Privilegiul copartasului. Notare in cartea funciara. Conditii

Potrivit art. 1737 pct. 3 din Codul civil (1864), coerezii sunt privilegiati asupra imobilelor succesiunii, pentru garantia impartelii facute intre ei si a sumelor cu care a ramas dator unul catre altul, prin aceste dispozitii legale fiind reglementat privilegiul special imobiliar al copartasilor.
Prin art. 55 alin. 4 din Legea nr. 7/1996, a carui incidenta a fost de asemenea retinuta in speta, se prevede ca in toate cazurile in care prin lege se acorda un privilegiu imobiliar sau o ipoteca legala pentru garantarea vreunui drept sau creante, acestea se vor inscrie din oficiu in cartea funciara, cu exceptia situatiei in care partile renunta in mod expres la acest beneficiu, iar inscrierea privilegiului sau a ipotecii legale se face, de regula, in temeiul inscrisului din care rezulta creanta privilegiata sau care confera dreptul de a lua o inscriptie ipotecara.
Notarea sultei in cartea funciara s-a dispus in temeiul acestor prevederi legale, insa, in speta, trebuie avut in vedere faptul ca in baza sentintei prin care s-a dispus partajul li s-a recunoscut petentilor dreptul de proprietate asupra imobilului in litigiu. In prezent petentii figureaza in cartea funciara ca fiind proprietarii imobilului respectiv, pana la momentul inscrierii dreptului de proprietate al acestora sulta nefiind notata in cartea funciara.
Privilegiile imobiliare, intre care este si  privilegiul special imobiliar al copartasilor, au ca obiect un bun imobil al debitorului, insa din moment ce petentii, care sunt proprietarii imobilului, nu sunt debitorii intimatei, aceasta nu isi poate valorifica fata de ei creanta pe care o are fata de intimat.
Prin sentinta civila nr. 556 din 1 aprilie 2013, pronuntata de Judecatoria Sighisoara in dosarul nr. 2479/308/2012 s-a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a intimatului N. C. si totodata s-a respins plangerea formulata de petentii D. M. si D. C. M. impotriva incheierii nr. 21125/02.10.2012 a registratorului sef din cadrul BCPI Sigisoara, prin care s-a respins cererea de reexaminare la incheierea CF nr. 17294/16.08.2012, privind radierea sultei in suma de 69.042 lei, inscrisa la C3 din CF nr. 50955 - C1 - U7, provenita din CF de pe hartie cu nr. 9471/I UAT Sighisoara emisa de O.C.P.I. Mures, in favoarea intimatei creditoare.
Prin aceeasi sentinta petentii au fost obligati la plata sumei de 1.500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, in favoarea intimatei C. E.
Pentru a pronunta aceasta hotarare judecatoria a retinut ca a fost solutionata corect cererea de reexaminare a incheierii prin care s-a respins cererea de radiere a notarii referitoare la sulta datorata de N. C. lui C. E. S-a retinut ca intimata a avut notat acest privilegiu in cartea funciara la data de 24 ianuarie 2004, iar petentii au cunoscut ca au dobandit imobilul de la unul dintre soti.
Prin decizia civila nr. 169 din 09.09.2013 pronuntata de  Tribunalul Mures in dosarul nr. 2479/308/2012 s-a respins apelul declarat de petentii D. M. si D. C. M. impotriva sentintei civile nr. 556 din 1 aprilie 2013, pronuntata de Judecatoria Sighisoara si s-a dispus obligarea apelantilor la plata catre intimata C. E. a sumei de 1.500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta hotarare tribunalul a retinut ca  in mod corect prima instanta a apreciat ca in anul 2004, cand apelantii petenti au incheiat antecontractul de vanzare-cumparare cu N. C., in cartea funciara era notata sulta in suma de 189.300.000 lei, in baza sentintei civile nr. 85/12.01.2004 a Judecatoriei Sighisoara, suma datorata de intimatul N.C. intimatei C.E. Aceasta notare a fost radiata doar cu ocazia intabularii in cartea funciara a dreptului de proprietate in favoarea lui N. C., in baza sentintei civile nr. 1530 din 13 decembrie 2010 a Judecatoriei Sighisoara, ocazie cu care s-a notat noua sulta, in suma de 69.042 lei. Prin aceasta din urma hotarare s-a rejudecat cauza avand ca obiect partajul bunurilor comune, in urma desfiintarii primei hotarari de partaj dupa admiterea contestatiei in anulare de catre Tribunalul Mures.
