Mentinerea masurii plasamentului la asistent maternal profesionist. Respingerea cererii mamei de reintegrare in familie si a unchiului matern de plasament la familia extinsa.

Potrivit dispozitiilor interne relevante relatiile dintre copii, parinti, rude si alte persoane fata de care copilul a dezvoltat legaturi de atasament beneficiaza protectia legii. In plus, respectarea disp. art. 8 din Conventia Europeana si jurisprudentei CEDO relevante in aceasta materie impun mentinerea legaturilor copilului cu familia sa, cu exceptia cazului cand aceasta familia s-ar arata nedemna, deoarece distrugerea acestei legaturi determina ruperea copilului de radacinile sale (cauza Maunmousseau si Washington impotriva Frantei), iar trecerea timpului duce la o diluare progresiva a relatiilor dintre copil si parinte si chiar la o ruptura, existand riscul unei instrainari definitive si crescande intre cei doi (cauza Bianchi impotriva Elvetiei, cauza Amanolochioai impotriva Romaniei).
         Cu toate acestea, in speta, ne aflam in situatia paradoxala, ca interesul superior al minorului sa fie de mentinere a masurii plasamentului la asistent maternal profesionist si nu de reintegrare la mama sau plasament in familia extinsa - unchii materni.
         Abuzul fizic si emotional la care mama a supus baiatul, ce rezulta din probele administrate, actiunea in decadere a mamei din drepturile parintesti, precum si cercetarile penale pentru rele tratamente aplicabile minorului, atitudinea mamei de negare a evidentelor si neasumare a responsabilitatii, pretentiile exagerate pe care le are de la copil, desi nu s-a implicat pana acum in educatia lui, fac imposibila la acest moment reintegrarea in familie.
         Pe de alta parte, in ciuda afectiunii puternice dintre unchi si nepot cladita in cei 8 ani cat unchiul a fost figura centrala in viata copilului, la acest moment starea conflictuala dintre mama si unchiul matern, denigrarea mamei in mod repetat in fata copilului si rememorarea evenimentelor tragice prin care a trecut nu-l ajuta pe V., ci, dimpotriva, ii accentueaza starea de neliniste si confuzie.

                                  Decizia civila nr. 317/R/10.09.2010 a Curtii de Apel Galati

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Galati, reclamanta DGASPC Gl a solicitat, in contradictoriu cu parata H.N., sa se  dispuna inlocuirea masurii plasamentului in regim de urgenta cu masura plasamentului  la asistent maternal profesionist A.M., pentru minorul H.V.
In motivarea actiunii reclamanta a aratat ca minorul H.V. provine dintr-o relatie de concubinaj a mamei, H.N., minorul neavand paternitatea stabilita. Inca de la nastere, acesta a fost lasat la spitalul de copii, motiv pentru care, prin Hotarare a Comisia Pentru Protectia Copilului Gl s-a instituit pentru minor masura plasamentului in Centrul de Plasament "L.C." Gl.
In luna decembrie 2000 minorului i s-a inlocuit masura de plasament de la Centrul de Plasament "L" cu masura plasamentului la asistent maternal profesionist A.V., conform Hotararii Comisiei pentru protectia Copilului Gl.
La data de 13.03.2001, prin Hotararea Comisiei Pentru Protectia Copilului Gl, s-a dispus inlocuirea masurii plasamentului la asistent maternal profesionist cu masura plasamentului la unchii materni I.N. si I.I..
Pe toata perioada plasamentului, mama minorului, H.N., a fost plecata in  strainatate, contribuind financiar la cresterea si ingrijirea fiului ei.
Prin Hotararea Comisiei Pentru protectia Copilului Gl, s-a reevaluat masura de plasament pentru minorul V.  si s-a dispus mentinerea masurii plasamentului la unchii materni pentru o perioada de trei luni.
Reclamanta a mentionat ca mama minorului a fost audiata de membrii  comisiei si i s-a recomandat sa ramana in tara, pentru a fi mai aproape de fiul sau, dar si pentru a se restabili relatia mama - fiu. Intalnirile intre mama si fiu trebuiau efectuate la sediul D.G.A.S.P.C. Gl, in prezenta reprezentantilor acesteia. In toata aceasta perioada, mama a absentat de la sedintele de consiliere, ignorand indrumarile primite de la membrii Comisiei pentru Protectia Copilului Gl. La sedintele de consiliere minorul a fost insotit de matusa acestuia, I.I., minorul exprimandu-si dorinta de a ramane la familia I., unde se simtea protejat. Minorul nu a dorit sa locuiasca impreuna cu mama lui.
