2. Rezolutiune contract vanzare-cumparare cu clauza de intretinere. Aplicarea de instanta de recurs a dispozitiilor art.304 pct.8 cod procedura civila

Prin sentinta civila nr. 2752/22 septembrie 2005, Judecatoria Focsani, a respins ca neintemeiata actiunea civila inregistrata la nr. 430/2005, formulata de reclamantul Pogan Constantin, in contradictoriu cu paratii Craciun Macoveiu si Craciun Ioana,
Pentru a hotari astfel, instanta a motivat ca rezolutiunea contractului de vanzare cumparare cu clauza de intretinere autentificat sub nr. 481/11 mai 1997 se impune in situatia in care neexecutarea obligatiei de intretinere este imputabila debitorilor, in speta din intregul material probator instanta retine ca neindeplinirea obligatiei se datoreaza atitudinii culpabile a reclamantului care refuza intretinerea.
In esenta, prin instanta a considerat dovedita imprejurarea ca reclamantul a refuzat intretinerea  , din declaratiile martorilor audiati la cererea paratilor si inscrisurile depuse la dosar din care rezulta ca paratii si-au indeplinit obligatia de intretinere si prin faptul ca i-au trimis diferite sume de bani cu titlu de obligatie de intretinere pe care reclamantul le-a refuzat constant.
Probele testimoniale administrate la cererea reclamantului au fost inlaturate cu motivarea ca sunt nesincere, « impregnate de un grad de subiectivism » si in contradictie cu celelalte probe existente la dosar.
Prin decizia civila nr. 83/2006 a Tribunalului Vrancea s-a admis apelul declarat de reclamant, a fost schimbata in tot sentinta civila si in rejudecare s-a admis actiunea  si s-a dispus rezilierea contractului de vanzare cumparare cu clauza de intretinere.
Pentru a decide astfel, instanta a retinut urmatoarele :
Natura juridica a contractului incheiat intre parti autentificat sub nr. 481/11 mai 1997 este potrivit obligatiei principale si proportie intre pretul in bani si cel in natura a unui contract de intretinere atat timp cat din pretul de 3.000.000 lei, 2.000.000 lei au fost transformate in obligatie de intretinere din partea cumparatorilor.
Debitorul intretinerii este obligat sa acorde intretinerea in natura in conditiile prevazute in contract, respectiv : hrana, imbracaminte, incalzire, ingrijire medicala.
Avand in vedere caracterul aleatoriu a contractului in lipsa acordului creditorului, debitorul nu se poate libera de executarea obligatiei de intretinere oricat de oneroasa ar fi pentru el.
In contractele cu obligatie de intretinere neplata la termen atrage chiar in lipsa unei stipulatii exprese rezilierea contractului datorita caracterului alimentar al prestatiei care trebuie executata succesiv, termenul avand un caracter esential.
In cazul unui contract de intretinere, notiunea de intretinere trebuie sa primeasca un inteles cat mai cuprinzator, debitorul urmand sa asigure creditorului alimente, imbracaminte, medicamente si chiar sa-i prepare hrana si sa-l ajute la diferite treburi gospodaresti etc.
Transformarea in bani a obligatiei de intretinere este posibila prin consimtamantul partilor ori in cazul cand creditorul in cadrul unei actiuni in executare opteaza pentru aceasta solutie daca executarea in natura nu este posibila.
In speta, nu a operat novatia prin consimtamantul partilor ori pe cale judecatoreasca transformarea intretinerii in renta viagera de catre debitorii obligatiei  situandu-se in afara legii.
Convertirea in bani a obligatiei de intretinere printr-o  hotarare judecatoreasca, fara acordul partilor, nu echivaleaza cu novatia intrucat raporturile dintre parti sunt guvernate in continuare de regulile contractului de intretinere iar nu de renta viagera, creditorul bucurandu-se de garantia sanctiunii rezolutiunii prev. de art. 1021 Cod procedura civila.
In atari conditii, solutia instantei de fond care legalizeaza chitantele de plata a unor sume de bani depuse de creditori( filele 25 si urm.) ca fiind dovada executarii obligatiei de intretinere, excede cadrului legal al specificului contractului de intretinere.
Refuzul creditorului de a primi mandatele postale retinut de prima instanta pe baza sustinerii partii adverse si in afara oricarei alte dovezi chiar adevarat de ar fi  probeaza numai imprejurarea ca reclamantul nu a consimtit la transformarea intretinerii in renta viagera. De altfel, mandatele dateaza in marea lor majoritate ulterior intretinerii actiunii intre parti purtandu-se si alte procese cu acelasi obiect fara a interveni insa autoritatea de lucru judecat dat fiind caracterul succesiv al obligatiei de intretinere.
Potrivit art. 30 - 34 din Legea nr. 17/2000 privind asistenta sociala a persoanelor varstnice daca o persoana care a implinit varsta de pensionare, instraineaza bunuri in scopul ingrijirii sale, autoritatea tutelara a Consiliului local ii acorda asistenta sociala in  caz de neexecutare a obligatiilor de catre debitorul intretinerii.