Instanta de apel a retinut incidenta in cauza a prevederilor art. 55 alin. 4 din Legea nr. 7/1996 si a prevederilor art. 1737 pct. 3 din Codul civil si totodata, in raport de aceste prevederi, s-a retinut ca notarea sultei in cartea funciara este o consecinta fireasca a hotararii de partaj, iar faptul  ca prin aceeasi hotarare instanta s-a pronuntat asupra unei cereri incidentale, nu poate conduce la neinscrierea in cartea funciara a creantei intimatei C. E., intrucat chiar daca cererea de interventie ar fi fost judecata separat de cererea de partaj, s-ar fi ajuns la aceeasi situatie de inscriere a dreptului de proprietate al apelantilor, bazat pe antecontractul de vanzare cumparare si s-ar fi notat sulta la care a fost obligat promitentul-vanzator.
In privinta cheltuielilor de judecata, instanta de apel a facut aplicarea dispozitiilor art. 274 Cod de procedura civila.
Impotriva acestei decizii, in termen legal, au declarat recurs petentii D. M. si D. C. M. si au solicitat modificarea hotararii atacate in sensul admiterii apelului, respectiv a plangerii formulate, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea recursului petentii  au aratat ca atat instanta de apel, cat si instanta de fond in mod gresit au apreciat ca plangerea formulata de ei este neintemeiata, pe motiv ca la momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare sub semnatura privata ar fi existat notata in cartea funciara sulta acordata  intimatei C. E. prin sentinta civila nr. 85/2004 a Judecatoriei Sighisoara si ca petentii ar fi avut cunostinta de aceasta sulta.
Petentii au sustinut ca la momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare sub semnatura privata nu aveau cunostinta de aceasta notare in cartea funciara, iar  prin sentinta civila nr. 1530/2010, pronuntata in dosarul nr. 1033/308/2007 al Judecatoriei Sighisoara prin care s-a validat contractul de vanzare-cumparare incheiat intre petenti si N. C., s-a constatat in mod irevocabil calitatea lor de  dobanditori de  buna-credinta. Pe de alta parte intimata nu a solicitat nici pana la acest moment inscrierea in cartea funciara a sentintei civile nr. 1530/2010 a Judecatoriei Sighisoare.
Petentii au invocat faptul ca prin modul in care s-au efectuat inscrierile in cartea funciara au fost prejudiciati, asupra imobilului proprietatea lor fiind inscrisa o sarcina, or obligatia de plata a sultei nu le este opozabila.
S-a mentionat ca sulta la plata careia a fost obligat N. C. catre intimata C. E. reprezinta o chestiune personala, care nu poate fi catalogata ca fiind un privilegiu ce trebuie inscris obligatoriu in cartea funciara, cat timp persoana interesata nu a cerut acest lucru.
Intimata C. E. a formulat intampinare si a solicitat, in principal, anularea recursului ca nemotivat, invocand faptul ca desi petentii au invocat ca motiv de recurs dispozitiile art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, acestia nu au aratat care sunt motivele de nelegalitate ale recursului, din dezvoltarea motivelor de recurs rezultand doar critici privind netemeinicia hotararii atacate.
In subsidiar, intimata a solicitat respingerea recursului declarat de petenti, sustinand ca partajul bunurilor comune ale sotilor are efect declarativ, fiind opozabil inclusiv fata de petenti, iar bunul cu privire la care s-a dispus partajul este grevat, in temeiul "privilegiului special al copartasului", de plata sultei de 69.042 lei in favoarea intimatei, neavand relevanta ca petentii au fost apreciati ca fiind cumparatori de buna-credinta.
