Daune morale. Nesolutionarea actiunii civile. Despagubiri, penalitati

Daune morale. Nesolutionarea actiunii civile
Despagubiri, penalitati
                                                           
Decizia penala nr. 184A/20 octombrie 2009
                 

           Prin plangerea adresata la data de 01.03.2002, numitii D.T. si D.C. au solicitat efectuarea de cercetari fata de inculpatul N.D. pentru savarsirea infractiunii de act sexual cu o minora prev. si ped. de art. 198 alin. 1 Cod penal cu motivarea ca acesta ar fi intretinut relatii sexuale la data de 24.02.2002 cu fiica lor minora, numita D.A.V.. Prin rezolutia din 10.02.2003 a Parchetului de pe langa Tribunalul Ialomita s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a inculpatului, cu motivarea ca fapta nu ar exista.
Prin Ordonanta din 08 iulie 2003 a Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, solutia a fost infirmata dispunandu-se redeschiderea si realuarea urmarii penale in vederea completarii acesteia.
Prin Rezolutia din 11 decembrie 2003 a Parchetului de pe langa  Tribunalul Ialomita, s-a retinut ca dupa efectuarea actelor procedurale indicate de Parchetul ierarhic superior, dispunandu-se scoaterea de sub urmarire penala a inculpatului, iar prin Ordonanta din 19 februarie 2004 a prim-procurorului Parchetului de pe langa Tribunalul Ialomita s-au respins plangerile formulate de parintii partii vatamate.
Aceasta Ordonanta a fost atacata conform disp. art. 2781 Cod procedura penala, plangerea fiind respinsa prin s.p. nr. 259/10.06.2004 a Judecatoriei Urziceni. Impotriva acestei sentinte s-a formulat recurs, totodata solicitandu-se I.C.C.J. stramutarea dosarului de la Tribunalul Ialomita.
Prin incheierea nr. 1937 din 21.03.2005 al I.C.C.J. s-a admis cererea de stramutare a cauzei la Tribunalul Botosani.
Prin Decizia 531/R/22.09.2005 s-a admis recursul declarat de D.T. si D.C., cauza fiind trimisa spre rejudecare la Judecatoria Botosani.
Prin s.p. 916/07.04.2006 a Judecatoriei Botosani, s-a admis plangerea formulata de petenti si s-a dispus trimiterea cauzei la Parchetul de pe langa  Judecatoria Botosani pentru redeschiderea urmarii penale si completarea probatoriului.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs intimatul N.D. si Parchetul de pe langa  Judecatoria Botosani, recurs admis prin decizia nr. 7/R din 16.01.2007 a Tribunalului Botosani, prin care a fost casata sentinta recurata, admisa plangerea formulata de petenti iar cauza trimisa la Judecatoria Botosani pentru solutionarea pe fond.
Prin s.p. 777/13.04.2007 instanta a considerat ca nu este competenta a solutiona cauza pe fond intrucat plangerea a fost admisa de Tribunalul Botosani iar in conformitate cu disp. art. 2781 alin. 8 lit. c Cod procedura penala instanta care admite plangerea trebuie sa retina cauza spre rejudecare in complet legal constituit.
Prin s.p. 318/23.10.2007 a Tribunalului Botosani solutionarea cauzei a fost declinata in favoarea Judecatoriei Botosani, constatandu-se ivit si conflictul negativ de competenta si fiind sesizata Curtea de Apel Suceava pentru solutionarea acestui conflict.
Prin s.p. 2/28.11.2007 a Curtii de Apel Suceava s-a stabilit competenta de solutionare a cauzei, pe fond, in favoarea Judecatoriei Botosani.
Cauza a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Botosani la 17.12.2007, instanta trecand la solutionarea in fond a cauzei.
                Prin sentinta penala nr. 974/3.04.2009 Judecatoria Botosani,  in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c Cod procedura penala a achitat pe inculpatul N.D., CNP xxxxxxxxxxxxx, fiul lui F. si M., ns. la xx.xx.xxxx in mun. Rimnicu Sarat, jud. Buzau, studii superioare, fara antecedente penale, casatorit, un copil minor, domiciliat in mun. Urziceni, str. X nr. Y,  bl. Z, sc. T, ap. U, jud. Ialomita, trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii prev. si ped. de art. 198 alin. 1 C.pen.