Ulterior, in luna iunie 2009, parata H.N. a formulat o cerere pe care a depus-o la sediul reclamantei, cerere prin care a solicitat reintegrarea minorului V. in familia ei. Aceasta a mentinut legatura cu fiul sau si a reusit sa aplaneze situatia conflictuala existenta intre dansa si familia I., fapt care i s-a creat minorului sentimentul  de siguranta alaturi de mama sa.
Astfel, in urma actiunii promovate de D.G.A.S.P.C. Gl, la cererea mamei minorului, cu acordul acesteia, al minorului si al unchilor materni, s-a pronuntat de catre Tribunalul Gl, o sentinta civila prin care s-a dispus reintegrarea minorului V. in familia mamei H.N.
In prima parte a monitorizarii reintegrarii, relatia mama fiu a fost tensionata, dar mentinuta intr-un echilibru, ambele parti incercand sa se acomodeze unul cu celalalt. Mama a fost consiliata la sediul reclamantei pentru a manifesta mai multa intelegere si toleranta fata de dificultatile de adaptare la noul mediu familial si scolar pe care le prezenta  V., precum si necesitatea de a-i arata fiului ei afectivitatea de care acesta avea nevoie prin imbratisari si petrecerea timpului liber impreuna. Ulterior aceasta tensiune a disparut, observandu-se intre cei doi o relaxare, imbratisari si afectivitate.
In urma sesizarii telefonice a unchiului matern I.N., cu privire la faptul ca minorul este agresat fizic si psihic de mama lui, reprezentantii reclamantei s-au deplasat  la sediul scolii, pentru a face verificari  in acest sens. Astfel s-a constat ca minorul prezenta echimoze pe suprafata extinsa, insa minorul a declarat ca a cazut la sanius de Craciun, infirmand faptul ca a fost agresat de mama sa.
La data de 12.01.2010, invatatoarea minorului H.V., a sesizat telefonic D.G.A.S.P.C. Gl. ca minorul prezenta echimoze faciale si ca acesta a declarat ca a fost  batut de mama. Ca urmare acestei sesizari  reprezentantii D.G.A.S.P.C. Gl.  au condus minorul la Serviciul de Medicina Legala din cadrul Spitalului de Primiri Urgente Sf. A.A. Gl.. In urma controlului efectuat, s-a constatat ca minorul prezenta echimoze pe tot corpul, datorate lovirilor repetate cu facaletul, cu tija metalica a aspiratorului, ca a fost strans cu cureaua de gat, iar in vacanta de iarna 2009 a fost ars cu tigara de mama sa, eliberandu-se  un certificat medico-legal.
Dupa eliberarea certificatului medico-legal si a declaratiei verbale a minorului s-a propus  instituirea masurii plasamentului in regim de urgenta la asistent maternal profesionist si s-au facut demersurile necesare pentru ca mama sa fie decazuta din drepturile parintesti fiind sesizate organele de politie in vederea cercetarii acesteia.
Unchiul matern al minorului, I.N., a solicitat plasamentul familial al minorului, motivat de faptul ca in perioada 2001 -2009 minorul V. a fost in plasament familial la acesta.
Avand in vedere cele expuse mai sus, reclamanta apreciaza ca este in interesul superior al copilului si este dreptul acestuia de a se identifica un mediu stabil si securizat la o familie care sa-i asigure, momentan, cresterea si dezvoltarea necesara.
In drept, reclamanta a invocat disp. art. 66 si urm. din Legea nr. 272/2004.
Parata H.N. a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata, iar pe cale de cerere reconventionala a solicitat ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna reintegrarea minorului in familia sa.
In motivarea cererii parata-reclamanta a aratat ca tatal biologic al copilului a refuzat sa-si asume vreo responsabilitate fata de copil, iar familia sa si-a manifestat oprobriul fata de ea, cand au aflat ca este insarcinata, fiind data afara din casa parinteasca si alungata in strada.
