Magistrat pensionar. Pretentii solicitate cu titlu de spor de vechime in munca pe perioada ulterioara pensionarii.

Prin sentinta civila nr.559/11.10.2007 Tribunalul Vrancea  a admis actiunea privind drepturile salariale formulate de reclamantul F.A. in contradictoriu cu paratele M.J.,C.A. Galati si T. Vrancea.
         Au fost  obligate paratele sa plateasca reclamantului despagubiri reprezentand sporul de vechime aferent perioadei 1.06.2004 - 1.06.2007, actualizate cu rata inflatiei pana la data platii efective.
         A respins  ca nefondata exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de parata M.J.
          Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de fond  a retinut urmatoarele:
          Reclamantul este pensionar pentru limita de varsta si vechime completa incepand cu 01 iulie 2000 cu vechime in munca de 30 ani 5 luni si 20 zile din care 35 vechime in functia de judecator.
Potrivit art.85 pct.2 din Legea nr.303/2004 pensiile de serviciu ale judecatorilor se actualizeaza anual in raport cu media veniturilor brute realizate in ultimele 12 luni a judecatorilor in activitate.
Prin urmare pensia de serviciu se actualizeaza in raport de veniturile judecatorilor in activitate.
La data pensionarii reclamantul a beneficiat la calcularea pensiei de serviciu si de vechimea in munca de 25%, intrucat in iulie 2000 Legea nr.50/1996 nemodificata prevedea in art.31 sporul de vechime pentru tot personalul instantelor judecatoresti inclusiv pentru magistrati.
Prin OG nr.83 din 29 august 2000 publicata in Monitorul Oficial din 01 septembrie 2000, si  intrata in vigoare la 01.10.2000, vechimea in munca s-a prevazut in art.33 al.1 si 2 numai pentru personalul auxiliar, art.33 pct.3 stabilind ca prevederile aliniatul 1 si 2 nu sunt aplicabile magistratilor.
Prin urmare magistratii nu au mai beneficiat de vechimea in munca si nici pensionarii titulari ai pensiei de  serviciu nu au mai beneficiat de acest drept.
          Ca pensia de serviciu nu a fost micsorata ca urmare a neluarii in calcul a vechimii in munca se datoreaza nu acestui fapt ci majorarii prin acte normative succesive a indemnizatiei judecatoriilor in activitate, indemnizatie la care se raporteaza permanent pensia de serviciu.
In 2006 prin Hotararea nr.170 din 06.07. CNCD  a constatat existenta unui tratament diferentiat discriminatoriu, considerand ca prin eliminarea aplicarii prevederilor legale din Legea nr.50/1996 privind sporul de vechime doar in cazul magistratilor s-a creat un tratament diferentiat intre aceasta categorie profesionala si personalul auxiliar de specialitate.
Este adevarat ca aceasta hotarare desi nu a fost contestata in termen de 30 zile la instanta de contencios administrativ a fost revocata de CNCD prin Hotararea nr.250 din 28.08.2006.
Cu toate acestea prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile date in perioada 2005-2007 magistratii au obtinut plata sporului de vechime calculat pe ultimii trei ani.
Instantele judecatoresti au retinut ca neacordarea sporului de vechime in munca pentru magistrati constituie o incalcare a  dispozitiilor Constitutiei Romaniei, privitoare la restrangerea prin lege a exercitiului unor drepturi sau a unor libertati ale cetatenilor. Potrivit art.53 exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans prin lege si numai daca se impune pentru apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si libertatilor cetatenilor, desfasurarea instructiei penale, prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu, fara a aduce atingere existentei dreptului sau libertatii.
Dispozitiile constitutionale invocate reprezinta o garantie a protectiei juridice a drepturilor omului, restrangerea exercitiului fiind permisa autoritatilor publice doar pentru situatii de exceptie si numai conditionat. Chiar daca restrangerea se poate realiza doar prin lege, acesteia nu ii este permisa atingerea substantei, continutului normativ decat, daca se impune pentru situatiile strict limitativ enumerate de dispozitiile constitutionale mentionate.
Pe de alta parte, un drept deja castigat, nu poate fi restrans sau retras printr-un act normativ cu aceeasi putere.
Aceasta motivare este valabila si cand se pune in discutie dreptul magistratului pensionar la vechimea in munca pentru ca si acestia au fost lipsiti de acest drept odata cu intrarea in vigoare a OG nr.83/2000.
