Pensie intretinere

Prin  sentinta  civila  nr. 4455/26.08.2015 Judecatoria Bacau a respins exceptiile inadmisibilitatii actiunii si autoritatii de lucru judecat invocate de parata prin intampinare.
A admis  in parte actiunea avand ca obiect reducere pensie intretinere formulata de reclamantul I.C. in contradictoriu cu parata B.R.E..
A redus pensia de intretinere datorata de reclamantul I.C.  paratei B.R.E.   in favoarea minorului I.A.,   nascut  la data de 9 septembrie 2004, de la  procentul de 25 % din venitul net lunar realizat  la procentul de 20% din venitul net realizat lunar, incepand cu data pronuntarii sentintei civile  si pana la majoratul minorului.
Cu aceeasi data a  sistat efectele sentintei civile nr. 4364 din 19 mai 2011 a Judecatoriei Bacau pronuntata in dosarul nr. 11433/180/2010, astfel cum a fost modificata prin decizia Tribunalului Bacau, Sectia I Civila nr. 16 din 22 ianuarie 2013 in privinta capatului de cerere avand ca obiect stabilire pensie intretinere.
A   compensat cheltuielile de judecata.
Pentru a pronunta aceasta sentinta prima instanta a retinut urmatoarele:
Din relatia de convietuire a partilor s-a nascut in data de 9 septembrie 2004 minorul I.A.. Prin decizia civila nr. 16/22 ianuarie 2013 a Tribunalului Bacau pronuntata in dosarul nr. 11433/180/2010 a fost admis apelul declarat impotriva sentintei civile nr. 4364/19 mai 2011 pronuntata de Judecatoria Bacau, s-a dispus ca autoritatea parinteasca asupra minorului sus amintit sa se exercite in comun de parinti, a fost stabilita locuinta copilului alaturi de mama iar tatal a fost obligat la plata unei obligatii lunare de intretinere, in bani, in cuantum de 25 % din venitul net lunar, pana la majorat. Prin decizia civila nr. 1744/9 decembrie 2013 pronuntata de Curtea de Apel Bacau a fost respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul I.C. impotriva hotarari Tribunalului Bacau.
Prin prezenta cerere  reclamantul a solicitat restabilirea obligatiei de intretinere datorate minorului I.A. in sensul diminuarii acesteia la o jumatate din o treime  precum si plata acesteia in natura.
Prin intampinare parata a invocat exceptiile inadmisibilitatii actiunii si autoritatii de lucru judecat.
Asupra exceptiei inadmisibilitatii cererii instanta retine urmatoarele:
In argumentarea acestei sustineri parata a aratat ca actiunea reclamantului  este intemeiata pe dispozitiile art 209 cod proc civ ( care reglementeaza cererea reconventionala ) si ale art 529, 530 si 499 cod civ, acesta nepretinzand modificarea imprejurarilor avute in vedere de instanta cu prilejul pronuntarii hotararii anterioare.
Trebuie remarcat insa ca, desi cererea de chemare in judecata a fost intitulata de catre reclamant ca fiind de restabilire a pensiei de intretinere  si a modalitatii de plata, prin precizarile ulterioare formulate in cadrul raspunsului la intampinare,  acesta a indicat atat obiectul cererii ( diminuare pensie intretinere ) cat si temeiul de drept ( art 531 cod proc civ ). Dincolo de acest aspect, fata de motivele cererii de chemare in judecata si dispozitiile art 22 al 4 si art 152 cod proc civ, cererea formulata este una de reducere ( modificare ) a obligatiei de intretinere. Astfel ca, exceptia inadmisibilitatii cererii urmeaza a fi respinsa.
Cu referire la exceptia autoritatii de lucru judecat instanta retine urmatoarele:
Prin intampinarea formulata parata a invocat exceptia autoritatii de lucru judecata in considerarea faptului ca decizia civila nr. 1744/09.12.2013 se bucura de efectele autoritatii de lucru judecat si ca atata timp cat exista o hotarare definitiva iar reclamantul nu pretinde ca s-ar fi ivit vreo modificare in ceea ce priveste mijloacele materiale ale celui care presteaza intretinerea  si nevoia celui care o primeste este de neconceput ca efectele acestei hotarari sa inceteze sa se mai produca.