A mai aratat parata ca datorita faptului ca nu avea locuinta, iar salariile erau foarte mici in tara, a plecat in Spania unde a inceput sa lucreze, astfel ca i-a contactat telefonic pe sotii I., rugandu-i sa-l ia pe minor in grija lor, intrucat ei aveau o fiica, iar minorul ar fi  putut creste in familia sa, I.I. fiindu-i sora.
A mentinut legatura cu copilul, asigurandu-i prin intermediul familiei Iorga toate cele necesare, insa acestia nu s-au ingrijit de educatia copilului sau de sanatatea lui, lasandu-l deseori fara supraveghere. Sustine parata ca a insistat in a se avea grija de fiul sau, vazand deseori semne ale neglijentei in momentele in care se intorcea in tara, dar de fiecare data i se  promitea ca vor avea grija de el mai mult daca le va trimite mai multi bani, insa nici asa grija acestora fata de copil nu s-a materializat sub nici un aspect.
I.I. se afla in Italia de 5 ani, iar in aceasta perioada a venit in tara de doua ori, astfel ca de ingrijirea minorului s-a ocupat I.N., care este diagnosticat cu boala P. si care are simptomatologia specifica acestei boli.
Intervenientul I.N. a plecat si el in Italia, iar in acea perioada a lasat copilul in grija fiicei sotilor I., in varsta atunci de 18 ani, iar in acea perioada minorul a fost victima unui accident auto si doar datorita acestui aspect I.N. s-a intors in tara, intrucat risca sa i se desfaca contractul incheiat cu DGASPC si astfel ar fi pierdut din punct de vedere material si contributia sa.
A mentionat parata ca dupa reintegrarea minorului a putut vedea urmarile educatiei primite in familia I.: minorul refuza sa se spele pe dinti, sa aiba grija de igiena corporala, sa isi faca temele, sa citeasca, intrucat avea mari probleme in a identifica literele si cuvintele si in ceea ce priveste dictia; copilul folosea diverse cuvinte peiorative la adresa sa si injuraturi auzite de la I.N.
Parata reclamanta a aratat ca a incercat in scurt timp ca remedieze acest comportament, facand lectiile cu copilul zilnic, oferindu-i toate conditiile, toata atentia, grija si dragostea sa.
Poate modalitatea de abordare a elementului educational in ceea ce il priveste pe copil nu a fost cea propice, insa cele sustinute de reclamanta cu privire la aspectul punitiv aplicat sunt exagerari, insusi copilul precizand ca echimozele se datoreaza in mare parte jocurilor de iarna, iar aspectele mentionate in certificatul medico-legal sunt total eronate.
Parata a solicitat ca, in situatia in care se va considera ca la acest moment nu se poate dispune reintegrarea minorului in familia sa, sa se dispuna inlocuirea masuri plasamentului in regim de urgenta cu masura plasamentului minorului la asistent maternal profesionist A.M., impiedicand astfel ca fiul sau sa se intoarca la familia I., intr-un mediu instabil si impropriu cresterii si dezvoltarii armonioase a unui copil.
In cauza au formulat cerere de interventie I.I. si I.N., prin care au solicitat ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna plasamentul minorului la familia I.
In motivarea cererii intervenientii au aratat ca au crescut minorul de la varsta de 2 ani si cu strangere de inima au fost de acord sa fie luat de mama lui naturala. Tot timpul insa s-au interesat de copil si au vazut ca era batut si devenise un copil foarte nefericit, iar motivele lor de ingrijorare s-au adeverit cand copilul a fost internat in spital.
Au mai aratat intervenientii ca s-a instituit masura plasamentului la alta familie, fara a se lua legatura cu ei si ca in acest mod reclamanta a incalcat prevederile Legii privind protectia copilului.
Considera intervenientii ca, atat timp cat copilul a fost crescut de ei, exista sentimente de afectiune intre ei si copil, iar minorul isi doreste sa se intoarca in familia lor, instanta poate indrepta greseala de a fi indepartat copilul de familia in care a crescut.