              A fost obligata partea vatamata D.A.V., CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat in mun. Urziceni, str. X nr. Y, jud. Ialomita, sa plateasca statului suma de 2.500 lei, cheltuieli judiciare.
                   Pentru a se pronunta astfel, prima instanta a retinut urmatoarele:
        Cercetand actele si lucrarile dosarului, instanta a retinut ca inculpatul in perioada 2001-2002 a ajutat partea vatamata, pe atunci eleva in clasa a VIII-a, la solicitarea familiei acesteia, sa isi faca lectiile.
                Din coroborarea tuturor declaratiilor date in cursul urmaririi penale, reiese ca acest ajutor  a inceput in vara anului 2001, aspect confirmat de plangerea partii vatamate, declaratiile inculpatului, partii vatamate si ale parintilor partii vatamate date in fata organelor de urmarire penala imediat momentului depunerii plangerii. Astfel, prin declaratiile aflate la filele 146 - 151 dosar de urmarire penala, reiese cu certitudine ca in luna iunie 2001 inculpatul a inceput sa o ajute la lectii pe partea vatamata, cu atat mai mult cu cat pana in luna mai 2001 partea vatamata a fost ajutata la lectii de martorul Georgescu Mircea, conform declaratiei aflate la fila 76-76 dosar urmarire penala.
               Ulterior, prin celelalte declaratii, atat partea vatamata cat si parintii acesteia au incercat sa acrediteze ideea ca acest ajutor la lectii ar fi fost oferit inca din luna februarie 2001, insa aceste declaratii vin in contradictie cu declaratiile initiale. Este de mentionat ca familia sotiei inculpatului se afla in relatii foarte bune cu familia partii vatamate, astfel incat partile se vizitau in mod regulat de mult timp.
                  De altfel, in primele declaratii date, atunci cand fapta ar fi trebuit sa produca cel mai mare ecou in constiinta partii vatamate si a parintilor acesteia, toti au sustinut ca relatiile sexuale ar fi inceput din luna iunie sau iulie 2001, pentru ca ulterior sa se acrediteze ca data de incepere a acestor relatii sexuale data de 08 martie 2001. inceperea pregatirii in vara anului 2001 este sustinuta si de declaratia martorei Marin Ioana (f. 119 ds. urmarire penala), aceasta afirmand ca partile se vizitau anterior verii anului 2001, insa ajutorul la lectii s-a dat din vara anului 2001. Martora  mai adauga un element important, respectiv ca in perioada septembrie - decembrie 2001 inculpatul venea rar la locuinta partii vatamate.
                 Contradictiile din declaratiile partii vatamate si ale parintilor ei nu se opresc insa la acest aspect. Un alt aspect important il reprezinta imbracamintea pe care ar fi purtat-o inculpatul la data de 24.02.2002.
                  Astfel, daca in primele declaratii se sustine ca inculpatul ar fi purtat o pereche de pantaloni de training dotati cu slit prevazut cu nasturi si cu curea, ulterior acestia au afirmat ca respectivii pantaloni aveau slit cu fermoar. In fapt, din declaratiile inculpatului si ale martorei N.M.M., este adevarat ca inculpatul era imbracat cu pantaloni de training, insa acesti pantaloni nu aveau nici slit si nici curea, fiind prevazuti doar cu elastic si un snur.
          Un alt aspect care s-a schimbat radical in declaratiile partii vatamate si ale parintilor acesteia, consta in locul unde se aflau rechizitele partii vatamate in momentul in care fapta ar fi fost descoperita de tatal partii vatamate. Astfel, tatal partii vatamate sustine in declaratiile sale ca aceste rechizite se gaseau la locul lor, in noptiera pe care era asezat televizorul, in timp ce partea vatamata sustine ca aceste rechizite ar fi fost pe un fotoliu.
          Pe de alta parte, in primele declaratii  partea vatamata sustine ca de obicei inculpatul, atunci cand ar fi intretinut relatii sexuale cu ea, ar fi folosit prezervativ si nu stie daca la data de 24.02.2002 inculpatul ar fi ejaculat (declaratia din 01.03.2002 aflata la fila 146-147 dosar urmarire penala), pentru ca ulterior sa afirme ca inculpatul nu a folosit prezervativ la data de 24.02.2002 si, mai mult decat atat, ar fi ejaculat in interiorul vaginului (declaratia din data de 10.05.2002 aflaa la filele 109-111 dosar urmarire penala).