Potrivit art. 430 NCPC, intitulat „Autoritatea de lucru judecat": „(1) Hotararea judecatoreasca ce solutioneaza, in tot sau in parte, fondul procesului sau statueaza asupra unei exceptii procesuale ori asupra oricarui alt incident are, de la pronuntare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea transata.
  De asemenea, art. 431, cu titlul marginal „Efectele lucrului judecat", prevede ca: „(1) Nimeni nu poate fi chemat in judecata de doua ori in aceeasi calitate, in temeiul aceleiasi cauze si pentru acelasi obiect. (2) Oricare dintre parti poate opune lucrul anterior judecat intr-un alt litigiu, daca are legatura cu solutionarea acestuia din urma
       Elementele autoritatii lucrului judecat sunt: identitatea de obiect ( pretentia formulata ), identitatea de parti si identitate de cauza (faptul material sau juridic care constituie temeiul legal sau fundamentul direct si indirect al dreptului sau al beneficiului legal pe care una dintre parti il invoca ).
             Daca poate fi retinuta identitatea de parti, nu acelasi lucru se poate constata si in privinta obiectului si cauzei, prezenta cerere vizand diminuarea ( modificarea ) unei obligatii de intretinere, spre deosebire de cea care a facut obiectul dosarului nr. 11433/180/2010 prin care s-a solicitat stabilirea unei astfel de obligatii. In aceste conditii, exceptia autoritatii de lucru judecat urmeaza a fi respinsa.
Asupra fondului cauzei instanta retine urmatoarele:
In temeiul art. 531 alin. 1 C.civ., daca se iveste o schimbare in ceea ce priveste mijloacele celui care presteaza intretinerea si nevoia celui care o primeste, instanta de tutela, potrivit imprejurarilor, poate mari sau micsora pensia de intretinere sau poate hotari incetarea platii ei, iar potrivit art. 529 alin. 2 C.civ., cand intretinerea este datorata de parinte, ea se stabileste pana la o patrime din venitul sau lunar pentru un copil, o treime pentru 2 copii si o jumatate pentru 3 sau mai multi copii.
Argumentele invocate de reclamant in scopul modificarii obligatiei de intretinere sunt in genere legate de existenta unui al copil al partii.
Prin decizia civila nr. 16/22 ianuarie 2013 a Tribunalului Bacau pronuntata in dosarul nr. 11433/180/2010 s-a stabilit in sarcina reclamantului   obligatia de plata a unei pensii de intretinere, in bani, intr-un procent de 25 % din venitul net realizat lunar. Din continutul sentintei sus amintite cat si al deciziei  nr. 1744/ 9 decembrie 2013 a Curtii de Apel Bacau instanta retine ca pentru stabilirea  acestei obligatii , in limita prevazuta de  art 529 al 2 cod civ, au fost suspuse verificarii argumentele prezentate de parte, stabilindu-se ca la momentul pronuntarii recurentul nu a facut dovada altor obligatii de intretinere sau altor obligatii care sa ii greveze veniturile.
In cauza de fata,  reclamantul a probat cu inscrisuri faptul ca din relatia cu A.A.M. s-a nascut in data de 5 iulie 2010 un alt copil, respectiv I.M.
Atunci cand un parinte este obligat sa presteze intretinere mai multor copii instanta va trebui sa stabileasca in interiorul plafonului prevazut de legiuitor ( in cazul de fata de 1 / 3 din venitul net realizat ) cuantumul intretinerii pentru fiecare copil in parte  avand in vedere ca, in general, nevoile acestora sunt diferite. Notiunea de „nevoie” se apreciaza insa dupa criterii particular - relative si nu dupa criterii general obiective, in sensul ca un copil se cuvine a fi intretinut in mod curent, zilnic, efectiv pe masura si in raport cu starea materiala si sociala a parintilor si cu necesitatile sale.
