Presedinte al asociatiei de proprietari. Cumul pensie de invaliditate grad II cu venituri din activitati independente

Cum rezulta din prevederile 114 lit. e raportat la art. 6 alin. 1 pct. IV lit. e din Legea nr. 263/2010, pentru a fi in situatia suspendarii pensiei, trebuie ca veniturile realizate din activitati profesionale sa fie unele pentru care sa se datoreze contributia de asigurari sociale.
Reclamantul se incadreaza in situatia prevazuta de art. 29621 alin. 1 lit. f din Codul fiscal,  care se refera la persoanele care realizeaza venituri, in regim de retinere la sursa a impozitului, din activitati de natura celor prevazute la art. 52 alin. (1), unde, la lit. b, sunt prevazute venituri din activitati desfasurate in baza contractelor sau conventiilor civile incheiate potrivit Codului civil.
Prin urmare, persoanele care realizeaza venituri din pensii nu datoreaza contributia de asigurari sociale pentru veniturile obtinute in baza conventiei civile incheiate cu asociatia de proprietari, astfel ca veniturile realizate de reclamant nu se incadreaza in categoria celor reglementate de art. 6 pct. IV lit. e din Legea nr. 263/2010.
Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin sentinta civila nr. 2039 din 03 octombrie 2013 pronuntata in dosarul nr. 3288/102/2013, Tribunalul Mures a respins ca neintemeiata actiunea formulata de reclamantul A. T. in contradictoriu cu parata Casa Judeteana de Pensii Mures.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut ca in perioada 01.05.2010 - 31.12.2010 reclamantul, fiind pensionar de boala, gradul II de invaliditate, a realizat venituri in baza contractului de prestari servicii incheiat cu Asociatia de proprietari nr. 57 din Tg.-Mures, desi potrivit art. 94 din Legea nr. 19/2000 nu putea cumula pensia cu venituri realizate dintr-o activitate profesionala.
Impotriva hotararii anterior descrise a declarat apel  reclamantul, solicitand schimbarea sentintei atacate si admiterea actiunii astfel cum a fost formulata.
In motivarea apelului s-a aratat ca instanta de fond a aplicat in mod gresit prevederile art. 94 din Legea nr. 19/2000, intrucat veniturile realizate nu au la baza un contract de munca, functia de presedinte de asociatie de proprietari fiind una electiva si neputand fi echivalata cu o activitate profesionala, in sensul dispozitiilor legale mentionate anterior.
Apelul a fost sustinut in drept pe dispozitiile art. 480-481 din Noul Cod de procedura civila.
Examinand apelul dedus judecatii, prin raportare la motivele invocate, Curtea a constatat urmatoarele:
Reclamantul a fost beneficiarul unei pensii de invaliditate gradul II, stabilita prin decizia nr. 216396/09.05.2001 emisa de Casa Judeteana de Pensii Mures, iar incepand cu data de 13.07.2011 beneficiaza de pensie pentru limita de varsta.
La data de 18.04.2013 parata a emis in baza prevederilor art. 179 din Legea nr. 263/2010, decizia nr. 216396, prin care a retinut ca, in perioada 01.05.2010 - 31.12.2010, reclamantul a cumulat pensia de invaliditate gradul II cu venituri din activitati independente, astfel ca a dispus recuperarea sumei de 5448 lei, reprezentand pensia achitata necuvenit pentru perioada mentionata.
Intr-adevar, conform datelor primite de la Administratia Finantelor Publice Tg.-Mures, reclamantul a realizat in anul 2010 venituri in cuantum de 792 lei, in baza unui contract de prestari servicii incheiat cu Asociatia de proprietari nr. 57 din Tg.-Mures, reclamantul avand calitatea de presedinte al acesteia. Conform conventiei mentionate acesta a primit o remuneratie in cuantum de 50 de lei pe luna.
Conform dispozitiilor art. 32 alin. 1 din Legea nr. 230/2007 presedintele asociatiei de proprietari poate fi remunerat in baza unui contract de mandat. Prin urmare, indiferent de denumirea data de parti, conventia in baza careia reclamantul a incasat suma de 50 lei lunar, in perioada in discutie, este un contract de mandat.
Potrivit art. 92 alin. 1 lit. g din Legea nr. 19/2000 (act normativ in vigoare in anul 2010) plata pensiei se suspenda incepand cu luna urmatoare celei in care beneficiarul unei pensii de invaliditate de gradul I sau II se regaseste in una dintre situatiile prevazute la art. 5 alin. (1) pct. I, II si IV lit. b) - f).
