Nulitate absoluta procese verbale din anul 1948 de preluare a unor slepuri.

Prin doua procese verbale din anul 1948, doua slepuri, inchiriate anterior unor firme straine si distruse ca urmare a bombardarii in timpul celui de-al doilea razboi mondial au fost preluate formal de Ministerul Comunicatiilor in baza Legii nr. 119/1948. In acest fel, reclamantii au fost impiedicati sa recupereze prejudiciul suferit de la partenerii lor comerciali.
Procesele verbale incheiate in baza dispozitiilor art. 1 pct. 73 din Legea nr. 119/1948 incalca dispozitiile art. 8 alin. 2 si art. 11 din Constitutie ce garantau in continuare dreptul la proprietate particulara si mostenire, in conditiile in care au fost preluate formal bunuri ce nu mai existau la acel moment, fara o dreapta despagubire si fara ca preluarea sa fie justificata de satisfacerea interesului utilizarii bunurilor de catre intregul popor.

                                    Decizia civila nr. 66/A/04.10.2012 a Curtii de Apel Galati

Prin sentinta civila nr.360/15.02.2012 a Tribunalului Galati au fost respinse ca nefondate actiunile conexe. Pentru a decide astfel, instanta a retinut urmatoarele:
Procesele - verbale nr.5375/1948 si nr.5374/1948 emise de M.C., a caror nulitate absoluta se solicita au fost emise in baza art.1 pct.73 din Legea nr. 119/11 iunie 1948 pentru nationalizarea intreprinderilor industriale, bancare, de asigurare, miniere si de transporturi.
Potrivit  acestui  text  de lege, s-au nationalizat "toate vasele fluviale si maritime,  enumerate  in  lista  anexa  nr. XXVII,  precum si toate vasele sub pavilion romanesc, scufundate in apele teritoriale romanesti sau straine".
Aceasta lege a intrat in vigoare, conform art.30, la data publicarii ei in  Monitorul Oficial nr.133 bis/11 iunie 1948.
Analizand cele doua procese - verbale, respectiv procesul - verbal nr.5375/14 august 1948 (fila 7 - dosar nr.5183/121/2006) si procesul - verbal nr.5374/14 august 1948 (fila 11 - dosar  nr.2776/121/2011), se constata ca acestea au fost insusite de proprietar (autorul reclamantilor) prin semnatura.
In atare situatie, nu are relevanta sustinerea reclamantilor potrivit careia antecesorul lor V.N. a fost impiedicat sa-si exercite dreptul de a recupera  prejudiciul  cauzat  de  firma  comerciala careia ii fusesera inchiriate cele doua slepuri, iar motivul invocat de acestia nu se circumscrie vreunei cauze de nulitate absoluta reglementata de Codul civil care sa sanctioneze validitatea incheierii actelor juridice respective.
Pe de alta parte, s-a  retinut ca nu este incident in cauza Articolul nr.1 din Protocolul nr.1 Aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale deoarece privarea autorului reclamantilor de cele doua bunuri a avut loc inainte de ratificarea de catre Statul Roman prin Legea nr.30/1994 a acestei conventii, intrate in vigoare la 20 iunie 1994.
Prin urmare, pretentiile fondate pe cuprinsul Conventiei Europene a Drepturilor Omului pot viza doar incalcari intervenite dupa momentul in care prevederile acesteia au devenit parte integranta a dreptului national.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel reclamantii care au sustinut ca procesul verbal de preluare e lovit de nulitate absoluta, fiind incheiat cu frauda la legea fundamentala a statului, constitutia de catre M.C., fara a acorda justa, prealabila si constitutionala despagubire.
M.T.I. a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, motivat de faptul ca aspectele invocate de reclamanti nu se circumscriu ipotezelor existente in Codul de procedura civila. In plus, proprietarul vaselor si-a insusit prin semnatura cele doua procese verbale.
Prin decizia civila nr. 66/04.10.2012 a Curtii de Apel Galati s-a admis apelul, a  fost schimbata in tot sentinta in sensul ca s-au admis cererile conexe si s-a constatat nulitatea absoluta a celor doua procese verbale de preluare.