Referatele de ancheta sociala intocmite in sensul legii de catre comisia de protectie sociala si autoritate tutelara din cadrul Primariei comunei Nereju ( fila 62 dosar fond si 22 dosar apel), probeaza ca reclamantul in varsta de 81 de ani a fost lipsit de intretinere intervale mari de timp in care nu s-a schimbat nimic cu privire la situatia sa materiala precara.
Din adresa nr. 22/17 iunie 2005 ( fila 75), rezulta ca in perioada 01 mai 2005 - 17 mai 2005, reclamantul a fost consultat la Cabinetul medical nr. 6 Paltin, jud.Vrancea, asa cum au sustinut paratii in aparare. Acelasi raspuns rezulta din adresa nr. 27/25 august 2005, emisa de acelasi cabinet pentru perioada 01 mai 2005 - 30 iunie 2005 ( fila 74).
Actele medicale prezentate dateaza din anul 2004 ce a facut obiectul unei alte analize insa in cauza prin nici un mijloc de proba nu s-a dovedit ca paratii obligati prin contract au acordat ingrijiri medicale ori l-au insotit la consultatii pe creditorul lor in varsta si bolnav. Acceptarea refuzului acestuia de a fi ingrijit sustinuta de parati si acceptat cu usurinta de instanta excede chiar si probatoriului administrat.
Pretinsul refuz al reclamantului de a mai fi intretinut de catre parati, este sustinut pe declaratia datata 25 aprilie 2002 care a facut obiectul analizei in alte dosare ( filele 66 si filele 11-20 - dosar fond).
Procesul verbal incheiat la data de 17 aprilie 2004 la cererea paratilor inregistrata la nr. 1837/6 aprilie 2004 ( filele 21-23 dosar fond) este incheiat de o alta comisie decat de acea dispusa prin rezolutie si dovedita prin referatele de ancheta sociala aprobate de primar, secretar si referent social in conditiile art. 71 alin. 1 din Legea nr. 215/2001.
Prin procesul verbal se constata ca usa locuintei reclamantului era incuiata cu lacat si ca paratul care a insotit comisia avea asupra sa  merinde, precum si imprejurari colaterale cazului.
Procesul verbal din 02 februarie 2006 ( fila 28 apel) incheiat pro cauza si in totala contradictie cu anchetele sociale avizate de insasi semnatarii acestui act dovedeste faptul ca institutii neabilitate de lege si cu incalcarea atributiile, se substituie instantei de judecata  " pentru incheierea conflictului " concluzionand ca reclamantul " refuza sistematic ingrijirea si oferirea celor necesare traiului de zi cu zi " .Acest " trai de zi cu zi" a fost constatat punctual de comisia de protectie sociala si autoritate tutelara din cadrul aceleiasi primarii si este greu de crezut ca semnatarii acestui proces-verbal  cunosc ce au avizat anterior dupa cum este la fel de greu de crezut ca un batran aflat intr-o asemenea stare de nevoie refuza ajutorul dat cu omenie si intelegere.
Prin nici un mijloc de proba, paratii nu au dovedit ca au manifestat atari intelegere ori ca au cerut ca parte in contract executarea acestuia cu buna-credinta refuzati fiind atat de constant de reclamant aflat la varsta senectutii.
Probele testimoniale se afla in general sub semnul subiectivismului, insa trebuie analizate impreuna si in ansamblul celorlalte probatorii, fara a fi inlaturate de plano numai declaratiile martorilor audiati la cererea uneia din parti.
Chiar in conditiile in care martora Gemanas Ileana a fost amendata administrativ  pentru marturie mincinoasa prin ordonanta nr. 2674/P/2 decembrie 2005( fila 14 dosar apel), din declaratia martorului Caluian Gheorghe ( fila 68) rezulta punctual ca dupa data de 3 aprilie 2004 nu i-a mai vazut pe parati sa contribuie efectiv la intretinerea reclamantului si ca a cerut prin diverse persoane ca paratii sa-si indeplineasca obligatia de acestia au refuzat. Martorul a relatat imprejurarea ca paratii au trimis diferite sume de bani, insa reclamantul a fost nemultumit pentru ca intelegerea a fost o intretinere efectiva.
In intreg continutul ei aceasta declaratie se coroboreaza cu  celelalte  probe, in mod gresit fiind inlaturate de instanta.
Intreg materialul probator demonstreaza ca intretinerea in sensul real al acestei notiuni in speta incepand din aprilie 2004 a fost transformata in renta viagera la care beneficiarul intretinerii nu a consimtit, convertire care nu poate fi dispusa de instanta fara acest consimtamant si care nu echivaleaza cu un refuz considerat ca fiind culpa reclamantului in conditiile art. 1021 Cod civil.
Cauza a fost solutionata in complet de divergenta, exprimandu-se si opinia separata ca apelul trebuie respins ca nefondat deoarece din probele administrate rezulta ca apelantul este culpabil in ceea ce priveste neexecutarea contractului, refuzand nejustificat intretinerea.