In conformitate cu disp. art. 24 si 125 alin. 2 din Legea nr. 272/2004 la data de 04.03.2010 a fost ascultat minorul H.V., care a aratat ca doreste sa stea cu unchii sai pentru ca ii este mai bine la acestia, ca o iubeste pe mama sa, dar se intelege mai bine cu unchii sai si se simte mai atasat de acestia. Minorul a precizat ca se intelege bine cu asistentul maternal profesionist A.M.
Prezenta in instanta A.M. - asistent maternal profesionist, a aratat ca minorul ii creeaza probleme si ca acesta vrea la unchiul lui pentru ca acolo a fost crescut si unchiul il iubeste.
Prin sentinta Tribunalului Gl s-a admis cererea si s-a dispus inlocuirea masurii plasamentului in regim de urgenta cu masura plasamentului la asistentul maternal profesionist A.M.
Au fost respinse ca nefondate cererile de interventie, precum si cererea reconventionala.
Pentru a decide astfel, instanta a retinut urmatoarele :
Minorul H.V. a fost crescut de la varsta de 2 ani de catre matusa materna I.I. si sotul acesteia, I.N., iar mama copilului, fiind plecata in strainatate, a tinut legatura telefonic cu fiul sau si a contribuit financiar la cheltuielile necesitate de cresterea si educarea acestuia.
Din actele depuse la dosar si rapoartele intocmite de DGASPC Gl rezulta ca dupa reintegrarea minorului la mama, relatia dintre parata si fiul sau a fost tensionata, copilul adaptandu-se mai greu in noul mediu familial si la exigentele manifestate de mama.
Pe de alta parte, parata nu a avut abilitatea de a aborda problemele privind educatia copilului cu rabdare si tact si nu a realizat ca nu se pot obtine schimbari majore in comportamentul si educatia copilului intr-un timp atat de scurt.
Este cert ca la momentul scoaterii copilului din mediul familial acesta fusese abuzat fizic de mama sa, iar aceasta situatie rezulta din certificatul medico-legal si din sesizarea invatatoarei G.S.
De altfel, prin cererea depusa la dosar  parata a mentionat ca exigenta sa in ceea ce priveste educatia fiului sau a degenerat intr-o atitudine de violenta fata de copil.
Din referatul de ancheta efectuat la domiciliul mamei instanta a retinut ca aceasta ofera copilului conditii de locuit foarte bune si dispune de posibilitati materiale pentru a asigura copilului cele necesare.
Instanta a apreciat insa ca, pentru moment reintegrarea copilului in familia mamei nu este in interesul copilului, fiind necesar ca mama sa beneficieze de asistenta specializata pentru imbunatatirea capacitatii de a se ocupa de copil.
De altfel, parata a depus la DGASPC Gl cereri prin care a solicitat consilierea psihologica a sa si a copilului, insa la dosar nu s-a depus vreun inscris cu privire la vreo sedinta de consiliere a acestora pana la data solutionarii cauzei.
Pe de alta parte, Tribunalul a apreciat ca nici familia I. nu mai poate oferi in prezent conditii corespunzatoare pentru cresterea, ingrijirea, supravegherea si educarea minorului, date fiind schimbarile care au intervenit in familia I.
Astfel, a rezultat din probele administrate ca I.I. a fost plecata in Italia in perioada 2004-2008, iar copilul a ramas in ingrijirea unchiului sau, I.N. In anul 2008 I.I. a revenit in tara si a ramas in Romania pana in septembrie 2009, cand minorul a fost reintegrat la mama. Ulterior familia I. a plecat in Italia, iar in octombrie 2009 I.N. a revenit in tara, insa sotia si fiica sa au ramas in Italia.
Este evidenta afectiunea care exista intre copil si unchiul sau, insa acest aspect nu este suficient pentru ca minorul sa fie lasat in grija lui I.N., avand in vedere ca nevoile actuale ale copilului sunt mai mari in raport cu varsta acestuia, iar I.N. are in prezent probleme de sanatate, fiind diagnosticat cu boala P. si gusa polinodulara, astfel ca nu se poate ocupa singur de cresterea si educarea copilului.
Totodata, din probele dosarului si din sustinerile paratei si intervenientilor rezulta ca intre parata si familia I. exista o stare conflictuala, astfel ca nu s-ar putea realiza o comunicare si o colaborare intre acestia, daca minorul ar fi lasat in ingrijirea familiei I.