Pentru a stabili obligatia de intretinere instanta va avea in vedere, potrivit depozitiei martorului I.M.,  faptul ca reclamantul presteaza intretinere si celui de-al doilea fiu, I.M., alaturi de care a locuit pana in 2013 si care se afla in prezent in grija mamei. Totodata, probatoriul administrat in cauza ( inscrisuri, raspunsurile partilor la interogatoriu si depozitiile martorilor D.D. si I.I. ) a dovedit ca nevoile minorului A., copil de varsta mai mare si aflat intr-o alta etapa a dezvoltarii, sunt mai mari decat ale fratelui sau M.,  cel dintai urmand un program afterschool si fiind implicat in mai multe activitati extrascolare, toate acestea presupunand cheltuieli suplimentare. Cu referire la minorul M.  reclamantul a depus la dosar un inscris ( chitanta nr. 14201 din 10.02.2105 ) care atesta efectuarea unei plati in cuantum de 195 lei catre Gradinita  din Bucuresti.
In aceste conditii, instanta apreciaza  ca fata  de numarul copiilor aflati in intretinere, fata de  mijloacele si sarcinile familiale ale persoanei obligate la plata si   fata de starea de nevoie a celor doi copii, actiunea formulata este intemeiata, astfel  incat va fi admisa in parte urmand a fi redusa pensia de intretinere datorata de reclamant paratei in favoarea minorului A.,   de la  procentul de 25 % din venitul net lunar realizat  la procentul de 20% din venitul net realizat lunar, incepand cu data pronuntarii sentintei civile  si pana la majoratul minorului.
Prin  decizia civila nr. 16/22 ianuarie 2013 a Tribunalului Bacau pronuntata in dosarul nr. 11433/180/2010 a reclamantul a fost obligat la plata unei obligatii lunare de intretinere, in bani, pana la majorat.
Raspunzand la interogatoriu ( intrebarile , 4, 7, 13) reclamantul a informat cu privire la existenta unei intelegeri intre parti, dincolo de hotararea instantei, in sensul  unei plati efective cu titlu de intretinere a unei procent de 16 % - 17 % din venitul sau, cuantificat in medie la peste 400 lei - 100 euro lunar. Totodata, acesta a specificat ca a platit costurile scolii fiului sau si i-a achizitionat acestuia diferite obiecte  ( intrebarile 18, 19,20, 21, 22, 24 ).
Pe de alta parte parata nu a recunoscut la interogatoriu existenta unei acord de vointe in sensul platii intretinerii in natura, aratand ca suma cea mai mare primita de la reclamant a fost de 400 lei si ca rechizitele scolare au fost achizitionate de acesta din proprie initiativa  ( intrebarile nr.1, 2 si 4 ). A specificat insa ca minorul si-a insotit tatal in excursii in strainatate si ca au comunicat de fiecare data cu privire la necesitatile copilului ( intrebarile  3 si 6 ). De remarcat este si faptul ca fiecare din martorii audiati sustin in genere pozitia partii ce l-a propus.
In consecinta, rezulta din probatoriul administrat  in cauza ca intre parti au existat conflicte cu referire la modalitatea de indeplinire de catre reclamant  a obligatiei de intretinere, fiind formulate chiar plangeri penale si demarandu-se executarea silita de catre partea parata. Aceste neintelegeri  vizeaza atat natura cheltuielilor care se circumscriu obligatiei de intretinere ( spre exemplu cheltuieli de transport ale reclamantului, cu excursiile copilului etc ), dar si termenul de plata sau modalitatea de executare ( in natura sau in bani ).
Potrivit dispozitiilor noului cod civil, regula in materia obligatiei de intretinere este aceea a executarii in natura. Indeplinirea obligatiei in aceasta modalitate presupune ca fiecare dintre parinti sa puna la dispozitia copilului alimente,  imbracaminte si alte produse, conform nevoilor rezonabile, ceea ce necesita o buna cooperare intre parinti, in sensul de a conveni asupra celor necesare copilului si a modului in care fiecare dintre ei urmeaza sa le furnizeze.