         De asemenea, daca la inceputul urmaririi penale s-a afirmat ca partea vatamata ar fi fost verificata, imediat dupa plecarea inculpatului si s-ar fi constatat ca avea urme seminale pe chiloti, iar mama partii vatamate, numita D.C. s-ar fi enervat si ar fi rupt acesti chiloti si i-ar fi aruncat la gunoi (declaratia martorei D.C. falata la filele 100 - 102 dosar de urmarire penala), in declaratia partii vatamate data la aceeasi data de 10.05.2002, se retine ca "mi-am trimis chilotii pe mine si acesti chiloti ii am si acum" (f. 109-11 dosar de urmarire penala), pentru ca ulterior, in declaratia din 11.06.2002 aceeasi parte vatamata sa afirme ca la data de 24.02.2002 ar fi povestit mamei ei ce s-a intamplat, aceasta dezbracand partea vatamata sa o controleze si de nervi i-a rupt chilotii (f. 95-97 dosar urmarire penala).
          Acest aspect considera instanta ca este deosebit de important in stabilirea vinovatiei inculpatului, cu atat mai mult cu cat, desi din declaratia partii vatamate din 10.05.2002 reiese ca la acea data inca mai avea lenjeria intima pe care ar fiost constatate urme seminale si de martora D.C., aceasta lenjerie intima nu a fost prezentata niciodata organelor de urmarire penala. Este greu de crezut ca mama partii vatamate, constatand urmele de pe lenjeria fiicei ei, ar fi rupt-o si nu ar fi pastrat-o pentru a o preda organelor de cercetare penala, cu atat mai mult cu cat din declaratiile ei reiese ca dorea chiar de la acel moment sanctionarea inculpatului.
          De o deosebita importanta in stabilirea conditiilor existentei elementelor infractiunii, este declaratia data de martora D.C., mama partii vatamate la data de 01.03.2002, deci la nici o saptamana de la savarsirea asa-zisei infractiuni.
          Din declaratia aflata la filele 148-149 dosar urmarire penala, reiese un element de o importanta deosebita, respectiv "precizez ca la data de 24.02.2002 pana sa vina vecina N.M.M. la locuinta noastra, fata mi-a spus ca din luna iunie 2001, de cand a inceput sa o ajute sa faca temele N.D. a intretinut pana in prezent cu acesta raporturi sexuale cu voia ei la locuinta noastra.
            La 24.03.2002, nu i-am adus la cunostinta vecinei N.M.M. ce mi-a spus fata".
            Este greu de crezut ca dupa ce mama partii vatamate a luat cunostinta despre cele relatate mai sus, aceasta ar mai fi permis ca partea vatamata sa aiba chiar cea mai mica legatura cu inculpatul.
     Mai mult decat atat, in toate celelalte declaratii ulterioare nu mai este reluat acest aspect.
     Relevanta in cauza prezinta faptul ca atat partea vatamata, cat si parintii acesteia sustin in declaratiile lor ca dupa plecarea inculpatului si a sotiei lui de la locuinta, partea vatamata le-ar fi spus ca ar fi intretinut relatii sexuale cu inculpatul inca din luna iunie 2001. Partile, insa, au uitat probabil ca la aceeasi data, la locuinta lor, a venit martorul D.N.M.care in declaratia sa aflata la filele 185 - 186 dosar urmarire penala, afirma ca a fost la locuinta parintilor partii vatamate dupa plecarea inculpatului si a sotiei lui, relatandu-i-se si lui cele intamplate, faptele fiind insa negate cu vehementa de partea vatamata. Cu toate aceste negari, chiar in acea dupa-amiaza parintii partii vatamate au solicitat martorului sa mearga a doua zi la I.M.L. Bucuresti.