Prin urmare, daca prin hotarari judecatoresti li s-a recunoscut magistratilor dreptul la vechimea in munca si in fapt ei au si incasat efectiv aceste drepturi banesti, dreptul la vechimea in munca trebuie recunoscut magistratilor  pensionari, caci art.85 pct.2 din Legea nr.303/2004 prevazand actualizarea pensiilor in raport de veniturile magistratilor nu impune conditia ca aceasta crestere a veniturilor magistratilor in activitate sa fie prevazuta numai prin acte normative, astfel ca pot fi avute in vedere si drepturi recunoscute retroactiv prin hotarari judecatoresti.
A nu recunoaste si dreptul pensionarului magistrat la vechimea in munca inseamna a crea o discriminare intre acestia si magistratii in activitate, in sensul art.2 din OG nr.137/2000, intrucat tratamentul diferentiat trebuie analizat din prisma unor persoane aflate in situatii compatibile si nu neaparat in situatii similare.
In aceste conditii trebuie avut in vedere ca legiuitorul prin Legea nr.303/2004 i-a asezat intr-o situatie comparabila pe pensionari cu judecatorii si procurorii in activitate.
Este de subliniat ca beneficiarul pensiei de serviciu in speta reclamantul nu mai poate cere actualizarea pensiei pentru ca nu mai este in termen sa conteste decizia de pensionare din 2004,2005,2006, dar este in termenul general de prescriptia de 3 ani si din acest motiv reclamantul a formulat prezenta actiune si nu o contestatie la decizia de pensionare din 2000 prin care s-a inlaturat vechimea in munca.
Reclamantul nu are nici calea actiunii in recalcularea pensiei intrucat potrivit art.169 pct.1 din Legea nr.19/2000 pensia poate fi recalculata prin adaugarea stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea acesteia iar potrivit pct.3 pensia recalculata se acorda incepand cu luna urmatoare celei in carte s-a depus cererea de recalculare.
Prin urmare, recalcularea pensiei se refera la cu totul alta situatie fiind vorba de stagii de cotizare neluate in calcul iar drepturile aferente se platesc numai pentru viitor.
Opinia potrivit cu care pretentiile reclamantului de a i se acorda spor de vechime pentru perioada 2004-2007 nu sunt intemeiate intrucat acesta nu poate beneficia de o suma care sa reprezinta echivalentul sporului de vechime deoarece nu mai era in activitate, asa cum prevad dispozitiile art.1 din Legea nr.45/2007 (lege care a aprobat OG nr.27/2006 si care a introdus sporul de vechime) si ca ar avea dreptul la actualizarea pensiei potrivit art.2 din acest act normativ nu poate fi retinuta.
A retine aceasta opinie inseamna a invoca si a aplica o lege, respectiv  Legea nr.45/2007 la o perioada in care acest act normativ nu era in vigoare, incalcandu-se astfel principiul neretroactivitatii legii civile.
Reclamantul nu si-a intemeiat pretentiile pe dispozitiile Legii nr.45/2007 ci a formulat o actiune in despagubire pentru sporul de vechime ce i se cuvenea pentru perioada anterioara intrarii in vigoare a acestei legi.
El nu a pretins aceste despagubiri pentru ca a fost in activitate ci pentru ca aceste drepturi au fost recunoscute magistratilor in activitate, retroactiv, pe ultimii 3 ani si pentru ca dispozitiile legale suscitate raporteaza pensia de serviciu la orice majorare a veniturilor magistratilor in activitate.
Faptul ca la aliniatul 2 din art.1 Legea nr.45/2007 se prevede ca sporul de vechime se ia in calcul la actualizarea si recalcularea pensiei de serviciu nu intereseaza perioada 2004 - 2007 pentru care reclamantul a solicitat spor de vechime.
Acest text de lege va fi avut in vedere la actualizarea pensiei reclamantului de la data intrarii in vigoare a Legii nr.45/2007 si in viitor, dar nu pentru perioada anterioara intrarii in vigoare a acestei legi.
De altfel, exista hotarari judecatoresti definitive si irevocabile prin care li s-au recunoscut pensionarilor magistrati dreptul la sporul de vechime pentru perioada 2004-2007.
Pentru toate aceste motive tribunalul a apreciat ca actiunea este intemeiata motiv pentru care a admis-o asa cum a fost formulata.