Alineatul al doilea  al art. 530 NCC stipuleaza ca daca obligatia de intretinere nu se executa de bunavoie, in natura, instanta de tutela dispune executarea ei prin plata unei pensii de intretinere, stabilita in bani. Instanta poate stabili astfel masura in care debitorul executa obligatia, putand da eficienta textului sus amintit si in caz de executare partiala sau necorespunzatoare a intretinerii in natura.
Instanta constata ca desi obligatia de intretinere a fost stabilita anterior in bani, executarea acesteia nu a fost facuta de reclamant intotdeauna in aceasta modalitate. In plus, comunicarea  parintilor cu privire la necesitarile efective ale copilului se realizeaza cu dificultate, ceea ce este contrar in primul rand interesului minorului. La toate acestea se adauga si faptul  ca partile au domiciliul in localitati diferite, situate la mare distanta, de natura a influenta executarea  rezonabila a intretinerii in natura.
In aceste conditii, apreciind asupra argumentelor avute in vedere de parti pentru executarea in natura a obligatiei, asupra modalitatii si masurii in care reclamantul a executat deja o asemenea sarcina,  luand in considerare dificultatile de comunicare intre parinti  dar si distanta dintre domiciliile acestora, instanta apreciaza  ca in contextul dat executarea in continuare in natura nu corespunde interesului minorului, pensia de intretinere urmand a fi platita in continuare in bani, in procentul  diminuat, de 20 % din venitul net realizat de reclamant.
Astfel ca, instanta urmeaza a admite in parte actiunea formulata, dispunand reducerea pensiei de intretinere datorata de reclamantul I.C.  paratei B.R.E.   in favoarea minorului I.A.,   nascut  la data de 9 septembrie 2004, de la  procentul de 25 % din venitul net lunar realizat  la procentul de 20% din venitul net realizat lunar, incepand cu data pronuntarii sentintei civile  si pana la majoratul minorului, modalitatea de plata ramanand cea stabilita de Tribunalul Bacau, respectiv in bani.
Cu aceeasi data va sista efectele sentintei civile nr. 4364 din 19 mai 2011 a Judecatoriei Bacau pronuntata in dosarul nr. 11433/180/2010, astfel cum a fost modificata prin decizia Tribunalului Bacau, Sectia I Civila nr. 16 din 22 ianuarie 2013 in privinta capatului de cerere avand ca obiect stabilire pensie intretinere.
In baza art 453 cod proc civ va compensa cheltuielile de judecata.
Impotriva sentintei a declarat apel reclamantul I.C. pentru urmatoarele considerente:
- in mod gresit s-a cuantificat pensia de intretinere datorata de acelasi parinte celor doi copii ai sai, atata timp cat art. 529 alin. 2 Noul Cod  Civil nu face distinctie intre varstele copiilor minori fata de care se datoreaza intretinere.
- din declaratia martorei I.I. si din inscrisurile depuse la dosar rezulta ca presteaza intretinere catre cel de-al doilea fiu, I.M., care are 5 ani si merge la gradinita, iar singurul criteriu de diferentiere intre nevoile celor doi copii, astfel cum rezulta din sentinta apelata, il constituie programul de afterschool si activitatile extrascolare ale minorului A. or, in prezent, acesta nu frecventeaza forme de invatamant „step by step”, iar din probe nu rezulta ca a avut alte activitati extrascolare, decat pregatirea la limba engleza.
- in speta nu se aplica exceptia de la art. 530 alin. 2 Noul Cod Civil  intrucat a facut dovada prestarii obligatiei de intretinere in natura, astfel cum a rezultat din declaratia martorei I.I., din inscrisuri si recunoasterea partiala a paratei.
- faptul ca parintii ar avea o comunicare dificila cu privire la necesitatile minorului este un aspect contrazis de probele administrate si din care rezulta ca a existat o comunicare efectiva pentru toate necesitatile minorului, ca problemele au intervenit dupa introducerea cererii de reducere a pensiei de intretinere si  se datoreaza  exclusiv paratei.