Impotriva acestei decizii au declarat recurs paratii care au criticat decizia din apel, in principal sub urmatoarele aspecte :
Hotararea recurata nu cuprinde motivele de drept pentru care au fost inlaturate apararile lor,care se refereau la inexistenta neexecutarii culpabile a obligatiei de catre debitorii intretinerii.
Au mai sustinut recurentii ca instanta de apel a schimbat natura actului dedus judecatii, deoarece paratii nu au incercat niciodata sa converteasca actul juridic pe care l-au incheiat in renta viagera, ci din cauza faptului ca reclamantul a refuzat hrana si medicamentele  au incercat sa-i trimita bani prin mandat postal.
Hotararea este data cu aplicarea gresita a legii. In conditiile in care din probele administrate rezulta ca reclamantul refuza intretinerea, instanta trebuia sa faca aplicarea principiului potrivit caruia nimeni nu-si poate invoca propria culpa pentru a obtine protectia unui drept .
In concluzie, au solicitat modificarea deciziei, in sensul respingerii apelului ca nefondat si mentinerii sentintei pronuntate de instanta de fond.
Analizand sentinta prin prisma motivelor de recurs invocate, instanta retine ca acesta este fondat din considerentele ce se vor arata in continuare:
Instanta de apel a denaturat intelesul si efectele juridice ale actului juridic dedus judecatii, schimband intelesul neindoielnic al acestuia, fiind incidente dispozitiile art.304 pct.8 C. proc. civ. Retine astfel in mod gresit instanta de apel ca paratii  au incercat sa transforme obligatia de intretinere,ce are caracter alimentar in  plata unei sume de bani, specifica contractului de renta viagera, fara consimtamantul reclamantului  si ca, in aceste conditii, refuzul creditorului de a primi mandatele postale nu au relevanta juridica.
In realitate, reclamantii nu au invocat plata sumelor de bani  ca o executare totala a obligatiei de intretinere, ci au vrut sa probeze atitudinea culpabila a reclamantului care a refuzat expres si constant atat intretinerea in natura, cat si plata unor sume de bani considerabile.
Este relevanta in analizarea atitudinii reclamantului succesiunea cronologica a evenimentelor: Contractul  de intretinere a fost incheiat de parti in anul 1997 si pana la decesul celeilalte creditoare a obligatiei de intretinere, Pogan Mariuta, partile s-au inteles bine .
Ulterior, incepand cu 22.04.2001 reclamantul a promovat mai multe actiuni in rezolutiune contract de intretinere. Astfel, prin s.c.53/2002 a Judecatoriei Focsani, definitiva si irevocabila prin decizia civila nr.182/2002 a Tribunalului Vrancea si decizia civila nr.  1043/2002 a Curtii de Apel Galati s-a respins ca nefondata actiunea in rezolutiune contract de intretinere, tocmai pe considerentul refuzului culpabil a reclamantului de a primi intretinerea. O a doua actiune in rezolutiune a fost respinsa ca nefondata prin sentinta civila nr.4582/2003 a Judecatoriei Focsani, definitiva prin decizia civila nr. 263/2004 a Curtii de Apel Galati. O ultima actiune, ce face obiectul prezentului dosar  a fost promovata la 20.01 2005, invocandu-se si de aceasta data aceeasi neexecutare culpabila a obligatiei de intretinere de catre debitori in perioada ce a urmat pronuntarii ultimei hotarari.
In aceste conditii, incercarea paratilor de a expedia lunar 1.500.000 lei  nu e facuta in scopul de a converti obligatia de intretinere in renta viagera, ci de a proba buna lor credinta si refuzul reclamantului de a avea orice legatura cu paratii.
De asemenea si ultimul motiv de recurs este fondat, decizia fiind pronuntata cu aplicarea gresita a dispozitiilor art.970 si 1020 Cod civil fiind astfel incidente disp. art.304 c. proc. civ. Instanta a ignorat aceste dispozitii legale, ne luand in considerare ca rezolutiunea nu se poate pronunta decat in cazul unei neexecutari culpabile a obligatiei de catre debitor  si ca  ambele parti au obligatia sa-si execute de buna credinta obligatiile.
Ori, asa cum a retinut corect instanta de fond, precum si judecatorul din apel, in opinia separata, starea conflictuala dintre parti este intretinuta de reclamant care refuza orice ajutor din partea paratilor, aspect probat cu depozitiile martorilor Dalica Lazar, Staruiala Sandala, cu procesele verbale incheiate de reprezentantii Primariei si ai Postului de Politie Nereju din 17.04.2004 si 2.02.2006. Relevanta in cauza este si ordonanta 2674/2005 a Parchetului de pe langa Judecatoria Focsani care retine depozitia mincinoasa a martorei Giamanasu Elena, ce a fost infirmata de martorii audiati in cursul urmaririi penale.
 Toate acestea confirma ca atitudinea reclamantului exprimata transant in declaratia din 25.04.2004 la Politia Nereju s-a perpetuat pana in prezent.