Din raportul de intalnire instanta a retinut si faptul ca I.N. ii spune copilului lucruri negative despre mama sa, aspect care nu este de natura a imbunatati relatia dintre copil si mama si ar face si mai greu de realizat obiectivul propus prin planul individualizat de protectie privind pe minor, si anume reintegrarea copilului in familia mamei sale.
Din raportul de ancheta sociala efectuata la domiciliul asistentului maternal si raportul de vizita/urmarire a evolutiei copilului aflat in plasament la asistent maternal profesionist rezulta ca minorul este bine ingrijit de doamna A.M., familia depunand eforturi pentru satisfacerea tuturor nevoilor copilului.
S-a mentionat in raportul de vizita ca minorul prezinta dificultati de adaptare in noul mediu familial, insa, avand in vedere ca interesul minorului impune sa i se asigure acestuia un mediu familial lipsit de tensiuni si in care sa i se asigure conditiile pentru o buna dezvoltare fizica, mentala, sociala si morala, Tribunalul a apreciat ca masura plasamentului la asistent maternal profesionist  raspunde cel mai bine la acest moment interesului copilului.
Impotriva solutiei instantei de fond au promovat recurs atat mama copilului H.N., cat si intervenientii I.I. Si I.N..
Recurenta-parata H.N. a criticat sub aspectul respingerii cererii reconventionale.
Prin decizia civila nr. 317/R din 10.09.2010 au fost respinse ambele recursuri, din urmatoarele considerente:
Potrivit dispozitiilor interne relevante relatiile dintre copii, parinti, rude si alte persoane fata de care copilul a dezvoltat legaturi de atasament beneficiaza de protectia legii.
Astfel, potrivit art.5 alin.2 din legea nr.272/2004 "Raspunderea pentru cresterea si asigurarea dezvoltarii copilului revine in primul rand parintilor, acestia avand obligatia de a-si exercita drepturile si obligatiile fata de copil, tinand seama cu prioritate de interesul superior al acestuia.
Potrivit disp.art.8 din lege "Copilul are dreptul la stabilirea si pastrarea identitatii sale ..., dreptul de a-si cunoaste parintii si de a fi ingrijit, crescut si educat de acestia.
Conform art.14 din lege "Copilul are dreptul de a mentine relatii personale si contacte directe cu parintii, rudele si alte persoane fata de care a dezvoltat legaturi de atasament, iar art.16 prevede ca minorul ce a fost separat de parinti printr-o masura dispusa in conditiile legii are dreptul de a mentine relatiile personale si contactele directe cu ambii parinti, cu exceptia situatiei cand acest lucru contravine intereselor superioare ale copilului".
Si alte prevederi din aceasta lege subliniaza importanta relatiilor dintre parinti si copii, art.30 "Copilul are dreptul sa creasca alaturi de parintii sai", art.33 "Copilul nu poate fi separat de parintii sai sau de unul dintre ei, impotriva vointei acestora, cu exceptia cazurilor expres limitativ prevazute de lege, sub rezerva revizuirii judiciare si numai daca acest lucru este impus de interesul superior al copilului.
De asemenea, in situatia in care se impune masura plasamentului copilului, legea acorda prioritate plasarii copilului la familia extinsa (art.60 alin.3 din Legea nr.272/2004).
In plus, respectarea disp.art.8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si jurisprudenta relevanta CEDO in aceasta materie impun mentinerea legaturilor copilului cu familia sa, cu exceptia cazului cand aceasta familie s-ar arata nedemna, deoarece distrugerea acestei legaturi determina ruperea copilului de radacinile sale (cauza Maunmousseau si Washington impotriva Frantei) iar trecerea timpului, duce la o diluare progresiva a relatiilor dintre copil si parinte si chiar la o ruptura, existand riscul unei instrainari definitive si crescande intre cei doi (cauza Bianchi impotriva Elvetiei, cauza Amanolochioai impotriva Romaniei).
Cu toate acestea, interesul superior al copilului - care se afla in prezent intr-o situatie extrem de delicata si speciala - impune ca fata de acesta sa fie mentinuta masura plasamentului la asistent maternal profesionist si nu dispusa reintegrarea la mama sau plasamentul la familia largita a intervenientilor.