Cat priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei M.J. aceasta exceptie  a fost respinsa ca nefondata intrucat activitatea financiar contabila este in competenta acestei parate iar plata drepturilor banesti se face de instante din sumele alocate de aceasta parata.
Prin intampinare  parata a precizat ca nu intra in competenta ei eliberarea adeverintei pe baza careia se actualizeaza pensia, ori reclamantul nu a solicitat prin prezenta actiune obligarea paratelor la eliberarea acestei adeverinte ci plata unor sume de bani.
          Impotriva acestei hotarari a declarat recurs parata M.J. considerand-o nelegala pentru urmatoarele motive:
          In primul rand a considerat ca in mod gresit s-a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive mentinand motivarea de la fond cu privire la aceasta exceptie.
          Pe fondul cauzei,a sustinut ca hotararea este nelegala  deoarece parte din pensia de serviciu  care depaseste  nivelul pensiei  din sistemul public pensia prevazuta de art.82 al.2,art.831 si art.84 alin.3 precum si pensia de serviciu  acordata  celor care  nu indeplinesc  conditia de limita de varsta  prevazuta de Legea 19/2000 modificata se suporta din  bugetul de stat (art.85 din Legea 303/2004).
          In concluzie, a solicitat  admiterea recursului  asa cum a fost formulat.
          In drept,a invocat disp.art.304 pct.9 Cod procedura civila.
          Impotriva aceleiasi hotarari au declarat  recurs si paratele C.A. Galati si T. Vrancea invocand urmatoarele aspecte:
          Hotararea instantei de fond este data cu aplicarea si interpretarea  gresita a disp.art.1 al.1 din Legea 45/2006 pentru aprobarea OUG nr.27/2006.
          Astfel,potrivit art.l din Legea 45/2006, judecatorii, procurorii, personalul asimilat acestora si  magistratilor asistenti  beneficiaza de un spor de vechime calculat la indemnizatia de incadrare lunara bruta,corespunzatoare timpului efectiv lucrat in program normal de lucru.
          Dar,reclamantul nu poate beneficia de  o suma care sa reprezinte echivalentul sporului de vechime deoarece nu mai era in activitate.
          In concluzie,au solicitat  admiterea recursurilor ,modificarea   hotararii recurate in sensul respingerii actiunii ca nefondata.
         Analizand hotararea recurata,atat din prisma motivelor de recurs invocate de catre recurente  cat si din oficiu  sub toate aspectele de fapt si de  drept in conf.cu disp.art.304 1 Cod procedura civila  Curtea a apreciat ca  recursurile sunt fondate, doar pentru urmatoarele considerente:
          In ceea ce priveste calitatea  procesuala pasiva a recurentei-parate M.J.,corect a fost respinsa exceptia de catre prima instanta.
          Astfel,prin cererea introductiva de chemare in judecata reclamantul a solicitat obligarea paratilor la plata  unor despagubiri reprezentand sporul de vechime pe perioada 2004-2007 si nu a inteles sa conteste decizia de pensionare cum eronat  a inteles recurenta.
          Avandu-se in vedere obiectul cererii vizand  despagubiri cuvenite ca urmare a neacordarii  sporului de vechime pentru perioada sus mentionata este evident ca  recurenta in calitate de ordonator principal de credite are obligatia de a aloca fondurile necesare acordarii drepturilor banesti catre ordonatorii secundari  si ordonatorii tertiari de credite.
           Insasi recurenta  recunoaste calitatea sa de ordonator  principal de credite insa urmareste minimalizarea rolului sau in procesul de fundamentare si elaborare a proiectelor legilor bugetului de stat.
           Potrivit art.7 din HG nr.83/2005 privind organizarea si functionarea M.J.,recurenta este ordonator  principal de credite, presedintii  curtilor  sunt ordonatori secundari de credite iar  presedintii tribunalelor sunt ordonatori tertiari de credite.
           Insa,potrivit art.21 din Legea 500/2002 revine  ordonatorilor principali de credite repartizarea creditelor bugetare aprobate pentru  bugetul propriu si bugetul  institutiilor publice  ierarhic superioare ale caror  conducatori sunt ordonatori secundari sau tertiari de credite,dupa caz, in raport  cu sarcinile acestora ,potrivit legii.