     La fel de ciudata apare schimbarea declaratiilor  partii vatamate si a parintilor acesteia in ceea ce priveste contactele ulterioare cu familia inculpatului. Astfel, in o parte din declaratiile date in cursul urmaririi penale si in cele date in fata instantei, se afirma ca nu au mai existat nici un fel de legaturi intre familiile partilor, insa in declaratiile date in faza initiala a urmaririi penale se mentioneaza ca in aceeasi data de 24.02.2002 sotia inculpatului a venit la domiciliul partii vatamate, iar ulterior mama partii vatamate a fost la domiciliul inculpatului, chiar ducandu-le gogosi.
     La fel de relevanta in cauza este declaratia  data de tatal partii vatamate D.T. la data de 10.05.2002 in care arata ca "dupa ce am obtinut certificatul medico-legal sotia mea s-a dus la familia N. sa discute sa negocieze cu ei, s-a intors spunand ca i-a gasit pe socri, sotii G., si ca nu s-a ajuns la nici o intelegere." Aceasta declaratie nu poate decat sa confirme declaratiile inculpatului, ale martorei N.M.M. si ale martorului G.G. care afirma ca mama partii vatamate ar fi solicitat suma de 100.000.000 lei Rol pentru a nu depune plangere impotriva inculpatului.
     Pe de alta parte, este de remarcat faptul ca inculpatul a fost audiat in repetate randuri atat de organele de urmarire penala, cat si de instanta de judecata, toate declaratiile acestuia convergand, neexistand contradictii pornind de la declaratia din 01.03.2002, data in fata organelor de politie, si pana la declaratia data sa data de 11.09.2008 in fata instantei.
     Instanta nu poate lua in considerare concluziile raportului de constatare tehnico-stiintifica asupra comportamentului simulat nr. 356526/10.04.2002 al Laboratorului de detectie a comportamentului simulat din cadrul Serviciului Criminalistic al I.P.J. Prahova, avand in vedere ca aceasta proba nu este una obtinuta legal, putand oferi doar indicii asupra vinovatiei, indicii care in cauza de fata lipsesc.
     Relevant in cauza este si pozitionarea camerei in care la data de 24.02.2002 inculpatul a ajutat partea vatamata sa-si faca lectiile. Astfel, din  intreg probatoriul administrat reiese ca aceasta camera are doua usi, usi care la momentul respectiv, din declaratiile tuturor partilor si ale martorilor, erau deschise. Mai mult decat atat, din momentul inceperii meditatiei din data mentionata, atat mama partii vatamate, cat si sotia inculpatului, se aflau asezate pe o banca aflata la  o distanta foarte mica de unul din geamurile camerei, geam care era deschis. La fel de relevant este faptul ca doar cu cateva minute inainte ca tatal partii vatamate sa intre in camera in care se tinea meditatia, sotia inculpatului fusese in aceasta camera pentru a chema pe inculpat si pe partea vatamata la masa.
     Instanta nu poate lua in considerare declaratia martorei I.C., audiata in cursul judecatii, avand in vedere ca cele declarate de aceasta nu se coroboreaza cu nici una din celelalte probe administrate in cursul urmaririi penale sau a judecatii. Martora nu a mai fost propusa pentru audiere in lunga perioada de timp cat a durat urmarirea penala, prezenta ei la domiciliul partii vatamate la data de 24.02.2002 nefiind mentionata de nici una din parti sau martori. Mai mult decat atat, martora afirma ca ar fi fost prietena intima cu partea vatamata, aceasta chiar relatandu-i anumite aspecte ale asa zisei relatii cu inculpatul, fapt greu de crezut avand in vedere ca in nici una din declaratiile date partea vatamata sau parintii acesteia nu mentioneaza existenta acestei prietene. Doar tatal partii vatamate, in declaratia data in fata instantei si aflata la fila 84 dosar, sustine ca martora ar fi  insotit partea vatamata si mama ei la I.M.L. Bucuresti, afirmatie ce intra in contradictie cu toate celelalte probe administrate, in special cu declaratia martorului D.N.M.care a condus autoturismul in care se afla partea vatamata si mama ei pe ruta Urziceni - Bucuresti, Bucuresti - Slobozia, Slobozia - Urziceni la data de 25.02.2002, din care nu reiese in nici un moment prezenta martorei I.C..