Ne aflam in situatia paradoxala in care desi atat mama sa, cat si unchiul si matusa doresc sa aiba grija de el, baiatului sa-i fie mai bine, pentru moment, la asistentul maternal profesionist, din considerentele ce se vor arata in continuare :
Minorul H.V. provine dintr-o relatie de concubinaj a mamei si nu are paternitatea stabilita. Inca de la nastere a fost lasat la spital instituindu-se fata de acesta initial masura plasamentului in Centrul de Plasament "L.C." Gl si apoi la asistentul maternal A.M.
De la varsta de 2 ani pana la 10 ani si jumatate, minorul s-a aflat in plasament familial la unchii materni (I.N. si I.I.). In aceasta perioada, mama care era plecata in strainatate a mentinut legatura telefonic si a contribuit cu bani la intretinerea baiatului. Anumite perioade de timp si matusa materna a fost plecata din tara, iar baiatul a ramas cu unchiul matern, fata de care a dezvoltat un puternic atasament. Acesta l-a tratat pe copil ca pe fiul sau, s-a implicat, in limitele posibilitatilor sale in educatie, dar ceea ce este important, i-a oferit toata afectiunea sa. Acestea sunt motivele pentru care personajul valorizat fata de care minorul prezinta atasament securizat este in prezent domnul I.N. Arborele genealogic desenat de copil la scoala, confirma faptul ca acesta ii percepea pe I.I. si I.N., drept parinti iar casa in care locuia in T. drept caminul sau. In perioada in care s-a aflat in plasament la intervenienti, V. si-a vizitat mama in Germania. Din povestirile unchiului si ale copilului rezulta ca in aceasta perioada mama si-a batut copilul pentru ca nu corespundea cerintelor sale educative.
Ulterior, prin sentinta pronuntata de Tribunal Gl., V. a fost reintegrat cu acordul sau in familia naturala la mama sa H.N., care intre timp s-a stabilit in tara si a reluat legaturile cu minorul. Atat unchiul, cat si matusa au fost prezenti in instanta si au fost de acord cu intoarcerea baiatului la mama.
De la inceput relatia dintre mama si fiu a fost mai tensionata, fiecare incercand sa se adapteze si sa se acomodeze cu noua situatie. Mama a fost consiliata de personalul specializat din cadrul D.G.A.S.P.C. Gl sa manifeste mai multa intelegere si toleranta fata de greutatile de adaptare la noul mediu familial si scolar si sa-i arate fiului afectiune si sa incerce sa si-l apropie. Se pare insa ca aceasta pe fondul nemultumirilor legate de nivelul scolar al copilului, de modul in care a fost educat de unchii materni, a lipsei de experienta in relatia mama fiu, a considerat ca singura solutie pentru educarea copilului este abuzul fizic.
Potrivit opiniei psihologului, V. a manifestat un comportament tipic de loialitate, afectiune si atasament fata de "persecutor". El a trait drama iubirii conditionate, fiind intr-o continua stare de negare, limitand comunicarea si apropierea afectiva.
Acesta este motivul pentru care in urma verificarilor initiale efectuate de reprezentantii D.G.A.S.P.C. Gl la sesizarea unchiului copilului, V. a ascuns adevarul pretinzand ca echimozele descoperite pe suprafata extinsa (pe bratul si piciorul stang) sunt cauzate de cazaturile la sanius.
Ulterior, doamna invatatoare G.S., observand ca noul elev din clasa, H.V., e mai trist, lipsit de afectivitate, afland din relatarile acestuia ca a fost pedepsit de mama sa faca teme pe toata durata vacantei, desi nu avea si ca nu a primit cadouri de Mos Craciun, l-a urmarit cu mai multa atentie. Astfel, a descoperit ca V. avea o vanataie pe fata si a sesizat Protectia Copilului. De la ceilalti colegi a aflat ca este batut de mama cu facaletul si ars cu tigara, dar acestia erau rugati sa pastreze secretul.
Abia dupa efectuarea controlului medico-legal si descoperirea echimozelor pe tot corpul V. a relatat ca in vacanta de iarna a fost ars cu tigara de mama sa si a fost lovit in repetate randuri cu facaletul si cu tija metalica a aspiratorului si strans cu cureaua de gat.