S-a mai invocat faptul ca privilegiul special al copartasului se inscrie in cartea funciara atat in temeiul art. 1741 din Codul civil, cat si in temeiul art. 55 alin. 4 din Legea nr. 7/1996 si in conditiile in care privilegiul special al intimatei asupra imobilului pentru plata sultei rezulta din sentinta de partaj, inscrierea lui in cartea funciara este obligatorie, chiar daca bunul a devenit prin aceeasi sentinta proprietatea petentilor.
Intimata a mai relevat ca petentii au cunoscut faptul ca au cumparat un imobil provenit dintr-o imparteala judiciara a bunurilor comune, imobil grevat de plata unei sulte si au acceptat aceasta situatie, buna lor credinta neputandu-se substitui normelor legale privind inscrierea din oficiu a privilegiului intimatei.
Examinand sentinta atacata in raport de motivele de recurs invocate si din oficiu in baza art. 306 alin.2 Cod procedura civila si avand in vedere actele si lucrarile dosarului, Curtea a retinut urmatoarele:
In ceea ce priveste exceptia nulitatii recursului pentru neindicarea motivelor de nelegalitate, aceasta a fost respinsa de instanta de recurs la termenul din 6 martie 2014, retinandu-se ca argumentele invocate in memoriul de recurs permit incadrarea acestora in prevederile art. 304 pct. 9 Cod procedura civila.
Referitor la fondul cauzei, Curtea a retinut ca prin sentinta civila nr. 1530 din 13 decembrie 2010 a Judecatoriei Sighisoara, astfel cum s-a retinut si in fazele procesuale anterioare, s-a dispus partajarea bunurilor comune dobandite in timpul casatoriei de intimatii N. C. si C. E., prin atribuirea acestor bunuri in favoarea intimatului N. C., intre bunurile respective figurand si imobilul inscris in CF nr. 9471 Sighisoara, nr. top. 3485/58,3485/58/1. In urma partajului intimatul N. C. a fost obligat la plata unei sulte in favoarea intimatei C. E. in cuantum de 69.042 lei.
Prin aceeasi sentinta s-a dispus obligarea intimatului N. C. sa le dea petentilor din prezenta cauza D. M.si D. C. M.act apt pentru intabulare cu privire la imobilul sus-mentionat, in caz de refuz hotararea judecatoreasca urmand sa tina loc de act apt pentru intabulare.
In baza acestei sentinte, prin incheierea de carte funciara nr. 17294/2012, data de B.C.P.I. Sighisoara s-a intabulat in CF nr. 50955-C1-U7 Sighisoara (provenita din conversia de pe hartie a CF nr. 9471/I Sighisoara), dreptul de proprietate al petentilor si totodata, din oficiu, s-a notat in cartea funciara sulta in suma de 69.042 lei, stabilita in favoarea intimatei C. E..
In urma cererii de reexaminare formulata de petenti impotriva acestei incheieri s-a apreciat ca in mod corect s-a dispus inscrierea sultei in cartea funciara si ca atare, prin incheierea de carte funciara nr. 21125/2012 cererea de radiere a sultei a fost respinsa.
In ceea ce priveste prevederile legale in privinta carora s-a apreciat ca au incidenta in cauza, Curtea retine ca potrivit art. 1737 pct. 3 din Codul civil (1864), coerezii sunt privilegiati asupra imobilelor succesiunii, pentru garantia impartelii facute intre ei si a sumelor cu care a ramas dator unul catre altul, prin aceste dispozitii legale fiind reglementat privilegiul special imobiliar al copartasilor.
Acest privilegiu se refera la garantia pentru plata sultei intre copartasi, insa in speta trebuie avut in vedere faptul ca desi in urma partajului imobilul in litigiu i-a fost atribuit intimatului N. C., concomitent cu partajul s-a dispus si obligarea acestuia sa le dea petentilor D. M. si D. C. M. act apt pentru intabulare cu privire la imobilul sus-mentionat, dispunandu-se totodata ca in caz de refuz hotararea judecatoreasca urmeaza sa tina loc de act apt pentru intabulare.