     O deosebita relevanta in cauza prezinta raportul de expertiza medico-legala psihiatrica nr. 702/148/27.06.2002 al S.M.L. Ialomita din care reiese ca "nu putem afirma ca a fost traumatizata psihic atat timp cat raportul sexual nu a fost intretinut prin violenta fizica sau verbala". Aceste concluzii capata un alt inteles atunci cand sunt coroborate cu declaratia martorei C.C.M., fostul diriginte al clasei in care invata partea vatamata. Aceasta martora, audiata prin comisie rogatorie, afirma ca "nu am observat nici o schimbare a partii vatamate in perioada 2000 - 2002, minorul se comporta normal". In lumina concluziilor raportului medico-legal si a declaratiei martorei se poate trage concluzia ca inexistenta unor schimbari in comportamentul exterior si in cel interior au fost generate de inexistenta raporturilor sexuale cu inculpatul. Nu trebuie uitat faptul ca in conformitate cu actele medicale aflate la dosarul cauzei, precum si cu raportul de expertiza medico-legal mentionat, partea vatamata prezinta tulburari de comportament in contextul carentelor socio-educative cu tendinte impulsive instabile prin factori de varsta, manifestand reactie - anxietate fotogena, labilitate emotionala si acuzand cefalee, ameteli, reactii psihiatrice si iritabilitate. Este greu de crezut ca o persoana cu un asemenea diagnostic nu ar prezenta schimbari comportamentale usor observabile de anturaj in cazul in care ar avea o relatie cu o persoana de sex masculin, cu atat mai mult cu cat relatia ar fi una ilicita si ascunsa.
     Este adevarat ca la data de 28.02.2002 partea vatamata a fost consultata de S.M.L. Ialomita, constatandu-se ca "numita D.A.V. prezinta deflorare veche, cicatrizata, a carei data de producere nu mai poate fi precizata", insa aceasta constatare nu indica ca inculpatul ar fi fost cel care a intretinut relatii sexuale cu partea vatamata.
          Din intreg materialul probator administrat in cauza prima instanta a apreciat ca reiese cu certitudine nevinovatia inculpatului pentru savarsirea infractiunii de act sexual cu un minor, insa si faptul ca la data de 28.02.2002 partea vatamata intretinuse raporturi sexuale cu o persoana nedeterminata, motiv pentru care a  achitat inculpatul in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedura penala rap. la art. 10 lit. c Cod procedura penala.
     Partea vatamata s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 50.000 lei daune materiale insa, conform art. 346 alin. 3 Cod procedura penala nu se pot acorda despagubiri civile atunci cand achitarea s-a pronuntat pentru ca fapta nu a fost savarsita de inculpat.
     Impotriva acestei sentinte a formulat apel partea vatamata D.A.V., solicitand desfiintarea sentintei si reevaluarea probelor care il incrimineaza pe inculpat si conduc la condamnarea acestuia.
     Verificand hotararea atacata din perspectiva motivelor invocate de partea vatamata, cat si din oficiu conform art. 371 alin. 2 Cod procedura penala, tribunalul constata ca apelul este fondat doar in ceea ce priveste latura civila a cauzei.
     Probatoriul administrat in cursul urmaririi penale si al judecatii, pe larg analizat de prima instanta, nu conduce cu certitudine la concluzia savarsirii de catre inculpatul N.D. a faptei prev. de art. 198 alin. 1 Cod penal. Sunt relevante din acest punct de vedere numeroasele contradictii si inadvertente dintre declaratiile succesive ale partii vatamate si parintilor ei, referitoare la imbracamintea  inculpatului de la momentul cand ar fi fost surprins de tatal partii vatamate, momentul de la care inculpatul ar fi inceput sa intretina relatii sexuale cu partea vatamata, aspectul camerei in care s-ar fi consumat acest din urma raport sexual, modalitatea de intretinere a raporturilor sexuale (cu sau fara prezervativ), existenta unor urme seminale pe lenjeria intima a victimei, data la care mama partii vatamate ar fi aflat ca inculpatul intretine raporturi sexuale cu fiica ei. Pe aceeasi linie se inscriu si declaratiile martorei D.C., martora care, in prima sa declaratie, arata ca partea vatamata i-ar fi adus la cunostinta pe data de 24 februarie 2002, anterior venirii inculpatului si sotiei sale, ca acesta ar fi intretinut relatii sexuale cu ea inca din luna iunie 2001. Justificat evidentiaza prima instanta ca, in aceste conditii, este greu de crezut ca martora i-ar fi permis fiicei sale sa continue sedintele de meditatii cu inculpatul.