Din certificatul medico-legal a rezultat multiple excoriatii, cicatrici si arsuri datand din date diferite, 3 saptamani in urma, 10/14 zile, 5-6 zile, 1-2 zile.
In urma acestor abuzuri s-a instituit masura plasamentului in regim de urgenta la asistentul maternal profesionist A.M. si a fost promovata actiune impotriva mamei pentru decaderea din drepturile parintesti ce face obiectul dosarului Tribunalului Gl.. De asemenea Inspectoratul de Politie a fost sesizat pentru efectuarea de cercetari pentru rele tratamente aplicate minorului.
Tragic este ca dupa toate aceste evenimente, mama s-a prezentat in fata instantei de recurs, negandu-si total violentele, in ciuda tuturor evidentelor (certificatul medico legal, declaratiile invatatoarei, declaratiile copilului, rapoartele D.G.A.S.P.C. Gl) si chiar impotriva propriilor recunoasteri partiale aflate la dosarul de fond. Insistenta cu care aceasta isi viziteaza copilul si-l cere inapoi arata ca are sentimente fata de acesta, dar in acelasi timp e evident ca are anumite probleme de gestionare a emotiilor negative: a starilor de furie, manie, precum si o perceptie gresita asupra calitatii de mama.
In plus, desi nu s-a implicat decat material in cresterea baiatului timp de 10 ani, are pretentii exagerate de la el si nu reuseste sa-l accepte si sa-l iubeasca neconditionat, cu limitele si lipsurile lui, asa cum trebuie sa faca o mama adevarata.
De altfel, la acest moment este exclusa reintegrarea copilului la mama, fiind in curs de desfasurare procedura prevazuta de lege pentru protectia copilului impotriva abuzului prev. de disp.art.89-96 din Legea nr.272/1994, actiunea in decadere din exercitiul drepturilor parintesti, precum si cercetarile penale pentru rele tratamente asupra minorului.
Nici intoarcerea in familia unchiului matern nu este oportuna, cel putin pana la solutionarea irevocabila a actiunii in decadere din exercitiul drepturilor parintesti. Dispozitiile legale mentionate in preambulul actiunii (art.5, 8, 14, 16, 30 din Legea nr.272/2004), acorda prioritate relatiilor dintre parinti si copii, pastrarii identitatii copilului si dreptului acestuia de a fi ingrijit, crescut si educat de acestia.
Ori, la acest moment fara a nega relatia de afectiune puternica dintre unchi si nepot, precum si meritele acestuia in cresterea copilului pana la varsta de 10 ani, instanta apreciaza ca plasamentul copilului la unchi ar determina indepartarea lui definitiva de mama si intarzierea depasirii momentului de criza, tocmai datorita atitudinii actuale a unchiului.
Asa cum rezulta din rapoartele de consiliere, minorul este confuz si dezorganizat, considerandu-se victima tuturor celor din jur, manifesta tendinte agresive si reactivitate crescuta. Identitatea de sine i-a fost perturbata, performantele si randamentul scolar sunt scazute, minorul prezinta resentimente si manie, iar parerea psihologului este ca acestea pot indica tulburari emotionale, precum si riscul dezvoltarii unei psihopatologii. Trebuie ajutat sa depaseasca abuzul fizic si emotional la care a fost supus. Starea conflictuala dintre mama si unchiul matern, denigrarea mamei in mod repetat de catre unchi in fata copilului, rememorarea evenimentelor tragice prin care a trecut nu-l ajuta pe V., dimpotriva ii accentueaza starea de neliniste si confuzie mai ales ca unchiul este figura parentala centrala si parerile exprimate de acesta sunt insusite de copil fara a le trece prin filtrul propriei ganduri.
Din aceste considerente, instanta a apreciat, pentru moment, ca masura de protectie la asistent maternal profesionist este singura care corespunde intereselor superioare ale copilului, dar exista sansa ca treptat, printr-un program constant de vizite cu mama si unchiul matern, prin consiliere psihologica acesta sa-si recapete echilibrul psihologic si atunci se va putea reanaliza reintegrarea sa in familie. (Red. S.B.)