- nu poate fi primit argumentul privind domiciliile aflate in localitati diferite, intrucat exista mijloace de comunicare rapide, iar conform programului de vizita ia minorul doua sfarsituri de saptamana pe luna, situatie in care poate sa ia legatura personal cu minorul si parata.
- nu se poate retine executarea partiala sau necorespunzatoare a obligatiei intrucat a prestat corespunzator pensie atat in bani, cat si in natura.
Intimata-parata B.R.E. a depus la dosar intampinare prin care a solicitat respingerea apelului, aratand ca minorii pot avea nevoi diferite, situatie care este confirmata de practica instantelor de judecata, iar la acest moment necesarul pentru minorul A. este cu 50% mai mare decat al fratelui sau. In ceea ce priveste modalitatea de plata,  solicita ca aceasta sa se faca in bani, avand in vedere diferendele dintre parinti si distanta dintre domiciliile acestora, faptul ca reclamantul nu a platit pensia de intretinere nici pana acum si in ultimii ani pretinde ca ar fi cumparat cateva articole de imbracaminte pentru minor, insa A. nu a ajuns cu aceste bunuri acasa.
Intimata-parata a formulat apel incident pentru urmatoarele considerente:
- invoca autoritatea de lucru judecat deoarece, atata timp cat exista o hotarare judecatoreasca definitiva, prin care instanta s-a pronuntat asupra cuantumului pensiei de intretinere, avand cunostinta de faptul ca I.C. are doi copii iar acesta a sustinut in cererea de chemare in judecata tocmai  faptul ca A. nu este singurul lui copil, nu se poate pronunta o noua hotarare, care sa aiba in vedere aceleasi considerente.
- intrucat apreciaza ca in acest moment necesarul lui A. este cu 50% mai mare decat al fratelui sau, solicita ca reclamantul sa fie obligat la plata unei pensii de intretinere de minim 22%.
Apelantul-reclamant a depus la dosar intampinare prin care a solicitat respingerea apelului incident motivand ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 430-435 Cod procedura civila, neexistand identitate de obiect si cauza intre prezenta cerere si cea care a facut obiectul dosarului nr. 11433/180/2010.
Apelantul-reclamant a formulat  raspuns la intampinarea depusa de apelanta-parata, reiterand  argumentele  invocate  in  motivarea apelului.
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:
Din decizia civila nr. 16/22.01.2013, pronuntata de Tribunalul Bacau in dosarul nr. 11433/180/2010, irevocabila prin decizia civila nr. 1744/09.12.2013, pronuntata de Curtea de Apel Bacau in recurs,  rezulta ca in procesul in raport de care apelanta-parata a invocat autoritatea de lucru judecat s-a stabilit pensia de intretinere datorata de apelantul-reclamant in favoarea minorului I.A., fara a se lua in calcul alte obligatii de intretinere ale acestuia, retinandu-se ca nu s-au facut dovezi in acest sens.
Aceasta hotarare nu are autoritate de lucru judecat in prezenta cauza, neexistand identitate de obiect si cauza in conditiile in care cel de-al doilea proces are ca obiect reducerea pensiei de intretinere fata de minorul I.A., invederandu-se obligatia de intretinere fata de minorul I.M., aceasta situatie aparand ca un temei juridic nou  in raport cu cel din dosarul nr. 11433/180/2010. In consecinta, constatand ca in cauza nu sunt indeplinite cerintele impuse de art. 431 alin. 1 Cod procedura civila, urmeaza a respinge motivul de apel invocat de apelanta-parata, privind existenta autoritatii de lucru judecat.
Conform art. 529 alin. 1 din  Noul Cod Civil  intretinerea este datorata potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui care urmeaza a o plati iar dispozitiile art. 529 alin. 2 stabilesc plafonul maxim al obligatiei de intretinere, atunci cand este datorata de parinte pentru doi copii, ca fiind de pana la o treime din venitul lunar net.