Pentru a decide astfel, Curtea a retinut urmatoarele:
O prima verificare pe care o intreprinde instanta vizeaza calitatea procesuala pasiva a M.T.I. Curtea apreciaza (avand in vedere obiectul actiunii, nulitate absoluta a doua procese - verbale emise de M.C.) ca nevalabilitatea unui act administrativ de preluare trebuie solutionata in contradictoriu cu succesorul in drepturi al emitentului actului, care in prezent este M.T.I. Bucuresti, acest aspect fiind dezlegat si intr-o cauza similara, promovata de aceiasi reclamanti, de Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Pe fondul cauzei retine urmatoarele:
Prin cererile conexe, inregistrate sub numerele 2776/121/2011* si 2582/121/2011 reclamantii C.S.D. si S.G. au solicitat constatarea nulitatii absolute  a procesului - verbal emis la 14 august 1948 de M.T. si a procesului - verbal emis sub nr.5374/14 august 1948 de M.C. prin care slepul E. si A.S., ambele scufundate, au fost trecute din proprietatea defunctului V.N., in proprietatea Statului in baza Legii nr. 119 din 11 iunie 1948, art.1 pct.73.
Din lecturarea continutului actiunii rezulta ca reclamantii au invocat drept cauza de nulitate - frauda la legea fundamentala -  Constitutia din acea perioada, pe motiv ca le-au fost preluate niste bunuri, fara a li se acorda o dreapta si prealabila despagubire, bunuri care la acel moment nu mai existau, fiind scufundate in urma bombardamentelor din timpul celui de-al doilea razboi mondial. In acest fel, autorul lor a fost impiedecat sa recupereze prejudiciul cauzat de societatile comerciala, carora le inchiriase slepurile.
Prin urmare, desi reclamantii nu au incadrat in drept cererile lor, se invoca incalcarea dispozitiilor articolului 966 si 968 din Codul civil, potrivit carora "obligatia fara cauza sau fondata pe o cauza falsa sau nelicita, nu poate avea nici un efect", iar "cauza este nelicita cand este prohibita de legi, cand este contrara bunelor moravuri sau ordinii publice." 
De asemenea, se invoca din descrierea situatiei de fapt din cererea de chemare in judecata si lipsa contraprestatiei acordate, ce se incadreaza juridic in  lipsa scopului imediat al actului ce se rasfrange si asupra scopului mediat,
lipsindu-l de suport juridic.
Raportat la aceasta calificare data cererii de chemare in judecata, avand in vedere si dispozitiile art.297 alineatul 1din Codul de procedura civila, asa cum au fost modificate prin Legea 202/2010, precum si pozitia partilor, ca si faptul ca Tribunalul a analizat pe fond, partial, cererea reclamantului, Curtea apreciaza ca nu se impune anularea hotararii  atacate, ci va analiza urmatoarele aspecte hotaratoare pentru solutionarea cauzei:
- Calitatea reclamantilor de mostenitori ai proprietarului slepurilor;
- Stabilirea situatiei de fapt;
- Analiza cauzelor de nulitate raportat la datele concrete ale spetei si dispozitiilor constitutionale in vigoare la momentul preluarii slepurilor;
- V.N., proprietarul slepurilor E. si A.S.  a avut ca mostenitori pe V.P. si S.L., in calitate de nepoti de frati predecedati, mostenitori de gradul II, care au urcat in  gradul, locul si drepturile ascendentului lor, prin reprezentare, conform certificatului de mostenitor nr.118/15.12.2005, eliberat de notar public E.C. (F.17 - dosar 2582/121/2011 al Tribunalului Galati). Reclamantul C.S-D este  fiul mostenitoarei S.L. (decedata la data de 12.12.2003), iar reclamanta S.G. este fiica mostenitorului V.P. (decedat la 4 octombrie 2006), asa cum rezulta din certificatul de mostenitor 14/2004 emis de Biroul Notarilor Publici I.M. si P.I. G. - f19-22 din acelasi dosar. Prin urmare, reclamantii care au promovat actiunea in nulitate absoluta procese - verbale de preluare au nu numai calitate procesuala activa, dar si interes in promovarea prezentei actiunii.