           Mai mult,potrivit  art.28 lit.d din lege,responsabilitatea  intocmirii politicilor si strategiilor  sectoriale, a prerogativelor stabilite in formularea  propunerii de buget apartin de asemenea ordonatorului principal de  credite,acesta intocmind si propunerile de  cheltuieli detaliate.
           Ca atare,rezulta cu prisosinta atributiile  ce revin recurentei parate M.J. in calitate de ordonator principal de credite in materia supusa litigiului si care justifica legitimitatea  sa procesuala  pasiva.
           In ceea ce priveste fondul problemei,respectiv daca exista o stare de discriminare   in cadrul magistratilor pensionari,s-a apreciat gresita solutia  instantei de fond.
           Astfel,Curtea Europeana a Drepturilor Omului,referitor  la art.14 din Conventie,a aratat ca,diferenta  de tratament devine discriminare atunci  cand se induc distinctii intre situatii   analoage si comparabile, fara ca  acestea sa se bazeze pe o justificare rezonabila si obiectiva.
           Pentru ca o asemenea incalcare sa aiba loc,trebuie  stabilit ce persoane  plasate in situatii  analoage sau comparabile,in materie,beneficiaza de un tratament preferential  si ca aceasta distinctie nu isi gaseste  nici o justificare  obiectiva sau rezonabila.
          S-a mai statuat de catre  Curtea Europeana a Drepturilor Omului ca,dreptul de a nu fi discriminat,garantat de Conventie ,este incalcat nu numai atunci cand  statele  trateaza in mod diferit  persoane aflate  in situatii analoage,fara a oferi justificari obiective si rezonabile,dar si atunci cand statele omit sa trateze diferit ,tot fara justificari obiective si rezonabile  persoane aflate in situatii diferite necomparabile.
          De asemenea,art.1 alin.2 din O.G.nr.137/2000 instituie principiul  egalitatii intre cetateni,al excluderii privilegiilor si discriminari care sunt garantate prin exercitarea dreptului la munca,la conditii de  munca  echitabile,la un salariu egal pentru munca.
          In speta de fata,s-a constatat ca nu este vorba  de un tratament  diferentiat  ce se aplica magistratului,respectiv se realizeaza o deosebire  intre magistratii in activitate  si magistratii pensionari.
          Astfel,potrivit art.33 din Legea 50/1996 privind salarizarea  si alte drepturi ale personalului din organele  autoritatii judecatoresti,pentru vechimea in munca personalul beneficiaza de un spor de vechime de pana la 25% calculat la salariul de baza brut corespunzator timpului efectiv lucrat.
          Acordarea  sporului de vechime pentru magistratii in activitate  prev.de art.33 din Legea 50/1996 a incetat odata cu adoptarea OUG nr.83/2000.
          De asemenea,OUG nr.177/2002 privind salarizarea si alte drepturi ale magistratilor nu a mai prevazut acordarea  sporului de vechime  si nici OUG nr.27/2006.Sporul de vechime pentru magistratii in activitate a fost reintrodus  prin art.1 al.1 din Legea 45/2007 de aprobare a OUG nr.27/2006 privind salarizarea  si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si alte categorii de personal  din sistemul justitiei.          Ori, la data  la care s-a pensionat reclamantul, respectiv 15.09.2000, magistratii nu beneficiau de   spor de vechime.
         Faptul ca magistratilor in activitate  s-a acordat  sporul de vechime prin hotarari judecatoresti pe o perioada  de 3 ani respectiv 2003-2006 nu poate constitui  motiv de discriminare intre magistrati intrucat atat Legea nr.303/2004, respectiv art.85 cat si normele de  aplicare  a acestora  aprobate prin  HG nr.1275/2005,prevad posibilitatea  actualizarii pensiilor de serviciu ale judecatorilor  anual in functie de media  veniturilor brute realizate in ultimele 12 luni a judecatorilor in activitate.
          Ori aceste drepturi  banesti acordate magistratilor prin hotarari judecatoresti au fost acordate cu titlu de despagubiri urmare a unei discriminari astfel ca nu au intrat in calculul veniturilor brute.
          Prin urmare,pretentiile reclamantului de a i se  acorda spor de vechime  pentru perioada  2004 - 2007 nu sunt intemeiate intrucat acesta nu poate beneficia de o suma care sa reprezinte  echivalentul  sporului de vechime deoarece nu mai era in activitate.