hotararea ce se solicita a fi desfiintata/schimbata.
Prin formularea unei cereri de revizuire nu se declanseaza un nou litigiu, ci doar o noua faza procesuala a respectivei cauze. Prin urmare, judecata acesteia nu se poate desfasura decat in cadrul procesual stabilit initial, in etapele procesuale anterioare.
Necontestat, drepturile si obligatiile procedurale pot fi transmise, legal sau conventional, unei persoane straine de proces, insa in speta nu este vorba de o astfel de transmisiune, revizuientii nefiind succesori in drepturi ai unei parti din procesul in care s-a pronuntat hotararea ce se cere a fi revizuita. Acestia invoca un drept de proprietate asupra suprafetei de 5000 m.p. teren ce a facut obiectul partajului succesoral, teren dobandit anterior procesului, prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 7152/20.12.2001.
Prin sentinta civila nr. 966/10.03.2006 a Judecatoriei Suceava, pronuntata in actiunea in revendicare imobiliara in care revizuientii au fost parati, s-a retinut ca dreptul de proprietate asupra terenului in litigiu le-a fost transmis sub conditie rezolutorie, la data incheierii contractului de vanzare-cumparare vanzatorul avand calitatea de coproprietar asupra bunului vandut.
Intr-adevar, interesul de a actiona in justitie consta in apararea unui drept sau a unei situatii ocrotite de lege, contestate sau incalcate de parat.
Insa, in cazul cailor legale de atac, legitimarea procesuala a celui care le formuleaza este conditionata nu numai de interesul de a le exercita, justificat de solutia (hotararea) nefavorabila pe care o contesta, ci si de calitatea de parte in proces.
Aceasta cerinta rezulta cu evidenta din insasi modul de redactare a dispozitiilor legale ce reglementeaza aceasta cale extraordinara de atac, mai ales din cele ale art. 324 Cod procedura civila, privind termenul de revizuire, care se calculeaza de la comunicarea hotararii, respectiv de la pronuntarea hotararii ce se cere a fi revizuita, iar in cazul prevazut de art. 322 pct. 4 Cod procedura civila (cel din speta), din ziua in care partea a luat cunostinta de hotararea instantei penale ori de hotararea care a declarat fals inscrisul.
Drept urmare, nici faptul ca revizuientii au promovat o actiune pentru anularea raportului de expertiza efectuat in dosarul de partaj succesoral, actiune admisa prin sentinta civila nr. 2554/2012 a Judecatoriei Suceava, nu le confera legitimarea procesuala in prezenta cauza, cata vreme nu sunt parti sau succesori in drepturi ai vreuneia dintre partile sentintei ce se cere a fi revizuita.