Situatia de fapt din cauza este urmatoarea:  Slepul E a fost inchiriat firmei DDSG - Viena, la 23 februarie 1943, pentru o perioada de un an, conform contractului vizat de Administratia Financiara  a Sectorului 3, sub nr. 59436/30/3/1943 (f.6 dosar fond). La data de  3 ianuarie 1944, in timpul derularii contractului, a fost scufundat ca urmare a bombardarii acestuia, in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Conform actului aditional, locatarul   si-a asumat riscul pierderii totale a vasului, inclusiv in cazul razboiului, situatie in care s-a obligat sa inlocuiasca vasul cu unul similar.( (fila7)
Ca urmare a actului de nationalizare a imobilului, in baza Legii 119/1948, art.1 pct. 73 s-a intocmit procesul - verbal nr.238 din 11 ianuarie 1948, prin care bunul a fost trecut in proprietatea statului.
Similar, slepul A.S. a fost inchiriat firmei I.W. - D - RFG la 1 martie 1944 pentru o perioada de un an, conform contractului comercial aprobat de  Directia Marinei Comerciale din Ministerul Aerului si Marinei, la data de 29 februarie 1944 si a fost distrus de armata germana in septembrie 1944 in punctul Baja - Ungaria (f.5-7 dosar nr.2776/121/2011). In contract se specifica obligatia chiriasului de asigurare a  navei la una dintre Societatile de Asigurare ce functionau in Romania. Si acest slep distrus a fost preluat de Stat, in baza aceleiasi legi si a procesului - verbal emis sub nr.5374/14 august 1948, de M.C.
Reclamantii sustin ca prin actul de nationalizare au fost impiedecati sa recupereze prejudiciul suferit de la partenerii lor comerciali.
Cu privire la valabilitatea titlului de preluare a celor doua  slepuri, instanta retine urmatoarele:
Conform articolul 1 punctul 73 din Legea 119/1948 se nationalizeaza toate vasele fluviale si maritime, enumerate in lista anexa nr. XXVII,  precum si toate vasele sub pavilion romanesc, scufundate in apele teritoriale romanesti sau straine.
Aceasta lege a fost primul act de nationalizare, anticipata de dispozitiile art.6 alin.2 si art. 11 din Constitutia in vigoare in anul 1948, potrivit carora prin lege se vor stabili modalitatile de trecere in proprietatea statului a unor bunuri precum si "bogatiile de orice natura ale subsolului, zacamintele miniere, padurile, apele, izvoarele de energie naturala, caile de comunicatie ferate, rutiere, pe apa si in aer care, la data intrarii in vigoare a Constitutiei se aflau in maini particulare. Conform articolului 11 din Constitutia din 1948, aceasta  trecere trebuia sa justifice criteriul interesului general de a deveni bun al poporului. Pe de alta parte, art. 8 alin 1 din aceeasi Constitutie garanta in continuare proprietatea privata si dreptul la mostenire.
Curtea apreciaza ca preluarea in baza unor procese-verbale, a unor bunuri ce nu mai existau fizic, nu indeplineste cerinta constitutionala a nationalizarii pentru satisfacerea interesului popular ca de aceste cai de comunicatie pe apa sa se bucure intregul popor, astfel incat sa fie indeplinit scopul constitutional al nationalizarii. Neincadrandu-se la aceste dispozitii de exceptie, art.1 pct.73 din Legea nr.119/1948, incalca dispozitiile art. 8 alin.2 din Constitutie, care garantau in continuare dreptul la proprietate particulara si mostenire.
In aceste conditii, sunt intemeiate sustinerile ca procesele-verbale de preluare au fost incheiate cu fraudarea dispozitiilor legii fundamentale din acea perioada, in sensul ca au fost preluate formal bunuri ce nu mai existau la acel moment, fara o dreapta despagubire si fara ca preluarea sa fie justificata de satisfacerea interesului popular al utilizarii bunurilor de intregul popor.