     Aceste contradictii si inadvertente singure ar fi fost suficiente pentru formarea unei serioase indoieli asupra comiterii de catre inculpat a faptei reclamate de partea vatamata. Prima instanta a evidentiat insa si alte aspecte de natura sa intareasca aceasta indoiala. Este vorba despre declaratia martorului D.N., care arata ca imediat dupa plecarea inculpatului a fost la locuinta partii vatamate si ca aceasta a negat vehement ca ar fi intretinut relatii sexuale cu inculpatul, desi din declaratia martorei D.C. (analizata mai sus) a reiesit ca partea vatamata ar fi recunoscut aceste aspecte. Nu pot fi trecute cu vederea nici revenirile partii vatamate si parintilor ei asupra imprejurarii privind contactele cu inculpatul ulterioare datei de 24 februarie. Astfel, daca in unele dintre aceste declaratii se arata ca dupa aceasta data nu a mai fost vreo legatura intre cele doua familii, in altele se arata ca sotia inculpatului ar fi venit in aceeasi zi la domiciliul partii vatamate, ca mama acesteia din urma s-ar fi deplasat la domiciliul inculpatului, ducand gogosi sau incercand sa negocieze cu familia acestuia. Pe de alta parte, declaratiile inculpatului nu contin contradictii si sunt pe deplin confirmate de cele ale sotiei sale.
     Alte imprejurari generatoare de indoiala si care au fost corect sesizate de prima instante tin de locul in care ar fi fost comisa fapta si de concluziile raportului de expertiza medico-legala psihiatrica. Referitor la prima imprejurare, s-a observat ca incaperea in care se aflau cele doua parti are doua usi, ambele deschise in acele momente, ca mama partii vatamate si sotia inculpatului se aflau la foarte mica distanta de una din ferestre, de asemenea deschisa si ca, doar cu cateva minute inainte ca tatal partii vatamate sa le fi surprins pe cele doua parti, in camera intrase si sotia inculpatului. In aceste imprejurari este intr-adevar greu de crezut ca s-ar fi reusit consumarea vreunui raport sexual intre inculpat si partea vatamata. Raportul de expertiza medico-legala psihiatrica intocmit in cauza nu a relevat vreo trauma suferita de partea vatamata, concluzie confirmata de altfel de martora C, C,, fosta diriginta a partii vatamate, care a declarat ca in perioada 2000 - 2002 nu a observat nicio schimbare in comportamentul partii vatamate.
     Declaratia martorei I.C. a fost motivat inlaturata de prima instanta, din moment ce aceasta nu se coroboreaza cu restul probatoriului si este indoielnic ca martora ar cunoaste aspecte relevante in cauza. Motivat au fost inlaturate si concluziile actului medico-legal intocmit de SML Ialomita, act care atesta o deflorare veche, a carei data de producere nu mai poate fi precizata.
     Fata de toate aceste imprejurari, temeinic si legal a dispus prima instanta achitarea inculpatului in temeiul art. 10 lit. c Cod procedura penala.
     Apelul declarat de partea vatamata se dovedeste insa a fi intemeiat in ce priveste modalitatea de solutionare a laturii civile. Partea vatamata s-a constituit parte civila cu suma de 50.000 lei daune morale, iar potrivit art. 346 alin. 1 Cod procedura penal prima instanta avea obligatia sa se pronunte si asupra acestor pretentii. Desi in motivare se invoca dispozitiile art. 346 alin. 3, in dispozitivul hotararii nu se face nicio mentiune in acest sens, ceea ce echivaleaza cu nesolutionarea laturii civile a cauzei.
     Prin urmare, in temeiul art. 379 pct. 2 lit. b Cod procedura penala va fi admis apelul declarat de partea vatamata si desfiintata in parte sentinta cu trimiterea cauzei aceleiasi instante pentru rejudecarea laturii civile. Vor fi mentinute celelalte dispozitii ale sentintei.
     Vazand si dispoz. art. 192 alin. 3 Cod procedura penala,