Textul art. 529 alin. 2  din  Noul Cod Civil  nu cuprinde criterii privind cuantificarea  obligatiei de intretinere in valori egale, astfel cum a sustinut apelantul-reclamant. A retine valori egale pentru intretinerea datorata de apelantul-reclamant fata de doi copii minori, prin raportare la plafonul maxim stabilit de lege,  inseamna a face inoperante criteriile legale prevazute de art. 529 alin. 1  din  Noul Cod  Civil.  
Aprecierea  primei  instante, in sensul reducerii pensiei de intretinere pana la procentul de 20% din venitul net lunar se circumscrie notiunii de nevoie  in sensul art. 529 alin. 1 din Noul Cod Civil, determinata prin prisma unor criterii  particulare, care includ varsta si nevoile aferente dezvoltarii in functie de varsta. Sub acest aspect in mod corect s-a avut in vedere declaratia martorei  D.D. care, fiind audiata pentru parata, s-a referit la cheltuielile aferente  educatiei minorului si activitatilor extrascolare in care acesta este implicat, faptul ca din declaratia martorei I.I., audiata pentru reclamant si din inscrisurile  depuse de acesta la dosar nu rezulta o situatie  de  fapt  contrara in privinta nevoilor celor doi minori, determinate de varsta. In consecinta, urmeaza a respinge criticile  formulate apelanti, referitoare la cuantumul obligatiei de intretinere. 
Din  modul de redactare a dispozitiilor art. 530 alin. 2  din Noul Cod Civil rezulta ca executarea in  natura a obligatiei de intretinere  reprezinta regula iar  stabilirea unei pensii de intretinere in bani reprezinta o situatie de exceptie, care intervine numai atunci cand nu se executa in natura, de bunavoie, obligatia de intretinere. Situatia de fapt in raport de care prima instanta a apreciat asupra incidentei art. 530 alin. 2  din Noul Cod Civil se intemeiaza pe corecta apreciere a probelor administrate in cauza.
Astfel, contrar sustinerilor apelantului-reclamant privind comunicarea efectiva in privinta necesitatilor minorului, din probele administrate in cauza rezulta ca intre parti exista numeroase controverse care privesc modalitatea de executare a obligatiei de intretinere, termenul de plata si stabilirea cheltuielilor care se circumscriu obligatiei de intretinere. Sub acest aspect urmeaza a avea in vedere ca reclamantul nu a executat intotdeauna in bani obligatia de intretinere, astfel cum a fost stabilita prin sentinta civila nr. 4364/2011 a Judecatoriei Bacau, invocand o intelegere intre parti in sensul executarii intretinerii in natura, intelegere pe care parata nu a recunoscut-o la interogatoriu, ca parata a formulat in legatura cu obligatia de intretinere  in litigiu  plangeri penale si cereri de executare silita (dosar de executare silita nr. 24CM/2015, privind executarea obligatiei de intretinere stabilita prin sentinta civila nr. 4364/2011 a Judecatoriei Bacau, definitiva prin decizia civila nr. 16/2013 a Tribunalului Bacau, dosarul nr. 6515/231/2015 al Judecatoriei Focsani, avand ca obiect contestatie impotriva executarii silite din dosarul nr. 24CM/2015, dosarul nr. 712/P/2015 al Parchetului de pe langa Judecatoria  Bacau, privand plangerea formulata de B.R.E. impotriva lui I.C. sub aspectul savarsirii infractiunii de abandon de familie).
Concluzia  apelantului-reclamant privind executarea in natura a obligatiei de intretinere  nu se justifica nici prin raportare la argumentul privind existenta mijloacelor de  comunicare rapide intrucat in situatia concreta dedusa judecatii, a parintilor care au domicilii in localitati diferite, situate la mare distanta, nu are in vedere faptul  ca  obligatia de intretinere are caracter permanent si presupune asigurarea efectiva a celor necesare  pentru cresterea si educarea minorului, astfel incat executarea in natura nu se poate considera indeplinita prin contributii  sporadice ale parintelui, care a sutinut posibilitatea de a lua legatura de doua ori pe luna cu minorul si cu mama acestuia, in cadrul programului de vizita.
Fata de cele retinute, in temeiul art. 480 alin. 1 Cod procedura civila, va respinge apelurile ca nefondate.