In conditiile in care urmare a acestei dispozitii, petentii si-au intabulat dreptul de proprietate in cartea funciara, intimatul N. C. nu mai are vreun drept asupra imobilului ce a facut obiectul partajului si ca atare acest imobil nu mai poate face obiectul garantiei pentru plata sultei intre copartasi, respectiv pentru plata sultei pe care acest intimat i-o datoreaza intimatei C. E..
Prin art. 55 alin. 4 din Legea nr. 7/1996, a carui incidenta a fost de asemenea retinuta in speta, se prevede ca in toate cazurile in care prin lege se acorda un privilegiu imobiliar sau o ipoteca legala pentru garantarea vreunui drept sau creante, acestea se vor inscrie din oficiu in cartea funciara, cu exceptia situatiei in care partile renunta in mod expres la acest beneficiu, iar inscrierea privilegiului sau a ipotecii legale se face, de regula, in temeiul inscrisului din care rezulta creanta privilegiata sau care confera dreptul de a lua o inscriptie ipotecara.
Notarea sultei in cartea funciara s-a dispus in temeiul acestor prevederi legale, insa in speta trebuie insa avut in vedere faptul ca in baza sentintei prin care s-a dispus partajul li s-a recunoscut petentilor dreptul de proprietate asupra imobilului in litigiu. In prezent petentii figureaza in cartea funciara ca fiind proprietarii imobilului respectiv, pana la momentul inscrierii dreptului de proprietate al acestora sulta nefiind notata in cartea funciara.
Privilegiile imobiliare, intre care este si  privilegiul special imobiliar al copartasilor, au ca obiect un bun imobil al debitorului, insa din moment ce petentii, care sunt proprietarii imobilului, nu sunt debitorii intimatei C. E., aceasta nu isi poate valorifica fata de ei creanta pe care o are fata de intimatul N. C..
Ca atare, Curtea a apreciat ca in mod gresit s-a procedat la inscrierea in cartea funciara a sultei stabilita in favoarea intimatei C. E., aceasta neputandu-se prevala in raport cu petentii de dreptul conferit de privilegiul recunoscut de lege in favoarea copartasilor.
De asemenea, in mod gresit s-a retinut in cauza ca in anul 2004, cand petentii au incheiat antecontractul de vanzare-cumparare, in cartea funciara era notata sulta in suma de 189.300.000 lei vechi, in baza sentintei civile nr. 85/12.01.2004 a Judecatoriei Sighisoara.
Din actele dosarului rezulta ca antecontractul de vanzare-cumparare s-a incheiat in luna ianuarie 2004, iar sulta stabilita in baza acestei sentinte s-a notat in cartea funciara doar in luna noiembrie 2004, la data incheierii actului respectiv imobilul nefiind grevat de nicio sarcina. De altfel, prin sentinta civila nr. 1530/13.12.2010 a Judecatoriei Sighisoara, pronuntata ulterior sentintei civile nr. 85/12.01.2004 a aceleiasi instante, s-a si retinut buna-credinta a petentilor la data incheierii antecontractului de vanzare-cumparare.
In consecinta, instanta de recurs a retinut ca in raport de situatia actuala a imobilului, privilegiul invocat de intimata C. E. nu mai poate fi notat in cartea funciara si in consecinta in mod gresit s-a facut aplicarea in speta a prevederilor art. 1737 pct. 3 din Codul civil (1864) si art. 55 alin. 4 din Legea nr. 7/1996, fiind incident motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 9 Cod procedura civila.
Fata de cele ce preced, pentru considerentele aratate, in temeiul art. 312 alin. 1 si 3 Cod procedura civila, Curtea a admis recursul declarat de petenti si a modificat integral decizia atacata. Pe cale de consecinta, a admis apelul declarat de aceiasi petenti impotriva sentintei primei instante, pe care a schimbat-o in parte, in sensul a admis plangerea dedusa judecatii si a dispus radierea din cartea funciara a sultei in suma de 69.042 lei, mentinand celelalte dispozitii ale sentintei.