Conform dispozitiilor art. 5 pct. IV lit. f din acelasi act normativ, in sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii, alte persoane (decat cele enumerate la celelalte puncte) care realizeaza venituri din activitati profesionale.
Aceleasi prevederi au fost preluate in Legea nr. 263/2010, act normativ in baza caruia s-a emis decizia ce face obiectul prezentei analize, respectiv art. 114 lit. e raportat la art. 6 alin. 1 pct. IV lit. e.
Desi in cuprinsul deciziei de recuperare a sumelor incasate necuvenit nu se mentioneaza nicio dispozitie legala, din intampinarea formulata de parata in fata primei instante rezulta ca temeiul legal in baza caruia s-a considerat ca pensia reclamantului trebuia suspendata in perioada in litigiu, iar acesta a incasat pensia necuvenit il reprezinta dispozitiile art. 114 lit. e raportat la art. 6 alin. 1 pct. IV lit. e din Legea nr. 263/2010 (prevedere identica cu cea din Legea nr. 19/2000, astfel cum am aratat anterior).
In primul rand, trebuie subliniat faptul ca parata nu a emis o decizie de suspendare a pensiei pentru perioada in discutie, care sa poata fi atacata separat de catre reclamant si a trecut direct la recuperarea sumei considerate a fi incasata necuvenit de catre acesta, incalcand sub acest aspect dispozitiile art. 116 din Legea nr. 263/2010, potrivit carora incetarea, suspendarea sau reluarea platii pensiei, precum si orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisa de casele teritoriale de pensii, in conditiile respectarii regimului juridic al deciziei de inscriere la pensie.
In al doilea rand, Curtea a constatat ca era necesar sa se analizeze in prealabil natura veniturilor incasate de reclamant, in calitate de presedinte al asociatiei de proprietari, intrucat astfel cum rezulta din prevederile 114 lit. e raportat la art. 6 alin. 1 pct. IV lit. e din Legea nr. 263/2010 mentionate anterior, pentru a fi in situatia suspendarii pensiei, trebuie ca veniturile realizate din activitati profesionale sa fie unele pentru care sa se datoreze contributia de asigurari sociale.
Astfel, potrivit art. 296  ind. 23 alin. 4 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, persoanele care realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor si orice alte venituri din desfasurarea unei activitati dependente, venituri din pensii si venituri sub forma indemnizatiilor de somaj, asigurate in sistemul public de pensii, persoanele asigurate in sisteme proprii de asigurari sociale neintegrate in sistemul public de pensii, care nu au obligatia asigurarii in sistemul public de pensii, precum si persoanele care au calitatea de pensionari ai acestor sisteme, nu datoreaza contributia de asigurari sociale pentru veniturile obtinute ca urmare a incadrarii in una sau mai multe dintre situatiile prevazute la art. 296 ind. 21 alin. (1). Reclamantul se incadreaza in situatia prevazuta de art. 296   ind. 21 alin. 1 lit. f, care se refera la persoanele care realizeaza venituri, in regim de retinere la sursa a impozitului, din activitati de natura celor prevazute la art. 52 alin. (1), unde la lit. b, sunt prevazute venituri din activitati desfasurate in baza contractelor sau conventiilor civile incheiate potrivit Codului civil.
Prin urmare, potrivit prevederilor legale mentionate anterior, persoanele care realizeaza venituri din pensii nu datoreaza contributia de asigurari sociale pentru veniturile obtinute in baza conventiei civile incheiate cu asociatia de proprietari, astfel ca veniturile realizate de reclamant nu se incadreaza in categoria celor reglementate de art. 6 pct. IV lit. e din Legea nr. 263/2010, astfel ca reclamantul nu se afla in situatia de suspendare a pensiei reglementata de art. 114 lit. e din acelasi act normativ.
Fata de cele retinute anterior, Curtea a constatat ca decizia contestata de reclamant a fost emisa cu incalcarea prevederilor legale expuse anterior, astfel incat se impune anularea acesteia.
In consecinta, in baza art. 480 alin. 2 din Codul de procedura civila, Curtea a admis apelul paratei, cu consecinta schimbarii sentintei atacate, in sensul admiterii actiunii reclamantului.